Termodinamica. Fizica moleculara

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Termodinamica. Fizica moleculara"

Transcript

1 ermodinamica Fizica moleculara Mărimi legate de structura discretă a substanţei Sisteme termodinamice emperatura empirică Principiul zero al termodinamicii scări de termperatură şi conversii între acestea Dilatarea solidelor şi lichidelor eoria cinetico-moleculară iteza termică Gazele ideale ecuaţia termică de stare a unui gaz ideal energia internă a gazului ideal ecuaţia calorică de stare a gazulu ideal transformările simple ale gazului ideal (transformarea izotermă şi legea Boyle-Mariotte, transformarea izobară şi legea Guy-Lussac, transformarea izocoră şi legea harles, transformarea generală, transformarea adiabatică) legea Dalton Primul principiul al termodinamicii Al doilea principiul al termodinamicii oeficienţi calorici capacitatea calorică, căldura specifică, căldura molară, relaţia Robert-Mayer Randamentul motoarelor termice ciclul arnot motorul Otto motorul Diesel

2 Marimi legate de structura discreta a substantei Deoarece masele atomilor şi a moleculelor sunt foarte mici, s-a introdus o unitate de măsură specială, numită unitate atomică de masă Se numeşte unitate atomică de masă şi se notează cu u, mărimea egală cu a -a parte din masa atomică a izotopului 6 : u m 6 7 Relaţia dintre unitatea de masă atomică şi unitatea de măsură în SI este: u,66 kg Masa atomică relativă a unei substanţe este numărul care arată de câte ori este mai mare masa unei molecule decât a -a parte din masa atomică a izotopului 6 Masa moleculară este masa unei molecule Masa moleculară relativă a unei substanţe este numărul care arată de câte ori este mai mare masa unei molecule decât a -a parte din masa atomică a izotopului 6 antitatea de substanţă este o mărime fizică fundamentală, notată cu υ Unitatea de măsură este molul, unitate fundamentală în SI Molul este cantitatea de substanţă a unui sistem care conţine atâtea entităţi elementare câţi atomi sunt în, kg de carbon 6 Masa unui mol, exprimată în grame, este numeric egală cu masa moleculară relativă a substanţei Masa unui mol se numeşte masă molară, se notează cu şi este o caracteristică a fiecărei substanţe Masa molară este mărimea fizică scalară definită ca raportul dintre masa m a corpului şi cantitatea de m kg substanţă υ conţinută de corp: şi [ ] SI υ mol olumul molar este volumul ocupat de un mol Se notează cu olumul molar este mărimea fizică scalară m definită ca raportul dintre ocupat de corp şik cantitate de substanţă υ : υ SI În condiţii normale mol de temperatură şi presiune ( 7, K şi p Pa ), volumul molar al oricărui gaz ideal este: şi [ ] m, mol Numărul lui Avogadro reoprezintă numărul de entităţi elementare dintr-un mol de substanţă; acest număr este acelaşă pentru oricare substanţă considerată Se notează cu N A Numărul lui Avogadro reprezintă mărimea fizică definită ca raportul dintr numărul de entităţi elementare N conţinute într-o anumită cantitate de substanţă şi cantitatea de substanţă υ : - υ N υ N A, [ N ] mol om avea relaţiile de legătură: N m ; N A - numai pentru gaze: υ A SI şi N A mol 6,

3 Sisteme termodinamice Orice fenomen fizic legat de mişcarea permanentă complet dezordonată care se manifestă la nivel molecular, se numeşte fenomen termic Se numeşte sistem termodinamic orice corp macroscopic sau ansamblu de corpuri macroscopice bine delimitate lasificarea sistemelor termodinamice Sistem termodinamic izolat: nu interacţionează şi nu schimbă masă cu mediul extern Sistem termodinamic neizolat: interacţionează cu mediul extern Sistem termodinamic deschis: între el şi mediul extern are loc schimb de energie şi schimb de masă Sistem termodinamic închis: între el şi mediul extern are loc schimb de energie, dar nu schimb de masă Mărimile fizice măsurabile care caracterizează proprietăţile sistemului termodinamic poartă denumirea de parametri de stare Aceştia pot fi: - extensivi: de exemplu: volumul, masa, cantitatea de substanţă, energia internă; - intensivi: de exemplu: presiunea, temperatura, densitatea Starea unui sistem termodinamic este determinată de mulţimea valorilor tuturor parametrilor de stare: - starea de echilibru este acea stare în care parametrii de stare variază în timp şi spaţiu; - starea staţionară este acea stare în care parametrii de stare variază în spaţiu, dar într-un punct oarecare dat, nu se modifică în timp; - starea de echilibru termodinamic este acea stare în care parametrii de stare nu variază în timp, şi nici în spaţiu

4 emperatura empirica Două sau mai multe sisteme termodinamice se află într-o stare de echilibru termic dacă, atunci când sunt puse în contact termic, între ele nu are loc schimb de căldură Echilibrul termic are proprietatea de tranzitivitate, care se enunţă: dacă sistemele termodinamice A şi B sunt în echilibru termic, iar B este în echilibru termic cu un al treilea sistem termodinamic, atunci sistemele termodinamice A şi sunt în echilibru termic emperatura este mărimea fizică scalară care caracterizează starea de echilibru termodinamic al unui sistem Sistemele termodinamice aflate în echilibru termic au aceeaşi temperatură Dacă între două sisteme termodinamice aflate în contact termic, există schimb de căldură, atunci temperatura sistemului care cedează căldură este mai mare decât temperatura sistemului care acceptă căldură Principiul zero al termodinamicii Există un parametru termodinamic de stare de tip intensiv, numit temperatură empirică, având aceeaşi valoare pentru toate stările de echilibru termodinamic aflate în relaţie de echilibru termic Scări de temperatură Scara elsius emperatura empirică se notează cu t sau θ ; unitatea de măsură este gradul elsius ( ) Gradul elsius este a suta parte din intervalul de temperatură cuprins între temperatura de topire a gheţii şi temperatura de fierbere a apei la presiune atmosferică normală Scara Kelvin emperatura absolută se notează cu ; unitatea de măsură este Kelvinul ( K ) Această scară de temperatură nu are valori negative Limita inferioară de temperatură ce poate fi atinsă constituie punctul zero al aceste scări (când agitaţia termică a moleculelor ar înceta) Kelvinul reprezintă 7, 6 din temperatura stării triple a apei Definirea celor două scări s-a făcut astfel încât intervalul de temperatură corespunzător unităţii de măsură din scara elsius să fie egal cu intervalul de temperatură corespunzător unităţii de măsură în scara Kelvin deci: ( K) ( ) K F R Re elsius - 7, K ( F ) ( R,67 ) ( Re) temperatură ( F +,67 ) - Kelvin + 7, Fahrenheit + R K, 67 -, 67 ( + 7,) Rankine Reaumur K +, 67 ( K 7, ) ( Re) + 7, R ( Re ) + F - ( Re ) +, 67 ( F ) ( R,67 ) -

5 Dilatarea Fenomenul de modificare a dimensiunilor unui corp datorat contactului termic cu mediul înconjurător, atunci când temperatura se modifică, este cunoscut sub denumirea de dilatare termică Diltarea solidelor Dilatarea solidelor se caracterizează cu ajutorul coeficientului de dilatare liniară l l l este variaţia în lungime; temperaturii oeficientul de dilatare [ ] l lungimea barei la α grad : SI l α unde: l t ; l lungimea barei la t ; t variaţia - este o constantă de material; - depinde de temperatură; pentru intervale relativ mici de temperatură poate fi considerat constant Legea dilatării liniare: l( ) l ( + α ) temperatura unde l lungimea barei la K ; l( ) 7, lungimea barei la Legea dilatării în suprafaţă: A( ) A ( + β ) superficială); A( ) aria unei feţe la ( K ) Legea dilatării în volum: ( ) ( + ) la 7, K ; volumul corpului la ( K ) m ariaţia densităţii cu temperatura: Forţele de dilatare: F S l unde β α este coeficient de dilatare în suprafaţă (sau unde α este coeficient de dilatare în volum; volumul corpului m ( + ) + l E şi l l α va rezulta F S E α unde F este forţa deformatoare; S aria suprafeţei; α coeficientul de dilatare liniară; E modul de eleasticitare longitudinal Young; temperatură interval de Dilatarea lichidelor Dilatarea lichidelor se caracterizează cu ajutorul coeficientului unde reprezintă variaţia reală a volumului de lichid Legea dilatării: ( + ) şi cu, densitatea lichidului la, respectiv + oeficientul de dilatare aparentă: a a unde a reprezintă creşterea aparentă a volumului de lichid; a s cu s coeficient de dilatare termică al vasului

6 eoria cinetico-moleculara Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare exprimă legătura dintre un parametru macroscopic (presiunea p ) şi mărimi microscopice (numărul n de molecule din unitatea de volum; masa m a unei molecule; media pătratelor vitezelor moleculelor gazului) Formula fundamentală are două forme: p n m v unde: - p presiunea gazului ([ p] SI Pa ); n SI m - [ ] numărul de molecule din unitatea de volum (sau număr volumic): molecule de gaz; volumul ocupat de gaz); - m masa unei molecule; - v valoarea medie a pătratului vitezelor moleculelor gazului N p sau p n tr unde: - tr mv este energia cinetică medie a unei molecule datorată mişcării de translaţie tr N n (cu N numărul de În teoria cinetico-moleculară se demonstrează că energia cinetică medie a unei molecule depinde de temperatură, prin relaţia: tr k unde k,8 J K este constanta lui Boltzmann iar este temperatura gazului iteza termică este definită de relaţia: Alte relaţii ale vitezei termice sunt: iteza termică v v v k sau m R v sau p v unde k este constanta Boltzmann; temperatura; m masa unei molecule; R constanta universală a gazului ideal; masa molară a gazului

7 Gazele ideale Ecuaţia termică de stare a unui gaz ideal Ecuaţia termică de stare este relaţia care stabileşte legătură înter parametrii de stare ai unui gaz ideal aflat în stare de echilibru termodinamic: p υ R unde R N A k 8, J mol K este constanta universală a gazelor ideale; p presiunea gazului; υ numărul de moli; volumul gazului; temperatura Energia internă a gazului ideal În teoria cinetico-moleculară, energia internă a unui sistem termodinamic este definită ca suma dintre energia cinetică de agitaţie termică, energia potenţială datorată interacţiunilor dintre moleculele sistemului şi energia potenţială datorată interacţiunilor dintre molecule şi mediul exterior La gazul ideal se consideră că energia internă este egală doar cu energia de agitaţie termică a moleculelor sale sa: U Ecuaţia calorică de stare a gazului ideal Ecuaţia calorică de stare este relaţia care stabileşte legătura înte energia internă a gazului ideal şi temperatura υr Formula este valabilă numai pentru gazul ideal monoatomic ransformările simple ale gazului ideal ransformarea izotermă Reprezintă orice transformare de stare a unui sistem termodinamic închis ( m const sau υ const ) în care temperatura rămâne constantă Legea Boyle-Mariotte (sau legea transformării izoterme): presiunea unei cantităţi constante de gaz ideal, menţinut la temperatură constantă,variază invers proporţional cu volumul gazului antitativ: p const ransformarea izobară Reprezintă orice transformare de stare a unui sistem termodinamic închis ( m const sau υ const ) în care presiunea rămâne constantă Legea Guy-Lussac (sau legea transformării izobare) are trei formulări: - variaţia relativă a volumului unei cantităţi constante de gaz ideal, menţinut la presiune constantă, este direct proporţională cu temperatura antitativ: αt unde este volumul gazului la temperatura t ; este volumul gazului la temperatura t ; α este coeficientul de dilatare izobară, care are aceeaşi valoare pentru toate gazele α grd 7, - volumul unei cantităţi constante de gaz ideal, menţinut la presiune constantă, creşte liniar cu temperatura ( t) + αt empirică a acestuia antitativ: ( )

8 Gazele ideale - volumul unei cantităţiconstante de gaz ideal, menţinut la presiune constantă, este direct proporţional cu temperatura absolută a gazului antitativ: const ransformarea izocoră Reprezintă orice transformare de stare a unui sistem termodinamic închis ( m const sau υ const ) în care volumul rămâne constant Legea harles (sau legea transformării izocore) are trei formulări: - variaţia relativă a presiunii unei cantităţi constante de gaz ideal, menţinut la volum constant, este direct p p proporţională cu temperatura empirică a gazului antitativ: βt unde p este presiunea gazului la p temperatura t ; peste presiunea gazului la temperatura t ; β este coeficientul termic al presiunii, care are aceeaşi valoare pentru toate gazele β grd, adică α β 7, - presiunea unei cantităţi constante de gaz ideal, menţinut la volum constant, creşte liniar cu temperatura empirică a gazului antitativ: p( t) p ( + βt) - presiunea unei cantităţi constante de gaz ideal, menţinut la volum constant, variază direct proporţional cu temperatura absolută a gazului antitativ: p const Orice gaz care se supune legilor Boyle-Mariotte, Guy-Lussac şi harles în orice condiţii de temperatură şi presiune poartă denumirea de gaz ideal ransformarea generală Reprezintă orice transformare de stare a unui sistem termodinamic închis ( m const sau υ const ) în care se modifică toţi parametrii de stare ai gazului Legea se scrie cantitativ: p p const Dacă este densitatea gazului aflat în condiţii normale de R temperatură şi presiune, atunci densitatea gazului aflat la temperatura şi presiunea p, se exprimă prin relaţia p p

9 Gazele ideale ransformarea adiabatică Reprezintă transformarea în care sistemul nu schimbă căldură cu mediul exterior: L U L + U Legea transformării adiabatice are expresiile: p const se numeşte exponent adiabatic, fiind o mărime fizică adimensională: Legea Dalton sau v const p cu > sau p const Presiunea totală a unui amestec de gaze ideale este egală cu suma presiunilor parţiale ale gazelor componente: p p + p + + p n n k mk k R Presiunea parţială a unui component este presiunea pe care o exercită un gaz component dacă ar ocupa singur volumul amestecului, la aceeşi temperatură unde Primul principiu al termodinamicii În orice transformare variaţia energiei interne depinde doar de stările iniţialî şi finală ale sistemului, fiind dependetă de stările intermediare prin care trece sistemul Pentru orice sistem termodinamic închis există o mărime de stare, numită energia internă, a cărei variaţie U în cursul unui procesi f este dată de relţia: U U f U i if Lif ransformarea izotermă Legea transformării p const ν R ln L U f i f ν R ln ± i izobară izocoră adiabatică const ν p p v p const ν v v p const pi i p f f ν v ν p ν v Al doilea principiu al termodinamicii Formularea homson: într-o transformare monotermă reversibilă, sistemul termodinamic nu poate efectua lucru mecanic asupra mediului exterior Dacă transformarea ciclică monotermă este şi ireversibilă, atunci sistemul primeşte lucru mecanic de la mediul exterior Formularea lausius: Nu este posibilă o transformare care să aibă ca rezultat trecerea de la sine a căldurii de la un corp cu temperatură dată la un corp cu temperatură mai ridicată

10 oeficienti calorici apacitatea calorică apacitatea calorică a unui corp este mărimea fizică scalară (notată cu ) definită ca raportul dintre căldură schimbată de corp cu mediul exterioe şi variaţia temperaturii acestuia: J cu [ ] SI K apacitatea calorică este o caracteristică termică a corpului ăldura specifică ăldura specifică este mărimea fizică scalară (notată cu c ) numeric egală cu căldura necesară pentru a avaria temperatura unităţii de masă dintr-un corp cu un grad: c m c SI cu [ ] ăldura specifică este o caracteristică termică a substanţei J kg K ăldura molară ăldura molară este mărimea fizică scalară (notată cu ) numeric egală cu căldura necesară unui mol de substanţă pentru a-şi mosifica temperatura cu un grad: ν cu [ ] J SI mol K ăldura specifică este o caracteristică termică a substanţei om avea următoarele relaţii între coeficienţii calorici: m c ; ν ; c Relaţia Robert-Mayer R sau c p v + c p v + R

11 Randamentul motoarelor termice Motorul termic este un dispozitiv care transformă o parte din energia termică în lucru mecanic Randamentul unei maşini termice care efectuează o transformare ciclică bitermă este egal cu raportul dintre lucrul mecanic util şi căldura acceptată L η acc L acc ced η ced acc iclul arnot iclul arnot este o transformare ciclică reversibilă ideală Este alcătuit din: - destindere izotermă la : ν R ln > (acc); - destindere adiabatică ; - comprimare izotermă la < : ν R ln < (ced); - comprimare adiabatică η c ; - νr ln η c νr ln - Rezultă deci η c ln ln Motorul Otto Motorul Otto este un motor cu aprindere prin scânteie; combustibilul folosit amestec de vapori de benzină şi aer (considerat gaz ideal) Motorul Otto este un motor în patru timpi, iar ciclul de funcţionare este format din două adiabate şi două izocore: aspiraţia este reprezentată prin izobara A-; compresia este reprezentată prin izobara -; aprinderea este reprezentată prin transformarea izocoră - şi detenta transformarea adiabatică -; evacuarea este reprezentată prin transformarea - şi -A; ηc ν v ν v ( ) η ( )

12 Randamentul motoarelor termice Rezultă deci η Motorul Diesel Motorul Diesel este un motor cu aprindere prin compresie ce foloseşte drept combustibil motorina Motorul Diesel este tot un motor în patru timpi, al cărui ciclu de funcţionare conţine două adiabate (- şi -), o izobară (-) şi o izocoră (-) om nota rapoartele de compresie astfel: respectiv ( ) ( ) p v v p c η ν ν η ( ) ( ) ( ) ( ) η

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sistem termodinamic Cantitatea de materie sau substanţă supusă oricărui tip de studiu, din punct de vedere termodinamic, poartă denumirea de sistem

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE FIZICĂ Elemente de termodinamica ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 1) Noţiuni introductive sistem fizic = orice porţiune de materie, de la o microparticulă la întreg Universul, porţiune

Διαβάστε περισσότερα

Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.

Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1. Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a X-a 1 of 2 4/14/2008 12:27 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1 1 Un termometru cu lichid este gradat intr-o scara de temperatura liniara,

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE DINAMICA GAZELOR INSTALAŢII DE GPL ŞI GNL

ELEMENTE DE DINAMICA GAZELOR INSTALAŢII DE GPL ŞI GNL CAVAROPOL DAN VICTOR ELEMENTE DE DINAMICA GAZELOR INSTALAŢII DE GPL ŞI GNL EDITURA MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE 008-1 - Referent ştiinţific: Prof. dr. ing. TCACENCO VALENTIN Facultatea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

MĂRIMI ELECTRICE Voltul (V)

MĂRIMI ELECTRICE Voltul (V) SINTEZE DE BACALAUREAT ELECTRICITATE www.manualdefizica.ro NR. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE UNITATEA DE MĂSURĂ 1. Lungimea (l) metrul (m). Masa (m) kilogramul (kg) ELECTRICITATEA. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 1.1 MOTORUL PAS CU PAS. CARACTERISTICI GENERALE.

CAP. 1.1 MOTORUL PAS CU PAS. CARACTERISTICI GENERALE. CAP. 1.1 MOTORUL PAS CU PAS. CARACTERISTICI GENERALE. O definiţie simplă a motorului pas cu pas este: un dispozitiv electromecanic care converteşte impulsurile electrice în mişcări mecanice discrete. [3,17,22]

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

3.6. Formule de calcul pentru medie şi dispersie

3.6. Formule de calcul pentru medie şi dispersie Dragomirescu L., Drane J. W.,, Biostatisticã pentru începãtori. Vol I. Biostatisticã descriptivã. Editia a 6 revãzutã, Editura CREDIS, Bucureşti, 7p. ISB 78-7-74-46-8..6. Formule de calcul pentru medie

Διαβάστε περισσότερα

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Tema 3. Distilarea și extracția. Obiectivele cursului: În cadrul acestei teme vor fi discutate următoarele subiecte: - operația unitară de concentrare a amestecurilor

Διαβάστε περισσότερα

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

9.INSTALAŢII DE VENTILAŢIE ŞI CLIMATIZARE. 9.1 Generalităţi

9.INSTALAŢII DE VENTILAŢIE ŞI CLIMATIZARE. 9.1 Generalităţi Termotehnică 105 9.INSTALAŢII DE VENTILAŢIE ŞI CLIMATIZARE 9.1 Generalităţi Aerul este un amestec gazos constituit din 78.1% azot, 21% oigen şi 0.9% alte gaze, cum ar fi argonul, dioidul de carbon etc.

Διαβάστε περισσότερα

1. Elemente de bază ale conducţiei termice

1. Elemente de bază ale conducţiei termice 1. 1.1 Ecuaţiile diferenţiale ale conducţiei termice Calculul proceselor de schimb de căldură necesită cunoaşterea distribuţiei temperaturii în spaţiu şi timp. Distribuţia temperaturii se obţine prin rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. < Copyright c 009 NG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 17 iunie

Διαβάστε περισσότερα

[Iulian Stoleriu] Statistică Aplicată

[Iulian Stoleriu] Statistică Aplicată [Iulian Stoleriu] Statistică Aplicată Statistică Aplicată (C1) 1 Elemente de Statistic teoretic (C1) Populaµie statistic O populaµie (colectivitate) statistic este o mulµime de elemente ce posed o trasatur

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx + Corina şi Cătălin Minescu 1 Determinarea funcţiei de gradul al doilea când se cunosc puncte de pe grafic, coordonatele vârfului, intersecţii cu axele de coordonate, puncte de extrem, etc. Probleme de arii.

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Home Automation EP 0006... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Dioda Zenner 3-8

Διαβάστε περισσότερα

Cataliză Aplicaţii în chimia mediului. Curs 1

Cataliză Aplicaţii în chimia mediului. Curs 1 Curs 1 Prin fenomenul de cataliză se înţelege fenomenul de modificare a vitezei reacţiei chimice şi de orientare după o anumită direcţie, a unei reacţii chimice, termodinamic posibilă, sub acţiunea unor

Διαβάστε περισσότερα

Το άτομο του Υδρογόνου

Το άτομο του Υδρογόνου Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες

Διαβάστε περισσότερα

3. Vectori şi valori proprii

3. Vectori şi valori proprii Valori şi vectori proprii 7 Vectori şi valori proprii n Reamintim că dacă A este o matrice pătratică atunci un vector x R se numeşte vector propriu în raport cu A dacă x şi există un număr λ (real sau

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

Emil Budescu. BIOMECANICA GENERALã

Emil Budescu. BIOMECANICA GENERALã Emil Budescu BIOMECANICA GENERALã IASI 03 C U P R I N S pag. I. Introducere în biomecanica 3. Obiectul de studiu 3. Terminologie 7 3. Aspecte de baza ale biomecanicii 4. Aspecte de baza ale anatomiei si

Διαβάστε περισσότερα

Η γεωργία στην ΕΕ απαντώντας στην πρόκληση των κλιματικών αλλαγών

Η γεωργία στην ΕΕ απαντώντας στην πρόκληση των κλιματικών αλλαγών Ευρωπαϊκή Επιτροπή Γε ν ι κ ή Δ ι ε ύ θ υ ν σ η Γε ω ρ γ ί α ς κ α ι Αγ ρ ο τ ι κ ή ς Α ν ά π τ υ ξ η ς Ευρωπαϊκή Επιτροπή Γεωργία και αγροτική ανάπτυξη Για περισσότερες πληροφορίες 200 Rue de la Loi,

Διαβάστε περισσότερα

ΑΝΤΙΚΕΙΜΕΝΟ ΘΕΜΑ 1 Ο

ΑΝΤΙΚΕΙΜΕΝΟ ΘΕΜΑ 1 Ο ΑΝΤΙΚΕΙΜΕΝΟ 1 ο κεφάλαιο: «ΤΑΛΑΝΤΩΣΕΙΣ» ΘΕΜΑ 1 Ο 1. Ένα σώµα εκτελεί απλή αρµονική ταλάντωση. Στο διπλανό σχήµα φαίνεται η γραφική παράσταση της ταχύτητας του σώµατος µε το χρόνο. Η αρχική φάση της ταλάντωσης

Διαβάστε περισσότερα

Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie

Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Biofizică Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Capitolul II. Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Acest capitol are drept scop familiarizarea cititorului cu cele mai importante noţiuni

Διαβάστε περισσότερα

Tehnologia chimica = stiinta care studiaza metodele si procesele de transformare a materiilor prime in mijloace de productie si bunuri de consum.

Tehnologia chimica = stiinta care studiaza metodele si procesele de transformare a materiilor prime in mijloace de productie si bunuri de consum. NOTIUNI INTRODUCTIVE Termenul tehnologie introdus in tehnica in 177; Provine din cuvintele grecesti: technos = arta, mestesug logos = stiinta, ratiune, vorbire Tehnologia chimica = stiinta care studiaza

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc

Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc Producator: BIANCHI F.LLI srl - Italia Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc Model : Articol 447 / B de la ½ la 2 Cod Romstal: 40180447, 40184471, 40184472, 40184473, 40184474,

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE

PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE ICPE-CA Bucuresti 19 Mai2004 PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE ICSI-Rm. Valcea IMPORTANTA DOMENIULUI Hidrogenul poate fi produs utilizand

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

ΜΑΘΗΜΑ 23 1.8 ΣΥΝΕΧΕΙΑ ΣΥΝΑΡΤΗΣΗΣ ΑΣΚΗΣΕΙΣ. Συνέχεια του µαθήµατος 22 Ασκήσεις. 3 η ενότητα 17.

ΜΑΘΗΜΑ 23 1.8 ΣΥΝΕΧΕΙΑ ΣΥΝΑΡΤΗΣΗΣ ΑΣΚΗΣΕΙΣ. Συνέχεια του µαθήµατος 22 Ασκήσεις. 3 η ενότητα 17. ΑΣΚΗΣΕΙΣ 3 η ενότητα 7. ΜΑΘΗΜΑ 3.8 ΣΥΝΕΧΕΙΑ ΣΥΝΑΡΤΗΣΗΣ Συνέχεια του µαθήµατος Ασκήσεις ίνεται συνάρτηση f : R R, για την οποία ισχύουν : α) Είναι συνεχής β) 3 f () + f () = + +, για κάθε R Να αποδείξετε

Διαβάστε περισσότερα

ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΗ ΚΛΙΜΑΚΑ http://edu.klimaka.gr

ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΗ ΚΛΙΜΑΚΑ http://edu.klimaka.gr ΑΡΧΗ 1ΗΣ ΣΕΛΙ ΑΣ ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΕΣ ΑΠΟΛΥΤΗΡΙΕΣ ΕΞΕΤΑΣΕΙΣ Γ ΤΑΞΗΣ ΗΜΕΡΗΣΙΟΥ ΓΕΝΙΚΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΠΑΡΑΣΚΕΥΗ 9 ΙΟΥΛΙΟΥ 2010 ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΟ ΜΑΘΗΜΑ: ΦΥΣΙΚΗ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΙ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ (ΚΑΙ ΤΩΝ ΥΟ ΚΥΚΛΩΝ) ΣΥΝΟΛΟ

Διαβάστε περισσότερα

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate. Copyright c 009 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 15 iunie

Διαβάστε περισσότερα

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03A DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea

Διαβάστε περισσότερα

Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή

Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή - Διεύθυνση Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Ελληνική γραφή διεύθυνσης: Όνομα Παραλήπτη Όνομα και νούμερο οδού Ταχυδρομικός κώδικας,

Διαβάστε περισσότερα

συνδυασμών και υποψηφίων και έλεγχος αυτών, κατά τις περιφερειακές και δημοτικές εκλογές» (Α 138).

συνδυασμών και υποψηφίων και έλεγχος αυτών, κατά τις περιφερειακές και δημοτικές εκλογές» (Α 138). Ελληνική ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ Αθήνα, 13 Μαρτίου 2014 ΥΠΟΥΡΓΕΙΟ ΕΣΩΤΕΡΙΚΩΝ Αριθ. Πρωτ.: οικ. 10754 ΓΕΝ. Δ/ΝΣΗ ΤΟΠΙΚΗΣ ΑΥΤΟΔΙΟΙΚΗΣΗΣ Δ/ΝΣΗ ΟΡΓΑΝΩΣΗΣ ΚΑΙ ΛΕΙΤΟΥΡΓΙΑΣ ΟΤΑ ΤΜΗΜΑ ΟΡΓΑΝΩΣΗΣ ΚΑΙ ΛΕΙΤΟΥΡΓΙΑΣ ΟΤΑ

Διαβάστε περισσότερα

http://eprofu.ro/electronica

http://eprofu.ro/electronica 6.2. DISPOZITIVE FOTOEMIŢĂTOARE 6.2.1 DIODA LUMINISCENTĂ (LED) LED (Light Emitting Diode) este o diodă care are proprietatea de a emite lumină atunci când este polarizată direct. a. Construcţia LED-ului

Διαβάστε περισσότερα

EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM

EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM Alocare în medie 4 minute/subiect. Punctaj: 1/4 judecata, 1/4 formula finală, 1/4 rezultatul numeric, 1/4 aspectul. EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] IM 1. Un automobil cu dimensiunile H=1.5m, l=2m, L=4m, puterea

Διαβάστε περισσότερα

Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VIII-a» Attempt 1. Continue

Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VIII-a» Attempt 1. Continue Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VIII-a 1 of 2 4/14/2008 12:19 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VIII-a» Attempt 1 1 Un pahar cu inaltimea h = 20cm si raza bazei r = 5cm, este plin

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI

Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI 61 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOVEHICULULUI FRÂNAT Se consideră un autovehicul care se deplasează cu viteză variabilă pe un drum cu

Διαβάστε περισσότερα

ΤΖΑΚΙΑ ΕΝΕΡΓΕΙΑΚΑ ΑΕΡΟΘΕΡΜΑ Φ 250 25,6 275 1,700 Φ 250 1,700 Φ 250 1,700 Φ 250 1,700 Φ 250 1,800 Φ 250 1,800 Υ: 1.75 B:0.59 Π: 0.

ΤΖΑΚΙΑ ΕΝΕΡΓΕΙΑΚΑ ΑΕΡΟΘΕΡΜΑ Φ 250 25,6 275 1,700 Φ 250 1,700 Φ 250 1,700 Φ 250 1,700 Φ 250 1,800 Φ 250 1,800 Υ: 1.75 B:0.59 Π: 0. ΚΑΜΙΝΑΔΑΣ Kw ΒΑΡΟΣ 1 B:0.59 150 25,6 275 1,700 2 3 4 5 ΣΤΡΟΓΓΥΛΟ Τ 90 B:0.73 B:0.76 Υ: 1.72 B:0.62 Π: 0.98 B:0.66 Π:1.06 150 150 24 20 20 20 288 295 305 1,700 1,700 1,700 1,800 ΤΖΑΚΙΑ ΕΝΕΡΓΕΙΑΚΑ ΑΕΡΟΘΕΡΜΑ

Διαβάστε περισσότερα

ΛΥΣΕΙΣ ΘΕΜΑΤΩΝ ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΩΝ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ 24-05-2008

ΛΥΣΕΙΣ ΘΕΜΑΤΩΝ ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΩΝ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ 24-05-2008 ΚΟΡΙΝΘΟΥ 55, ΚΑΝΑΚΑΡΗ ΤΗΛ. 6 65.36, 6 64.9, FAX 6 65.366 ΛΥΣΕΙΣ ΘΕΜΑΤΩΝ ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΩΝ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ 4-5-8 ΘΕΜΑ ο Α.. σχ. βιβλίο σελ. 35 Α.. σχ. βιβλίο σελ. 9 Β. α. Σωστό β. Σωστό γ. Λάθος δ. Λάθος ε. Σωστό

Διαβάστε περισσότερα

Instrucøiuni de montaj μi exploatare. GasMultiBloc cu regim de funcøionare în douå trepte Tip MB-ZR (DLE) B01 Diametre nominale Rp 1/2 - Rp 1 1/4

Instrucøiuni de montaj μi exploatare. GasMultiBloc cu regim de funcøionare în douå trepte Tip MB-ZR (DLE) B01 Diametre nominale Rp 1/2 - Rp 1 1/4 Инструкции за монтаж и експлоатация Instrucøiuni de montaj μi exploatare Működési leírás és szerelési utasítás Οδηγίες λειτουργίας και συναρμολόγησης GasMultiBloc с двустъпално действие Тип MB-ZR (DLE)

Διαβάστε περισσότερα

ΨΗΦΙΑΚΟ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΟ ΒΟΗΘΗΜΑ «ΦΥΣΙΚΗ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΙ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ» ΦΥΣΙΚΗ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΙ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ ΘΕΜΑ Α

ΨΗΦΙΑΚΟ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΟ ΒΟΗΘΗΜΑ «ΦΥΣΙΚΗ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΙ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ» ΦΥΣΙΚΗ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΙ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ ΘΕΜΑ Α 3 o ΔΑΓΩΝΣΜΑ ΜΑΡΤOΣ 03: ΕΝΔΕΚΤΚΕΣ ΑΠΑΝΤΗΣΕΣ ΦΥΣΚΗ ΘΕΤΚΗΣ ΚΑ ΤΕΧΝΟΛΟΓΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ 3 ο ΔΑΓΩΝΣΜΑ (ΣΤΕΡΕΟ ΣΩΜΑ) ΕΝΔΕΚΤΚΕΣ ΑΠΑΝΤΗΣΕΣ ΘΕΜΑ Α β δ 3 δ 4 β 5 Λ βσ γλ δσ ελ ΘΕΜΑ Β Σωστή είνι η πάντηση γ Ο ρυθμός

Διαβάστε περισσότερα

Lectia 4 proiect-17.10.2010 Clasa a VIII-a Grupa de performanta. Mulaje, chituri pentru geamuri FeSO 4.7H 2 0 Calaican Mordant in vopsitorie

Lectia 4 proiect-17.10.2010 Clasa a VIII-a Grupa de performanta. Mulaje, chituri pentru geamuri FeSO 4.7H 2 0 Calaican Mordant in vopsitorie Lectia 4 proiect-17.10.2010 Clasa a VIII-a Grupa de performanta COMPOZITIA PROCENTUALA A UNUI AMESTEC.SOLUTII.CRISTALOHIDRATI. REGULA DREPTUNGIULUI O serie de substante retin un numar de molecule de apa,

Διαβάστε περισσότερα

Φύλλο2. Α/Α Ονοματεπώνυμο Πατρώνυμο Διεύθυνση Τ.Κ 14121 ΒΛΑΧΟΓΙΑΝΝΗ-ΚΑΛΑΤΖΗ 15123 ΒΛΑΧΟΓΙΑΝΝΗΣ ΣΟΥΛΤΑΝΑ

Φύλλο2. Α/Α Ονοματεπώνυμο Πατρώνυμο Διεύθυνση Τ.Κ 14121 ΒΛΑΧΟΓΙΑΝΝΗ-ΚΑΛΑΤΖΗ 15123 ΒΛΑΧΟΓΙΑΝΝΗΣ ΣΟΥΛΤΑΝΑ Α/Α Ονοματεπώνυμο Πατρώνυμο Διεύθυνση Τ.Κ 1 ΑΓΓΕΛΗ ΛΟΥΚΙΑ ΣΥΖ. ΑΘΑΝΑΣΙΟΥ ΙΩΝΙΑΣ 38-Ν.ΧΥΧΙΚΟ 15451 2 ΑΓΓΕΛΟΓΕΩΡΓΟΣ ΙΩΑΝΝΗΣ ΑΘΑΝΑΣΙΟΥ ΧΡ.ΛΑΔΑ 23-ΓΑΛΑΤΣΙ 11147 ΠΡΩΤΟΠΑΠΑΔΑΚΗ 22-3 ΑΡΧΑΝΙΩΤΗΣ ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΒΑΣΙΛΕΙΟΥ

Διαβάστε περισσότερα

Centrale termice murale. Gama de centrale EKO, tip C32

Centrale termice murale. Gama de centrale EKO, tip C32 Pagina: 1 din 71 Producator KÖBER SRL Dumbrava Rosie, Centrale termice murale gama EKO, tip C32 Denumire comerciala TIP TIRAJ PUTERE EKO OPTIMUS C32SPV24MEFA FORTAT 24 kw EKO MT TF C32SPV24MEFB FORTAT

Διαβάστε περισσότερα

γραπτή εξέταση στο μάθημα ΦΥΣΙΚΗ Α ΛΥΚΕΙΟΥ

γραπτή εξέταση στο μάθημα ΦΥΣΙΚΗ Α ΛΥΚΕΙΟΥ η εξεταστική περίοδος από 1/1/14 έως 07/01/15 γραπτή εξέταση στο μάθημα ΦΥΣΙΚΗ Α ΛΥΚΕΙΟΥ Τάξη: Α Λυκείου Τμήμα: Βαθμός: Ονοματεπώνυμο: Καθηγητές: Θ Ε Μ Α Α Στις παρακάτω ερωτήσεις να επιλέξετε τη σωστή

Διαβάστε περισσότερα

ΠΡΟΛΟΓΟΣ. Κλείνει με τις λύσεις όλων των θεμάτων του Μαίου

ΠΡΟΛΟΓΟΣ. Κλείνει με τις λύσεις όλων των θεμάτων του Μαίου ΠΡΟΛΟΓΟΣ Το παρόν τεύχος δημιουργήθηκε για να διευκολύνει τους μαθητές στην ΆΜΕΣΗ κατανόηση των απαιτήσεων των πανελληνίων εξετάσεων δίνοντας τους τα θέματα των 4 χρόνων των κανονικών εξετάσεων του Μαίου

Διαβάστε περισσότερα

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Anul universitar 2012-2013, sem II, ș.l. dr. Adriana Urdă

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Anul universitar 2012-2013, sem II, ș.l. dr. Adriana Urdă PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Anul universitar 2012-2013, sem II, ș.l. dr. Adriana Urdă Tema 5. Ape potabile; ape industriale; ape reziduale. [Urdă ș.a., p. 60-88] Obiectivele temei Tema 5

Διαβάστε περισσότερα

ΘΕΜΑ Γ ΠΑΡΑΔΕΙΓΜΑ 1. Γ2. το μέτρο της δύναμης που ασκήθηκε στο σώμα. (Μονάδες 7) Γ3. το διάστημα που διάνυσε το σώμα στη χρονική διάρκεια των 5s.

ΘΕΜΑ Γ ΠΑΡΑΔΕΙΓΜΑ 1. Γ2. το μέτρο της δύναμης που ασκήθηκε στο σώμα. (Μονάδες 7) Γ3. το διάστημα που διάνυσε το σώμα στη χρονική διάρκεια των 5s. ΘΕΜΑ Γ ΠΑΡΑΔΕΙΓΜΑ 1 Σώμα μάζας m =10 Kg βρίσκεται ακίνητο σε λείο οριζόντιο δάπεδο. Τη χρονική στιγμή t 0 = 0 στο σώμα ασκείται οριζόντια σταθερή δύναμη μέτρου F. Αυτό ξεκινά να κινείται και τη χρονική

Διαβάστε περισσότερα

ΧΗΜΕΙΑ Α ΛΥΚΕΙΟΥ ΚΕΦΑΛΑΙΟ 4

ΧΗΜΕΙΑ Α ΛΥΚΕΙΟΥ ΚΕΦΑΛΑΙΟ 4 ΚΕΦΑΛΑΙΟ 4 ΣΤΟΙΧΕΙΟΜΕΤΡΙΑ ΕΡΩΤΗΣΕΙΣ ΜΕ ΤΙΣ ΑΠΑΝΤΗΣΕΙΣ: 1. Τι είναι ατομικό και τί μοριακό βάρος; Ατομικό βάρος είναι ο αριθμός που δείχνει πόσες φορές είναι μεγαλύτερη η μάζα του ατόμου από το 1/12 της

Διαβάστε περισσότερα

ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΟ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΟ ΙΔΡΥΜΑ (Τ.Ε.Ι.) ΚΑΛΑΜΑΤΑΣ ΣΧΟΛΗ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΑΣ ΓΕΩΠΟΝΙΑΣ ΤΜΗΜΑ ΦΥΤΙΚΗΣ ΠΑΡΑΓΩΓΗΣ

ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΟ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΟ ΙΔΡΥΜΑ (Τ.Ε.Ι.) ΚΑΛΑΜΑΤΑΣ ΣΧΟΛΗ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΑΣ ΓΕΩΠΟΝΙΑΣ ΤΜΗΜΑ ΦΥΤΙΚΗΣ ΠΑΡΑΓΩΓΗΣ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΟ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΟ ΙΔΡΥΜΑ (Τ.Ε.Ι.) ΚΑΛΑΜΑΤΑΣ ΣΧΟΛΗ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΑΣ ΓΕΩΠΟΝΙΑΣ ΤΜΗΜΑ ΦΥΤΙΚΗΣ ΠΑΡΑΓΩΓΗΣ ΑΞΙΟΛΟΓΗΣΗ ΤΩΝ ΕΦΑΡΜΟΖΟΜΕΝΩΝ ΜΕΤΡΩΝ ΦΥΤΟΠΡΟΣΤΑΣΙΑΣ ΣΤΗΝ ΚΑΛΛΙΕΡΓΕΙΑ ΤΗΣ ΣΟΥΛΤΑΝΙΝΑΣ ΤΟΥ Ν. ΗΡΑΚΛΕΙΟΥ

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.

Διαβάστε περισσότερα

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE

Διαβάστε περισσότερα

2 Variabile aleatoare

2 Variabile aleatoare Variabile aleatoare În practică, variabilele aleatoare apar ca funcţii ce depind de rezultatul efectuării unui anumit experiment. Spre exemplu, la aruncarea a două zaruri, suma numerelor obţinute este

Διαβάστε περισσότερα

Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs

Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor Note de curs În prima parte a cursului, vom prezenta câteva clase remarcabile de domenii de integritate şi legăturile dintre acestea A doua parte

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR METALICE

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR METALICE CUPRINS CUPRINS 1 Clasificarea proprietăţilor materialelor metalice Proprietăţile fizice ale materialelor metalice.1. Densitatea materialelor metalice.. Proprietăţile termice ale materialelor metalice..1.

Διαβάστε περισσότερα

Μάθηµα8ο. Ο πολλαπλασιαστής των αυτόνοµων δαπανών και αυτόνοµων φόρων

Μάθηµα8ο. Ο πολλαπλασιαστής των αυτόνοµων δαπανών και αυτόνοµων φόρων Μάθηµα8ο Ο πολλαπλασιαστής των αυτόνοµων δαπανών και αυτόνοµων φόρων Οπολλαπλασιαστήςτωναυτόνοµων δαπανών Ως αυτόνοµη δαπάνη ορίζουµε εκείνο το τµήµα της συνολικής δαπάνης (επί του εγχώριου ΑΕΠ) το οποίο

Διαβάστε περισσότερα

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA) ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.

Διαβάστε περισσότερα

Επιτυχόντες Επιλογής Γενικού Λυκείου και ΕΠΑ.Λ. Οµάδας Β 2012 (10%)

Επιτυχόντες Επιλογής Γενικού Λυκείου και ΕΠΑ.Λ. Οµάδας Β 2012 (10%) Κωδ. Υποψηφ. Επιτυχόντες Επιλογής Γενικού Λυκείου και ΕΠΑ.Λ. Οµάδας Β 2012 (10%) Επώνυµο Όνοµα Όν. Πατρός Όν. Μητρός Σχολή Επιτυχίας 11048030 ΑΒΡΑΑΜ ΝΙΚΟΛΙΝΑ ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΕΛΕΥΘΕΡΙ 10049543 ΑΓΑΤΣΙΩΤΗΣ ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ

Διαβάστε περισσότερα

ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ. 2. Τακτικά αριθμητικά

ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ. 2. Τακτικά αριθμητικά ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ Σύμφωνα με τη Γραμματική της Ρουμανικής Γλώσσας, τα αριθμητικά διακρίνονται σε: 1. Απόλυτα αριθμητικά α. Απλά: unu, doi, trei... (ένα, δύο, τρία) κ.λπ. β. Σύνθετα: doisprezece, treizeci...

Διαβάστε περισσότερα

Επιστήμη και Τεχνολογία Συγκολλήσεων. Ενότητα 7: Θερμοεπηρεασμένη Ζώνη Γρηγόρης Ν. Χαϊδεμενόπουλος Πολυτεχνική Σχολή Μηχανολόγων Μηχανικών

Επιστήμη και Τεχνολογία Συγκολλήσεων. Ενότητα 7: Θερμοεπηρεασμένη Ζώνη Γρηγόρης Ν. Χαϊδεμενόπουλος Πολυτεχνική Σχολή Μηχανολόγων Μηχανικών Επιστήμη και Τεχνολογία Συγκολλήσεων Ενότητα 7: Θερμοεπηρεασμένη Ζώνη Γρηγόρης Ν. Χαϊδεμενόπουλος Πολυτεχνική Σχολή Μηχανολόγων Μηχανικών Άδειες Χρήσης Το παρόν εκπαιδευτικό υλικό υπόκειται σε άδειες χρήσης

Διαβάστε περισσότερα

1ος Πινακας ΕΡΓΟΣΕ ΠΑΘΕ

1ος Πινακας ΕΡΓΟΣΕ ΠΑΘΕ Α/Α Ονοματεπώνυμο Πατρώνυμο Διεύθυνση Τ.Κ 1 ΑΓΓΕΛΗ ΛΟΥΚΙΑ ΣΥΖ. ΑΘΑΝΑΣΙΟΥ ΙΩΝΙΑΣ 38-Ν.ΧΥΧΙΚΟ 15451 2 ΑΓΓΕΛΟΓΕΩΡΓΟΣ ΙΩΑΝΝΗΣ ΑΘΑΝΑΣΙΟΥ ΧΡ.ΛΑΔΑ 23-ΓΑΛΑΤΣΙ 11147 ΠΡΩΤΟΠΑΠΑΔΑΚΗ 22-3 ΑΡΧΑΝΙΩΤΗΣ ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΒΑΣΙΛΕΙΟΥ

Διαβάστε περισσότερα

Osciloscoape portabile

Osciloscoape portabile Osciloscoape portabile 40 / 60 MHz, 2 canale OX 7042 / 7062 100 MHz, 2 / 4 canale OX 7102 / 7104 200 MHz, 2 / 4 canale OX 7202 / 7204 Manual de utilizare Cuprins Capitol Instrucţiuni generale I Introducere...

Διαβάστε περισσότερα

CENTRALA TERMICA ELECTRICA PENTRU INCALZIRE

CENTRALA TERMICA ELECTRICA PENTRU INCALZIRE CENTRALA TERMICA ELECTRICA PENTRU INCALZIRE EKCO.L1...z EKCO.L1...p EKCO.L1N...z EKCO.L1N...p Produsul uzat nu poate fi aruncat împreună cu deşeurile comunale. Aparatul demontat trebuie livrat la punctul

Διαβάστε περισσότερα

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Άσκηση 8 Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Δ. Φ. Αναγνωστόπουλος Τμήμα Μηχανικών Επιστήμης Υλικών Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων Ιωάννινα 2013 Άσκηση 8 ii Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Πίνακας περιεχομένων

Διαβάστε περισσότερα

ΦΥΛΛΑΔΙΟ ΑΠΟΛΥΤΕΣ ΤΙΜΕΣ Ο ρ ι σ μ ό ς

ΦΥΛΛΑΔΙΟ ΑΠΟΛΥΤΕΣ ΤΙΜΕΣ Ο ρ ι σ μ ό ς ΦΥΛΛΑΔΙΟ ΑΠΟΛΥΤΕΣ ΤΙΜΕΣ Ο ρ ι σ μ ό ς α 0 α = α α < 0 α = - α Ετσι από τον ορισμό : 5>0-5

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

ΑΠΑΡΑΙΤΗΤΕΣ ΕΙΣΑΓΩΓΙΚΕΣ ΓΝΩΣΕΙΣ

ΑΠΑΡΑΙΤΗΤΕΣ ΕΙΣΑΓΩΓΙΚΕΣ ΓΝΩΣΕΙΣ ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ ΥΠΟΥΡΓΕΙΟ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΚΑΙ ΘΡΗΣΚΕΥΜΑΤΩΝ ----- ΕΝΙΑΙΟΣ ΔΙΟΙΚΗΤΙΚΟΣ ΤΟΜΕΑΣ Π/ΘΜΙΑΣ & Δ/ΘΜΙΑΣ ΕΚΠ/ΣΗΣ Δ/ΝΣΗ ΣΠΟΥΔΩΝ Δ/ΘΜΙΑΣ ΕΚΠ/ΣΗΣ ΤΜΗΜΑ ----- Α Ταχ. Δ/νση: Ανδρέα Παπανδρέου 7 Τ.Κ. Πόλη:

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI

Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOEHICULELOR CU ROŢI 5.1 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOEHICULELOR ŞI CONDIŢIA DE ÎNAINTARE A ACESTORA Se consideră cazul general al unui autovehicul care

Διαβάστε περισσότερα

ΕΡΩΤΗΣΕΙΣ ΑΛΓΕΒΡΑΣ Α ΓΥΜΝΑΣΙΟΥ

ΕΡΩΤΗΣΕΙΣ ΑΛΓΕΒΡΑΣ Α ΓΥΜΝΑΣΙΟΥ ΚΕΦΑΛΑΙΟ 1 ΕΡΩΤΗΣΕΙΣ ΑΛΓΕΒΡΑΣ Α ΓΥΜΝΑΣΙΟΥ Σε ποιες κατηγορίες αριθμών χωρίζονται οι φυσικοί αριθμοί; Χωρίζονται στους άρτιους (ζυγούς) και τους περιττούς (μονούς). Άρτιοι λέγονται οι φυσικοί αριθμοί που

Διαβάστε περισσότερα

Αριθ. πρωτ.: 4324/257064 ΘΕΣΣΑΛΙΑΣ - ΣΤΕΡΕΑΣ ΕΛΛΑΔΑΣ ΑΠΟΦΑΣΗ

Αριθ. πρωτ.: 4324/257064 ΘΕΣΣΑΛΙΑΣ - ΣΤΕΡΕΑΣ ΕΛΛΑΔΑΣ ΑΠΟΦΑΣΗ ΑΝΑΡΤΗΤΕΑ ΣΤΟ ΔΙΑΔΙΚΤΥΟ ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ Λάρισα 13-12 - 2012 ΑΠΟΚΕΝΤΡΩΜΕΝΗ ΔΙΟΙΚΗΣΗ Αριθ. πρωτ.: 4324/257064 ΘΕΣΣΑΛΙΑΣ - ΣΤΕΡΕΑΣ ΕΛΛΑΔΑΣ (σχετ. 2930/151109, 4318/256960) ΓΕΝΙΚΗ Δ/ΝΣΗ ΧΩΡΟΤΑΞΙΚΗΣ & ΠΕΡΙΒΑΛΛΟΝΤΙΚΗΣ

Διαβάστε περισσότερα

ΠΡΟΑΓΩΓΙΚΕΣ ΕΞΕΤΑΣΕΙΣ Β ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΠΕΜΠΤΗ 7 ΙΟΥΝΙΟΥ 2001 ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΟ ΜΑΘΗΜΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ: ΧΗΜΕΙΑ ΣΥΝΟΛΟ ΣΕΛΙ ΩΝ: ΕΞΙ (6)

ΠΡΟΑΓΩΓΙΚΕΣ ΕΞΕΤΑΣΕΙΣ Β ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΠΕΜΠΤΗ 7 ΙΟΥΝΙΟΥ 2001 ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΟ ΜΑΘΗΜΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ: ΧΗΜΕΙΑ ΣΥΝΟΛΟ ΣΕΛΙ ΩΝ: ΕΞΙ (6) ΑΡΧΗ 1ΗΣ ΣΕΛΙ ΑΣ ΠΡΟΑΓΩΓΙΚΕΣ ΕΞΕΤΑΣΕΙΣ Β ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΠΕΜΠΤΗ 7 ΙΟΥΝΙΟΥ 2001 ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΟ ΜΑΘΗΜΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ: ΧΗΜΕΙΑ ΣΥΝΟΛΟ ΣΕΛΙ ΩΝ: ΕΞΙ (6) ΘΕΜΑ 1ο Στις ερωτήσεις 1.1-1.4, να γράψετε στο

Διαβάστε περισσότερα

1.2. Ένα ιδανικό αέριο βρίσκεται στην κατάσταση Α. Το αέριο µπορεί να µεταβεί στην κατάσταση Β µε µια από τις µεταβολές (1), (2) που παριστάνονται στο

1.2. Ένα ιδανικό αέριο βρίσκεται στην κατάσταση Α. Το αέριο µπορεί να µεταβεί στην κατάσταση Β µε µια από τις µεταβολές (1), (2) που παριστάνονται στο ΡΧΗ 1ΗΣ ΣΕΛΙ Σ ΠΡΟΩΙΚΕΣ ΕΞΕΤΣΕΙΣ ΤΞΗΣ ΕΣΠΕΡΙΝΟΥ ΕΝΙΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΠΡΣΚΕΥΗ 8 ΜΪΟΥ 004 ΕΞΕΤΖΟΜΕΝΟ ΜΘΗΜ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΙ ΤΕΧΝΟΛΟΙΚΗΣ ΚΤΕΥΘΥΝΣΗΣ: ΦΥΣΙΚΗ ΣΥΝΟΛΟ ΣΕΛΙ ΩΝ: ΕΠΤ (7) ΘΕΜ 1ο ια κάθε µια από τις προτάσεις

Διαβάστε περισσότερα

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1 Sarò signor io sol Canzon, ottava stanza Domenico Micheli Soprano Soprano 2 Alto Alto 2 Α Α Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io sol Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io µ Tenor Α Tenor 2 Α Sa rò

Διαβάστε περισσότερα

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3 Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VII-a Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VII-a» Attempt 1 1 Pentru a deplasa uniform pe orizontala un corp de masa m = 18 kg se actioneaza asupra lui

Διαβάστε περισσότερα

Αθήνα 31/05/2011 ΔΙΟΙΚΗΣΗ ΓΕΝΙΚΗ Δ/ΝΣΗ ΑΣΦ. ΥΠΗΡΕΣΙΩΝ Αριθ. Πρωτ. ΕΓΚΥΚΛΙΟΣ ΔΙΕΥΘΥΝΣΗ ΠΑΡΟΧΩΝ Π04/3/155 ΑΡΙΘ: 37 ΤΜΗΜΑ ΠΑΡΟΧΩΝ ΑΣΘΕΝΕΙΑΣ

Αθήνα 31/05/2011 ΔΙΟΙΚΗΣΗ ΓΕΝΙΚΗ Δ/ΝΣΗ ΑΣΦ. ΥΠΗΡΕΣΙΩΝ Αριθ. Πρωτ. ΕΓΚΥΚΛΙΟΣ ΔΙΕΥΘΥΝΣΗ ΠΑΡΟΧΩΝ Π04/3/155 ΑΡΙΘ: 37 ΤΜΗΜΑ ΠΑΡΟΧΩΝ ΑΣΘΕΝΕΙΑΣ Αθήνα 31/05/2011 ΔΙΟΙΚΗΣΗ ΓΕΝΙΚΗ Δ/ΝΣΗ ΑΣΦ. ΥΠΗΡΕΣΙΩΝ Αριθ. Πρωτ. ΕΓΚΥΚΛΙΟΣ ΔΙΕΥΘΥΝΣΗ ΠΑΡΟΧΩΝ Π04/3/155 ΑΡΙΘ: 37 ΤΜΗΜΑ ΠΑΡΟΧΩΝ ΑΣΘΕΝΕΙΑΣ Ταχ. Δ/νση: Αγ. Κων/νου 8 (10241) Πληροφορίες :Ελπίδα Γεωργαντή

Διαβάστε περισσότερα

ΠΡΑΚΤΙΚΟ. Θεσσαλονίκη σήμερα στις 10/09/2015, ημέρα Πέμπτη και ώρα 10:00 π.μ. οι:

ΠΡΑΚΤΙΚΟ. Θεσσαλονίκη σήμερα στις 10/09/2015, ημέρα Πέμπτη και ώρα 10:00 π.μ. οι: ΠΡΑΚΤΙΚΟ ΑΞΙΟΛΟΓΗΣΗΣ ΤΩΝ ΔΙΚΑΙΟΛΟΓΗΤΙΚΩΝ ΚΑΤΑΚΥΡΩΣΗΣ ΤΟΥ ΜΕΙΟΔΟΤΙΚΟΥ ΔΗΜΟΣΙΟΥ ΑΝΟΙΚΤΟΥ ΔΙΑΓΩΝΙΣΜΟΥ ΓΙΑ ΤΗΝ ΠΡΟΜΗΘΕΙΑ ΤΟΥ ΕΙΔΟΥΣ «ΠΡΟΪΟΝΤΑ ΚΑΘΑΡΙΣΜΟΥ» ΓΙΑ ΕΝΑ (1) ΕΤΟΣ, ΠΡΟΫΠΟΛΟΓΙΖΟΜΕΝΗΣ ΔΑΠΑΝΗ 120.000,00

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

ΕΚΛΟΓΙΚΗ ΠΕΡΙΦΕΡΕΙΑ ΕΒΡΟΥ

ΕΚΛΟΓΙΚΗ ΠΕΡΙΦΕΡΕΙΑ ΕΒΡΟΥ ΕΚΛΟΓΙΚΗ ΠΕΡΙΦΕΡΕΙΑ ΕΒΡΟΥ ΑΣΗΜΑΚΟΠΟΥΛΟΣ ΣΠΥΡΙΔΩΝ του ΔΗΜΗΤΡΙΟΥ ΚΑΛΑΪΤΖΙΔΟΥ ΑΙΚΑΤΕΡΙΝΗ του ΜΙΧΑΗΛ ΚΟΖΑΡΗΣ ΚΥΡΙΑΚΟΣ του ΧΡΗΣΤΟΥ ΜΑΛΚΟΥΚΗΣ ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ του ΔΗΜΗΤΡΙΟΥ ΜΟΡΑΛΗΣ ΖΗΣΗΣ του ΙΩΑΝΝΗ ΕΚΛΟΓΙΚΗ ΠΕΡΙΦΕΡΕΙΑ

Διαβάστε περισσότερα

ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ Φαρκαδόνα 7/01/2015 ΝΟΜΟΣ ΤΡΙΚΑΛΩΝ Αριθ. Πρωτ. : 150 ΔΗΜΟΣ ΦΑΡΚΑΔΟΝΑΣ ΠΕΡΙΛΗΨΗ ΔΙΑΚΗΡΥΞΗΣ ΓΙΑ ΤΗ ΠΡΟΜΗΘΕΙΑ ΚΑΥΣΙΜΩΝ 2015

ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ Φαρκαδόνα 7/01/2015 ΝΟΜΟΣ ΤΡΙΚΑΛΩΝ Αριθ. Πρωτ. : 150 ΔΗΜΟΣ ΦΑΡΚΑΔΟΝΑΣ ΠΕΡΙΛΗΨΗ ΔΙΑΚΗΡΥΞΗΣ ΓΙΑ ΤΗ ΠΡΟΜΗΘΕΙΑ ΚΑΥΣΙΜΩΝ 2015 ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ Φαρκαδόνα 7/01/2015 ΝΟΜΟΣ ΤΡΙΚΑΛΩΝ Αριθ. Πρωτ. : 150 ΔΗΜΟΣ ΦΑΡΚΑΔΟΝΑΣ ΠΕΡΙΛΗΨΗ ΔΙΑΚΗΡΥΞΗΣ ΓΙΑ ΤΗ ΠΡΟΜΗΘΕΙΑ ΚΑΥΣΙΜΩΝ 2015 Ο Δήμαρχος Φαρκαδόνας διακηρύσσει Ανοικτό ηλεκτρονικό διαγωνισμό

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi An universitar 2013-2014 Lector dr. Adriana Urdă Cursul 1. Formarea legăturilor chimice. Hibridizare. Polaritatea legăturilor covalente. Obiectivele

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE TERMODINAMICA SI FIZICA STATISTICA

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE TERMODINAMICA SI FIZICA STATISTICA UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE TERMODINAMICA SI FIZICA STATISTICA BN 9 TERMISTORUL 2005 TERMISTORUL. Scopul lucrării a. Verificarea legii dependenţei rezistenţei

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

Δ Ι Α Κ Η Ρ Υ Ξ Η ΑΡΙΘΜ. 69/2015

Δ Ι Α Κ Η Ρ Υ Ξ Η ΑΡΙΘΜ. 69/2015 ΕΛΛΗΝΙΚΗ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑ ΥΠΟΥΡΓΕΙΟ ΥΓΕΙΑΣ 4 Η ΥΓΕΙΟΝΟΜΙΚΗ ΠΕΡΙΦΕΡΕΙΑ ΜΑΚΕΔΟΝΙΑΣ & ΘΡΑΚΗΣ ΑΝΤΙΚΑΡΚΙΝΙΚΟ ΝΟΣΟΚΟΜΕΙΟ ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΗΣ «ΘΕΑΓΕΝΕΙΟ» ΤΜΗΜΑ: Οικονομικού ΓΡΑΦΕΙΟ: Προμηθειών ΤΗΛΕΦΩΝΟ: 2310 898395 FAX: 2310

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

με ίσες μάζες ισορροπούν κρεμασμένα από κατακόρυφα ιδανικά ελατήρια με σταθερές k 1 και k 2 /2. Απομακρύνουμε τα σώματα Σ 1

με ίσες μάζες ισορροπούν κρεμασμένα από κατακόρυφα ιδανικά ελατήρια με σταθερές k 1 και k 2 /2. Απομακρύνουμε τα σώματα Σ 1 ΑΣΚΗΣΕΙΣ ( Σε όλα τα προβλήματα - εκτός από το 9 - στα οποία υπεισέρχεται βαρύτητα να θεωρήσετε την τιμή της βαρυτικής επιτάχυνσης ίση με και 10 m/s 2, Να θεωρήσετε επίσης για την τιμή του π ότι π 2 =

Διαβάστε περισσότερα