Partea I: Aspecte generale Clasificare Origine si distributie Niveluri de productie Descrierea plantei Soiuri...
|
|
- Ναβαδίας Αλεξανδρίδης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 PRODUCTIA LAVANDEI
2 Partea I: Aspecte generale Clasificare Origine si distributie Niveluri de productie Descrierea plantei Soiuri Conditii climatice Caracteristicile solului Partea a II-a: Tehnici de cultivare Propagarea Pregatirea solului Plantarea Fertilizarea Irigarea Controlul buruienilor Controlul daunatorilor Controlul bolilor Alte practici de cultura Recoltarea...14 Partea a III-a: Manevrarea dupa recoltare Sortarea si rafinarea Clasificare Impachetarea si depozitarea Marketingul...17 Partea a IV-a: Planificarea productiei...17 Partea a V-a: Utilizarea Industriala Cosmetica Farmaceutica si terapeutica Culinara si condimente Altele Date de siguranta...20
3 Partea I: Aspecte generale 1. Clasificare Denumire stiintifica: Lavandula angustifolia Denumire comuna: (L. angustifolia) lavanda autentica (true lavender), lavanda englezeasca (English lavender); (L. dentata) Lavanda frantuzeasca (French lavender); (L. latifolia) spike lavender sau lavanda portugheza; (L. stoechas) Lavanda frantuzeasca sau spaniola (French or Spanish lavender); hibrizi ai L. angustifolia x L. latifolia sunt numiti inalbitori. Famila: Lamiaceae 2. Originea and distributia Cele mai multe soiuri de lavanda sunt originare in bazinul mediteranean, in zonele stancoase, calcaroase. Lavanda se gaseste si in Nordul Africii, zona Mediteranei, Europa si in vestul Indiei. Lavanda era cultivata de catre grecii si romanii din antichitate si in Anglia Elizabetana. Numele lavanda provine din verbul latin lavare, adica a spala, a imbaia. Lavanda portugheza (spike lavender) creste salbatic pe o mare suprafata din zona mediteraneana, preferand zone mai calde si mai joase decat celelalte soiuri de lavanda. 3. Niveluri de productie Lavanda autentica are un randament de 8 pana la 30 de kg de ulei esential per hectar, iar levantica intre 40 si 220 de kg si intre 500 si 1000 de kg de flori uscate per hectar, depinzand de locatie, management si de soi. Micii producatori ar trebui sa tinda spre calitate ridicata in productia de flori si de uleiuri esentiale, produse cu valoare adaugata. Lavandula angustifolia in Franta
4 La nivel international Productia mondiala de lavanda de inalta calitate se ridica la 200 de tone pe an. Rata lavandei raportata la levantica este de 1:5 in productia globala. Plantele de Levantica produc mai mult ulei si sunt mai rezistente decat lavanda. Productia globala de ulei de levantica este de 1000 de tone pe an. Zonele majore de productie a uleiului de lavanda sunt in Bulgaria, Anglia, Franta, Rusia, Iugoslavia, Australia, SUA, Canada, Africa de Sud, Tanzania, Italia si Spania. Lavanda autentica pentru parfum este cultivata in principal in Europa, dar mai ales in Franta. Levantica este cultivata, in principal, in Spania, Franta, Italia, Peninsula Balcanica, Australia si Tazmania. In ultima perioada, Bulgaria a devenit unul dintre producatorii importanti. Lavanda portugheza creste in general in Spania, dar si salbatic, pe o arie extinsa din zona Mediteranei, preferand zonele mai calduroase si mai joase decat lavanda si levantica. Productia mondiala de ulei din lavanda portugheza este intre 150 si 200 de tone anual. 4. Descrierea plantei Tulpina Lavanda este o planta perena, un arbust stufos care creste intre 0,3 si 1,2 m inaltime. Arbustul de lavanda autentica creste compact si rotund. Frunzele Frunzele aromatice mereu verzi sunt in completa opozitie si au pana la 5 cm lungime. Florile Inflorirea se produce vara. Florile formeaza varfuri intrerupte si au o aroma foarte dulce. Portiunea esentiala Partile plantei care se folosesc la rafinarea uleiului sunt florile, si, in cantitati mici, frunzele. Uleiul produs din varfurile inflorite este de o calitate mai buna decat uleiul obtinut din frunze. Pentru productia de flori uscate, tulpinile cu flori se taie mai lungi. 5. Soiuri Exista 48 de specii de lavanda cu sute de diverse genotipuri diferentiate de forma de crestere si pana la compozitia chimica a uleiului esential. Exista trei mari categorii din care se produce uleiul esential de lavanda: L. angustifolia (Lavanda autentica, englezeasca) L. latifolia (portugheza, frunze foioase) L. angustifolia x L. latifolia (levantica)
5 Urmatoarele sase specii exista, fiecare cu hibrizi si subspecii: Lavandula, Dentata, Stoechas, Pterostoechas, Chaetostachys, Subnuda. Lavandula angustifolia (true lavender, English) Urmatoarele sunt cele mai des cultivate pe scala comerciala, pentru uleiuri esentiale: Uleiul de lavanda autentica, derivate din Lavandula angustifolia (synonym L. officinalis, L. vera, L. spica) Uleiul de lavanda frantuzeasca din L. dentata Uleiul de lavanda portugheza, derivate din L. latifolia (syn. L. spica). Uleiul de lavanda spaniola, din L. stoechas. Uleiul de Inalbitor este derivat din hibrizi ai L. angustifolia x L. latifolia Aceste uleiuri de lavanda sunt unice in compozitie si utilizate in scopuri diferite. Sub aceste specii mari, exista cateva soiuri care sunt plantate special pentru productia comerciala a uleiului essential. Cand alegeti un soi de lavanda pentru productia de ulei esential, trebuie sa luati in considerare urmatoarele informatii: 1. Soiurile de levantica de la stanga la dreapta: Grappenhall, Provence, Grosso, Dutch Mill, Abriali and Seal 2. Lavanda autentica de la stanga la dreapta: Vera, Munstead, Hidcote and Jean Davis L. stoechas (Spanish lavender)
6 Varietati de levantica (Lavendula x intermedia) - produc atat cel mai mare randament al florilor cat si cea mai mare concentratie de ulei esential per hectar. Levantica produce flori mari, cu tulpini lungi care au o culoare usor gri. Soiurile de lavanda englezeasca (Lavendula angustifolia) produc flori cu tulpini mai mici, avand o culoare albastra dupa uscare. Soiurile de lavanda englezeasca sunt mai potrivite pentru productia de flori uscate decat soiurile de levantica care produc si uleiuri mai dulci, preferate in industria parfumurilor. L. vera este soiul preferat. Lavandula dentata (English lavender) L. stoechas (Spanish lavender) 7. Conditii climatice Temperatura Lavanda poate tolera inghet si seceta la nivel mediu. Toate speciile de lavanda sunt sensibile la umiditate crescuta. De asemenea, temperaturile ridicate de vara afecteaza calitatea uleiului. In starea sa naturala, lavanda autentica creste la altitudini de pana la 1700 de metri peste nivelul marii, in timp ce lavanda portugheza creste numai in regiuni joase si este populara in intervalul m altitudine. Levantica poate fi gasita frecvent la altitudini de 700 pana la 1000 deasupra nivelului marii. Randamentul uleiului creste odata cu altitudinea, deoarece florile plantelor sunt mai numeroase in conditii de vreme racoroasa. Deoarece sunt atat de multe si variate tipuri de lavanda, acestea se vor dezvolta bine in diferite zone climatice, de la cele reci si pana la cele subtropicale. Trebuie testate diferite soiuri pentru a observa care anume se va dezvolta bine in fiecare zona microclimatica. Precipitatii Lavanda se produce bine in conditiile unor precipitatii de la 300 pana la 1400 mm pe an. Permiteti solului sa se usuce bine intre irigatii si nu supra irigati. 8. Conditiile solului Lavanda necesita un sol bine drenat, nisipos sau lut nisipos, sau pietris in zona insorita. Solurile cu fertilitate scazuta pot fi potrivite, de asemenea. Ph-ul solului trebuie sa fie intre 5,8 si 8,3. Lavanda englezeasca prefera solurile alkaline, unde soiurile de levantica necesita soluri usor mai acide.
7 Partea a II-a: Tehnici de cultivare 1. Propagarea Lavanda se propaga din seminte, prin taiere, prin stratificare, culturi de țesuturi și divizarea radacinii. Taierea Taierea se va face din plante puternice si sanatoase crescute in aer liber. Hormoni de radacina pot fi utilizati pentru a obtine radacina. Taierea a cm lungime se va face din lastarii din partea de sus a plantei. Doua treimi de jos trebuie curatate de frunze. Partea taiata se introduce intr-un mediu propice cresterii, cu o dimensiune de jumatate si pana la doua treimi din lungimea plantei si se propaga in tavi, jardinière sau in rasadnite. Un mix de 30% de compost fin si 70% nisip este potrivit. Rezultate bune sunt obtinute prin suspendare, cu podea incalzita. Stratificarea Pentru propagarea prin stratificare, selectati o tulpina lunga si sanatoasa si inlaturati cm din frunze, pastrand 10 cm de frunze la varful ramurii. Acoperiti zona desfrunzita cu pamant umed. Odata ce a prins radacina, taiati noile plante de pe planta mama. Dupa ce obtineti radacina (6-12 saptamani), plantele pot fi replantate in zona pregatita. Un ingrasamant organic lichid poate fi utilizat saptamanal. Cultura de tesut Lavanda gata de transplantare Culturile de tesut sunt utilizate pentru propagarea in masa a lavandei, din plantele mama. Astfel se produc plante fara boli si identice din punct de vedere genetic. Aceasta forma de propagare este cea mai scumpa. Seminte Plantele propagate din seminte au comportament de crestere diferit, culoare diferita si compozitie diferita a uleiului esential. Propagarea din seminte se face prin insamantare primavara tarziu sau la inceputul verii. 2. Pregatirea solului Culturile pentru uleiurile din ierburi si esentiale crescute pe sol natural rezulta in produse de o calitate mai buna si care raspund cererii globale. Probe de sol si analiza Luati probele de sol asa cum este specificat in instructiuni
8 Analizati solul in laboratoare care pot verifica excesele si deficientele de minerale, statusul organic si procentul de carbon. O analiza a solului va indruma producatorul spre a corecta statusul nutritional pentru a asigura culturii conditiile optime de crestere cum ar fi statusul echilibrului mineral si phul corect. Continutul materiei organice, textura solului, structura si tipul, mineralele si nutrientii, precum si relatia dintre acestia sunt factori necesar a fi cunoscuti pentru a fi siguri ca nu exista degradare si ca imbunatatirea poate fi monitorizata. Apelati la laboratoare care pot monitoriza nutrientii cat si vitalitatea solului si care va pot da sfaturi adaptate. Solurile bune au viata din abundenta si un continut ridicat de humus, echilibrat cu minerale si nutrienti suficienti pentru plante. Producatorii care trateaza corect solul beneficiaza de recolte valoroase, cu mai putin control al buruienilor, bolilor si daunatorilor. 3. Plantarea Pante Lavanda poate fi plantata in panta, dar sa nu fie impiedicata ingrijirea uzuala. Cand sunt plantate pe pante orientate catre Nord sau Nord Vest pentru a beneficia de caldura si soare, vor fi beneficii in ceea ce priveste productia de uleiuri. Densitatea/spatierea plantelor Lavanda se planteaza pe randuri la 1,2 2 m distanta intre ele, cu o distanta de cm intre plante, ceea ce rezulta o densitate de 8000 pana la de plante la hectar. Spatierea se realizeaza in functie de soi si de umiditatea disponibila, de dimensiunea soiului, cat si de modalitatea de cultivare mecanica si de recoltare. Densitatea crescuta inseamana costuri mai mari de punere in practica, dar si randament mai mare si timpuriu. Plantele tind sa se sustina reciproc, prin urmare astfel sunt mai puternice si rezista mai mult. O plantarea viguroasa duce la recoltare in cel de-al doilea an. Adaptati popularea cu plante in functie de umiditatea solului. In zonele uscate densitate redusa. Plantele de lavanda rezista ani sau mai mult daca sunt ingrijite corespunzator. Lastarii/rasadurile trebuie intarite inainte de a fi plantate in pamant. Momentul plantarii
9 In climatele temperate, plantarea se face toamna, deoarece plantele devin stabile exact inainte de iarna si in primavara vor creste mai rapid. In zonele cu ierni foarte reci, plantarea de primavara este singura optiune. Plantarea trebuie inceputa imediat ce a trecut pericolul gerului. 4. Fertilizarea Lavanda se dezvolta bine pe soluri care sunt deficitare din punct de vedere al nutrientilor pentru alte plante. Aplicarea excesiva a azotului poate scadea calitatea uleiului, poate duce la plante bolnave si va spori buruienile. Pentru productia a 100 kg de inflorescenta, lavanda absoarbe 0.8 kg de azot, 0.2 kg de fosfor si 0.8 kg de potasiu din sol. Administrarea de azot este recomandata a fi de kg pe hectar aplicate de 3, 4 ori pe parcursul dezvoltarii plantelor. Necesarul de fosfor si de potasiu este scazut si variaza in functie de tipul solului si de nutrientii din acesta. Tratarea periodica cu var poate fi necesara pentru mentinerea valorii de 6 a ph ului sau pentru a o creste. Inainte de plantare este necesara o analiza potrivita a solului. Interpretarea corecta a rezultatelor analizei in functie de tipul solului va oferi informatii privind excesele si deficientele si solul va trebui adaptat pentru a obtine echilibrul corect. 5. Irigarea Irigarea este necesara in primii doi ani, pana ce cultura este stabila. Daca plantarea s-a facut pe soluri fine, unde precipitatiile sunt ocazionale sau nesemnificative, irigarea in momentele importante poate fi necesara. Plantele nu trebuie sa abunde in apa in momentul infloririi. Irigarea poate spori productia in cazul plantelor mature. Irigarea peste masura va conduce la sporirea bolilor si va cauza ca plantele batrane sa rupa la jumatate. Irigarea prin picurare este recomandata deoarece ajuta si la controlul buruienilor. 6. Controlul buruienilor Este recomandat sapatul manual si mecanic, cu tractor. Atentie sa nu distrugeti radacinile. Mulcirea reduce, de asemenea, cresterea buruienilor si creste capacitatea solului de a pastra umiditatea. Densitatea plantelor si formarea de bolte va duce la descresterea populatiei de buruieni. In general, sunt necesare 2-3 sesiuni de inlaturare a buruienilor, pe parcursul unui an. Deseurile distilate ale acestei recolte aplicate ca mulcire organica este foarte eficienta in controlul buruienilor. O alta metoda este utilizare a deseurilor distilate in productia de compost organic e sa aplicati compostul ca mulcire. O inlaturare a luminii soarelui este una dintre practicile cele mai des intalnite in controlul buruienilor. De aceea, lavanda trebuie plantata astfel incat sa formeze repede bolta. Sadirea de plante care inhiba dezvoltarea buruienilor este recomandata. Mulcirea necesita atentie, astfel incat, in exces poate duce la inmagazinarea de apa la tulpina si poate conduce la boli si distrugere. Exista foarte putine informatii privind ierbicidele care pot fi utilizate. Pana nu se vor face studii, nu exista recomandari in acest sens.
10 Indicatii pentru controlul buruienilor Nu permiteti aparitia buruienilor Practicile de semanare rezulta in reducerea buruienilor Umbriti buruienile prin boltirea plantelor, cresterea densitatii plantelor, randuri mai apropiate intre plante, daca umiditatea solului si caracteristicile soiului de lavanda permit acest lucru. Masurile de control organic cum ar fi arderea buruienilor sau radiatiile UV pot fi utilizate cand este cazul si daca soiul tolereaza metoda. Unele seminte germineaza la expunerea solara. Arati noaptea ca masura pentru mai putine buruieni. 7. Controlul daunatorilor Lavanda este un repelent natural, de aceea apar foarte putini daunatori. Chiar daca sunt prezenti, nu sunt semnificativi. 8. Controlul bolilor Nu au fost raportate boli serioase in cazul acestei plante. Ar trebui utilizate aceleasi informatii ca cele prevazute in cazul productiei generale de uleiuri esentiale. 9. Alte practici de cultivare Taierea Bobocii trebuie taiati in primii doi ani de la cultivare, pentru a impiedica dezvoltarea plantelor la potentialul maxim si pentru a crea un cadru robust de plante. In anii urmatori, culegerea bobocilor va trebui desfasurata ca o operatiune separata, dupa recoltare, de obicei toamna. Motivul este deoarece florile recoltate pentru ulei lasa mare parte din tulpina pe plante. Curatati din nou plantele lasand 2-3 noduri din care ies frunze pentru a obtine un soi viguros. Curatati mai atent soiurile care se dezvolta mai lent. Curatarea poate fi mecanizata prin utilizarea unor trimmere speciale. 10. Recoltarea Maturitatea si metode Recoltarea lavandei pentru uleiuri esentiale trebuie sa se faca in momentul in care florile sunt bine dezvoltate si jumatatea de jos incepe sa se deschida. Recoltarea se face, de obicei, la finalul lunii decembrie si la inceputul lunii ianuarie, in functie de anotimp. Momentul de recoltare dureaza de la 4 la 10 zile, dupa care calitatea scade. Recoltarea manuala
11 Recoltarea manuala, cu secera Recoltare mecanica, in Franta Masina de recoltat Ochiai Planificarea recoltarii intr-o perioada cu vreme frumoasa este cruciala, mai ales in cazul plantatiilor mari, deoarece apa in contact direct cu uleiul in faza de preincalzire pentru rafinare reduce calitatea uleiului si eficienta extragerii. Recoltarea nu trebuie facuta la temperaturi foarte ridicate sau in conditii de vant puternic, deoarece un volum semnificativ de ulei se poate evapora. Vremea foarte rece impiedica formarea esterilor, de aceea recoltarea trebuie amanata pana se incalzeste vremea. Tulpinile se taie la de cm mai jos de floare. Se poate recolta manual, cu secera sau foarfece sau utilizand aparate mecanice speciale pentru acest scop. Recoltarea pentru flori proaspete si uscate se face la o saptamana distanta fata de momentul in care se recolteaza pentru uleiuri. Si florile se taie tot cu tulpina mai mare. Partea a III-a: Manevrarea dupa recoltare 1. Sortarea si rafinarea Distilarea la aburi Odata culeasa, lavanda trebuie distilata. Distilarea poate determina valoarea uleiului sau o poate reduce. Daca presiunea sau temperatura sunt prea ridicate, pot duce la modificarea structurii moleculare a moleculei care da aroma, alterand constituentii chimici. Randamentul uleiului variaza considerabil de la un sezon la celalalt, deoarece varsta tufisului si vremea afecteaza atat cantitatea cat si calitatea produsului.
12 Extragerea solventilor O mica parte din lavanda si din levantica este produsa prin extragerea realizata folosind solvent. Reziduurile denumite parti solide sunt extrase din planta proaspata, folosind solvent ca toluenul, hexanul si eterul de petrol. Solventii se evapora, ramanand reziduul denumit parte solida. Aceste reziduuri sunt utilizate in industria parfumurilor (in special sapunuri) si o rafinare suplimentara este amestecarea cu etanol. Amestecul este racit si filtrat, apoi etanolul se evapora, ceea ce duce la producerea unui reziduu fara ceara numit absolute. Acesta este utilizat in parfumeria de lux. Florile uscate Dupa recoltarea florilor, acestea sunt legate in buchete si agitate pentru a se usca, la umbra. Unele flori sunt culese de pe tulpini, dupa uscare, si apoi sunt depozitate in cutii sau casete captusite cu hartie. In general, din 8-10 kg de flori se va obtine 1 kg de flori uscate. 2. Clasificarea Mirosul dulce al plantei este dat de doi esteri, acetatul de linalil si butiratul de linalil. Clasificarea uleiului din lavanda este realizata prin analiza chimica a cantitatii de esteri din planta. Compozitia chimica Principalele componente ale produselor distilate la aburi din cromatografia de gaze se regasesc in tabelul de mai jos. Dimensiunile fizice, cum ar fi densitatea, trebuie sa respecte standardele internationale. Asa cum se procedeaza cu majoritatea uleiurilor, testul final al calitatii va fi opinia organoleptica a expertului (gust sau miros). Tabelul de mai jos cuprinde caracteristicile principale a trei grupe de uleiuri. 3. Impachetarea si depozitarea Uleiurile esentiale sunt volatile si, de aceea, trebuie manevrate cu grija. Pastrati uleiurile in sticle de culoare inchisa, in care sa nu patrunda aerul si nu le expuneti la caldura sau la metale grele. Deteriorarea apare daca lichidul este mai inchis sau mai vascos decat de obicei. Cu grija potrivita, uleiurile esentiale raman valabile de la 6 luni pana la 2 ani; daca prospetimea este indoielnica, uleiul trebuie aruncat. Alte vase de depozitare sunt din plastic fluorinat, aluminiu
13 tratat, sticla de culoare inchisa sau containerele din ceramica. Impachetarea trebuie sa fie profesionista, cu etichetare clara, fara interpretari. 4. Marketingul Uleiurile esentiale de lavanda si alte produse derivate pot fi plasate pe piata in mai multe feluri (de exemplu: uscate, proaspete sau procesate) de catre producatorii locali, deoarece exista numeroase optiuni pentru a face acest lucru. Cumparatorii internationali sunt impartiti in consumatori de case de parfumuri, arome, cosmetice, ingrijire personala, aromaterapie si producatori alimentari care cumpara cantitati ridicate. Cea mai mare piata pentru uleiurile esentiale este in Statele Unite, urmate de Japonia si Europa. Chiar si asa, productia este concentrata in Europa, cu sapte dintre cele mai mari companii de procesare a uleiurilor esentiale. In Statele Unite, companiile de bauturi racoritoare sunt cei mai mari utilizatori ai uleiurilor esentiale. In Japonia se concentreaza 10% din cerere. Piata canadiana este dominata de industria parfumurilor si a aromelor din Statele Unite. Partea a IV-a: Planificarea productiei Cum actiunile fermelor sunt diverse, putem propune o planificare de baza. Producatorii trebuie sa isi adapteze planificarea propriilor nevoi. Cand planifici productia, este necesar sa ai suficiente cunostinte legate de plantele cu care lucrezi.
14 Partea a V-a Utilizarea Uleiurile esentiale de lavanda obtinute din flori combat halena, sunt antiseptice, antispasmotice, aromatice, aerofagice, colagoge, diuretice, sedative, utile pentru calmare, stimulative, tonice si bune pentru stomac. Sunt bogate în acetat de linalil și linalool și contin si β-ocimene, cineol și epoxid de caryophyllene, chiar și derivati cumarinici (cumarină, Dihidrocumarină, herniarin, umbeliferonă). 1. Industrie Se utilizeaza in fabricarea sapunului, parfumuri de inalta calitate cum ar fi apa de colonie, lumanari, saculeti aromatici, perne, aranjamente florale, flori uscate, agatatoare pe pereti si multe altele. Lavanda este utilizata si sub forma de detergent si de agent de curatare. Frunzele si florile aromatice sunt utilizate si in amestecuri si ca repelent pentru insecte, acolo unde exista fabricate din bumbac. Tulpinile, dupa ce au fost indepartate florile, pot fi legate in buchetele si folosite ca bête aromatice. Este utilizata si in produse de baie cum ar fi sapun, sampon, ulei de baie, sare de baie. Frunzele proaspete resping soarecii. Lavanda, in combinatie cu uleiul esential de rozmarin, este utilizata ca pesticid organic (sub forma de solutie cu concentratie de 2%). 2. Cosmetica Lavanda se regaseste frecvent in preparatele cosmetice, datorita efectului sedativ si antiseptic. Este utilizata in crème; calmeaza pielea si previne formarea de cicatrici permanente. 3. Farmaceutic si terapeutic Lavanda este utilizata ca leac pentru acasa. Nu se utilizeaza intern (ingerata), desi are efect de calmare a nervilor. Este utilizata in principal extern, pentru masarea tamplelor si poate trata nevralgiile. Are efecte antiseptice puternice care pot ucide multi dintre cei mai raspanditi agenti patogeni cum ar fi tifoida, difteria, streptococul si pneumococul, si este, de asemenea, un puternic antidot pentru veninul anumitor serpi. Este utila in tratarea arsurilor, a arsurilor solare, a muscaturilor, al discomfortului vaginal si al fistulei anale. Uleiul esential este utilizat in aromaterapie. Frunzele se adauga in apa destinata imbaierii pentru miros si abilitati terapeutice.
15 4. Mancare si condimente Lavanda este utilizata in productia unei varietati bogate de condimente cum ar fi jeleul de lavanda, fursecuri, inghetata, ceai de lavanda, miere si sare. Este utilizata ca betisoare parfumate, pentru a improspata aerul din incaperi si pentru a respinge insectele. 6. Date de siguranta Lavanda este unul dintre cele mai sigure uleiuri esentiale si poate fi utilizat fara a fi diluat. Uleiurile esentiale pot dauna daca sunt inghitite si trebuie pastrate in locuri in care copiii nu au acces.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραΠερίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο
Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο Ονομασία προϊόντος: SURE Antibac Foam Hand Wash Free Τύπος(οι) προϊόντος: PT0 - Υγιεινή του ανθρώπου Αριθμός άδειας: Αριθ. αναφ. στοιχείου στο μητρώο
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραIzolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
Διαβάστε περισσότεραBARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότερα2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal
Διαβάστε περισσότεραANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Διαβάστε περισσότεραFiltre mecanice de sedimente CINTROPUR
Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR Filtrele CINTROPUR sunt filtre mecanice pentru apă potabilă create pentru debite de la 2 la 30 m 3 /h şi pentru presiuni de lucru de până la 10 bar. Sunt fabricate
Διαβάστε περισσότεραControl confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραReflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότερα