STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA LA SUDARE A ÎMBINĂRILOR ETEROGENE OȚEL INOXIDABIL AUSTENITIC CU OȚEL CARBON

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA LA SUDARE A ÎMBINĂRILOR ETEROGENE OȚEL INOXIDABIL AUSTENITIC CU OȚEL CARBON"

Transcript

1 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015 STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA LA SUDARE A ÎMBINĂRILOR ETEROGENE OȚEL INOXIDABIL AUSTENITIC CU OȚEL CARBON BESLIU Elena Alexandra Conducatori Științifici: Prof. Dr. Ing. Ionelia VOICULESCU Șl. Dr. Ing. Ion Mihai VASILE REZUMAT: In cadrul lucrării se analizează cazul sudarii in plan vertical, fiind pozitia cea mai dificila pentru procedeul MAG, a unor componente cap la cap si in plan orizontal sudare de colt a unor componente din otel inoxidabil 316L cu otel S275JR, utilizând doua tipuri de gaz de protecţie, respectiv 82% Ar +18%CO2 si 100%CO2. Pentru estimarea comportării la sudare si TT au fost efectuate probe sudate cu rost prelucrat in V / K din care s-au prelevat epruvete pentru analiza metalografica si microduritate. La sudarea MAG a unor imbinari eterogene apar multe probleme critice. In urma efectuării testelor distructive s-a constatat ca utilizarea cu gaz de protecţia a dioxidului de carbon permite obţinerea unor rezultate satisfăcătoare, dar este recomandabila utilizarea argonului pentru evitarea efectelor de durificare sau fisurare si datorita utilizarii sarmei tubulare 309L ca material de adaos s-a putut utiliza procedeul MAG. CUVINTE CHEIE: sudare MAG; plan vertical; imbinare eterogena; otel inoxidabil; otel carbon. 1 INTRODUCERE Sudarea in mediu protector este termenul generic pentru toate procedeele de sudare, la care baia de sudare si metalul ce se transfera in aceasta, sunt protejate cu un gaz de protectie impotriva actiunii atmosferei. Arcul electric arde vizibil intre electrod si piesa. La sudarea in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil se folosesc atat gaze inerte, cat si gaze active. De accea, se face deosebirea dintre sudarea in mediu de gaz protector inert cu electrod fuzibil (MIG) si sudarea in mediu de gaz protector activ cu electrod fuzibil (MAG). Sudarea in plan vertical se poate realiza in ambele sensuri: in plan vertical descendent este potrivită mai ales pentru componente metalice mai subţiri si ascendent care este poziţia cea mai dificilă pentru acest procedeu de sudare. Pentru a obţine o cusătura de buna calitate arcul electric trebuie astfel condus încât sa fie in permanenta înaintea băii metalice, pentru a asigura susţinerea si pătrunderea, cu evitarea totodată a scurgerii metalului topit. Procedeul necesita multa îndemânare si asigurarea unei viteze de deplasare la sudare suficient de mare. Sudare oţelului austenitic 316L se caracterizează printr-un coeficient de dilatare liniară de 40 50% mai mare precum şi o conductivitate termică de 2,5 ori mai mică decât cea a oţelurilor carbon. Datorită acestor proprietăţi la sudarea otelului 316L apar o serie de probleme precum: tendinţa pronunţată de fisurare la cald; tendinţa mărită de deformare a construcţiilor sudate; În vederea reducerii pericolului de fisurare la cald se recomandă introducerea unei 1 cantităţi minime de căldură (utilizarea de sârme cu diametrul cât mai mic, realizarea de rânduri de sudură filiforme fără a pendula transversal, utilizarea unei viteze de sudare mari, utilizarea unor curenţi de valoare mică, utilizarea unor electrozi sau fluxuri cu caracter bazic) si creşterea procentului de mangan şi reducerea în metalul de adaos, pe cât posibil, a conţinutului de sulf şi fosfor, iar în cazul în care cusătura se execută din mai multe straturi fiecare rând nou de sudură se depune după răcirea îmbinării la o temperatură de circa 100 C. La otelul carbon S275JR un otel cu granulatie fina pentru sudare se recomandă în general tehnica sudării în mai multe straturi pentru o energie liniară minimă. Dacă este necesară preîncălzirea, aceasta se realizează în general la C, iar temperatura între straturi nu trebuie să depăşească 200 C. Aceste oţelurile o susceptibilitate mărită faţă de fenomenul coroziunii fisurante sub tensiune. Aceasta susceptibilitate se măreşte pe măsura creşterii rezistenţei oţelului. Obiectivele urmarite au fost: - realizarea imbinarilor eterogene din 316L cu S275JR; - utilizarea a 2 gaze diferite M21 si C1 in cadrul procesului de sudare MAG; - realizarea sudurilor in plan vertical PF/PG, cap la cap și in plan orizontal PB imbinare in T.

2 Studii și Cercetări privind Comportarea la Sudare a Îmbinărilor Eterogene Oțel Inoxidabil Austenitic cu Oțel Carbon 2 STADIUL ACTUAL Lucrarea s-a finalizat, temele propuse fiind atinse. In cadrul lucrării se analizează: - Sudarea in plan vertical a unor componente cap la cap din otel inoxidabil 316L cu otel S 275 JR, utilizând doua tipuri de gaz de protecţie, respectiv M21 (82% Ar +18%CO2) si C1 (100%CO2). - Sudarea in plan orizontal, imbinare eterogena de colt prin procedeul MAG cu gaz M21 tipul de transfer se face prin scurtcircuit, iar sensul de sudare este spre dreapta la un unghi de 5-20o. Pentru estimarea comportării la sudare au fost efectuate probe sudate cu rost prelucrat in V / K din care s-au prelevat epruvete pentru analiza metalografica si microduritate. In urma efectuării testelor distructive se urmaresc consecintele utilizarii diferitelor gaze de protectie la sudarea imbinarilor eterogene in plan vertical respectiv orizontal cu material de adaos sarma tubulara, daca se poate realiza sudarea cu procedeul MAG obtinand rezultate satisfacatoare. 1 Specializarea Ingineria și Managementul Proceselor de Sudare și Control, Facultatea IMST; alexandra.besliu@yahoo.com; 2.1 Domenii de utilizare In industriile: alimentară, chimică, petrochimică, navală apare, adesea, necesitatea realizării unor imbinări sudate intre materiale diferite. Cel puțin din punct de vedere economic, este evidentă stabilirea unor soluții tehnologice de sudare, prin care materiale aparținand unor clase structurale diferite să satisfacă cerințele impuse unor astfel de structuri. Iată de ce, la realizarea schimbătoarelor de căldură, imbinările prin sudare dintre oțelul carbon și oțelul inoxidabil permit combinarea proprietăților celor două materiale: conductibilitatea termică ridicată a oțelului carbon, rezistența la coroziune la temperaturi inalte și conductibilitatea termică mai scăzută ale oțelului inoxidabil. La realizarea rezervoarelor alimentare combinarea proprietăților de rezistență la coroziune a oțelului inoxidabil austenitic si costul redus al oțelului carbon reprezintă criteriul care stă la baza alegerii acestor metale pentru astfel de structuri sudate. Reacția metalului de bază la acțiunea procesului de sudare se manifestă prin modificări de compoziție chimică, de volum, structurale si de granulație care se concretizează in modificarea caracteristicilor tehnice, apariția tensiunilor proprii si deformațiilor in imbinările sudate. Fig.1. Domenii de utilizare otel inoxidabil si otel carbon in structuri sudate In imbinările sudate eterogene, natura diferită a metalelor de bază si a materialului de adaos precum si ciclurile termice la care sunt supuse fâșiile din zona adiacentă cusăturii își pun amprenta asupra calității finale si caracteristicilor mecanice ale imbinării sudate. 3 DIAGRAMA SCHAEFFLER În vederea sudarii otelului inoxidabil austenitic 316L cu otelul carbon S275JR se pot aplica majoritatea procedeelor de sudare (manual cu electrozi înveliţi; sub flux; WIG, MIG cu sârme pline şi tubulare; sudare cu plasmă; fascicol de electroni etc.) cu condiţia alegerii unor proceduri de sudare şi a materialelor de adaos corespunzătoare. Diagrama Schaeffler (Fig.2) permite stabilirea structurii sudurii in condițiile răcirii cu viteze medii. O primă deficiență a diagramei constă in faptul că nu determină, in mod explicit, influența vitezei de răcire asupra structurii si, de asemenea, acțiunea unui element chimic este considerată independentă de concentrația celorlalte elemente de aliere. Cr e = %Cr + %Mo Si Cb (1) = = 21.20% Ni e = %Ni + 30 %C + 0,5 Mn (2) = , =14.00% Fig. 2. Diagramea Schaffler - compoziția materialului de bază oțel inoxidabil cu denumire comercială 316L 2

3 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015 In urma analizei diagramei lui Schaffler compoziția materialului de bază este austenitică și se observă că materialul este predispus la fragilizare prin apariție de fază σ. Conținutul în carbon este foarte mic (sub 0,02 0,03 ), oțelul se incadrează în clasa L (low carbon). Austenita metastabila tinde, în anumite conditii, către starea de echilibru: γmet γ+δ+κ (3) in alte cazuri: γmet γ+α γ+α+ σ γ+ σ (4) toate aceste procese duc la o pierdere însemnată a multor însușiri favorabile ale oțelurilor austenitice. Datorită marii varietăți tipologice a fisurilor și a condițiilor diverse de apariție a acestora, asigurarea unor condiții de rezistență față de fenomenul de fisurare în timpul sudării este dificilă și foarte complexă. 4 MATERIALE PENTRU SUDARE 4.1 Material de adaos pentru sudare Pentru sudare s-a utilizat o sarma tubulara INOXCORED 309L de la firma SAF-FRO, cu compoziţia chimică prezentata in tabelul 1. Tabel 1. Compoziţia chimica sârma sudare C Mn Si Cr Ni Marca otel % % % % % INOXCORED 309L 0,03 1,6 0, Materiale de baza pentru sudare In cadrul experimentului, pentru realizarea imbinarii eterogene, am folosit materialul otelul carbon slab aliat cu granulatie fina S275JR si otelul inoxidabil austenitic 316 L cu urmatoarele compozitii chimice si caracteristici mecanice prezentate in tabelul respectiv Oţelurile inoxidabile austenitice sunt materiale care prezintă caracteristici mecanice deosebite: rezistenţă la coroziune, se prelucrează ușor prin deformare plastică şi au o bună comportare metalurgică la sudare in special la temperaturi cuprinse în domeniul -270⁰ C până la 1100⁰ C. Proprietati Tabel 2. Caracteristici mecanice ale MB Marca otel S275JR 316L Rp [Mpa] 275 min 190 Rm [Mpa] A [%] KV [J] min Conținutul de Cr este un factor de control și efectele sale pot fi intensificate prin adaosul de Mo, Ni și alte elemente. Proprietățile mecanice ale oțelurilor inoxidabile, la fel ca și ale celor nealiate carbon și a celor slab aliate, depind de structura și compoziția chimică. Compozitie % Tabel 3. Compoziţia chimica MB Marca otel S275 JR 316L C max 0,21 0,03 Mn max 1,5 2,0 Si - 1,0 Cr Mo Ni Cu max 0,55 - S max 0,035 0,03 P max 0,035 0,045 N max 0,012-5 PROGRAM EXPERIMENTAL 5.1 Principiul procedeului de sudare MAG Arcul electric amorsat între sârma electrod şi componenta, produce topirea acestora formând baia de metal. Protecţia arcului electric şi a băii de metal topit se realizează cu ajutorul gazului de protecţie, adus în zona arcului prin duza de gaz din butelie. Sârma electrod este antrenată prin tubul de ghidare, cu viteză de avans constantă vae de către sistemul de avans prin derularea de pe bobina. Alimentarea arcului cu energie electrică se face de la sursa de curent continuu (redresor), prin duza de contact şi prin cablul de masă. Tubul de gidare a sârmei electrod, cablul de alimentare cu curent şi furtunul de gaz sunt montate într-un tub flexibil de cauciuc care împreună cu capul de sudare formează pistoletul de sudare. Fig. 3. Schema de principiu procedeul MIG/MAG Avantaje: Avantajele procedeului MIG/MAG comparativ cu procedeul de sudare cu electrozi înveliţi: 3

4 Studii și Cercetări privind Comportarea la Sudare a Îmbinărilor Eterogene Oțel Inoxidabil Austenitic cu Oțel Carbon Procedeul este întalnit mai frecvent în varianta semimecanizată: - viteza de sudare manulă; - viteza de avans a sârmei electrod întotdeauna mecanizată; - observarea băii și cordonului de sudură, care pot fi corectate și dirijate, după nevoie, de operatorul uman, iar acest lucru dă o oarecare elasticitate în menținerea parametrilor regimului de sudare; - productivitate ridicatǎ datǎ de: reducerea cheltuielilor; calitate îmbunǎtǎţitǎ; îmbunǎtǎţirea condiţiilor locului de muncǎ prin scǎderea emisilor de fum; control îmbunǎtǎţit al bǎii metalice care nu este acoperitǎ de zgurǎ; Dezavantaje: - flexibilitate redusă cablul pistoletul de sudare standard are lungimi de până la 5 m; - pot apărea defecte de legătură la începutul sudării; - se sudează greu în condiţii de şantier deoarece procedeul este sensibil la curenţii de aer care strică protecţia gazoasă; - costul echipamentelor este destul de ridicat; - randament termic mediu. 5.2 Sudarea prin topire a materialului 316L + S275JR In acest caz, cele două materiale de sudat, eventual şi materialul de adaos, se topesc în zona îmbinării, iar cusătura se prezintă ca un aliaj rezultat din amestecarea a două sau trei materiale cu un interval larg de concentraţii, în funcţie de caracteristicile urmărite şi tehnologia de sudare proiectată. Amestecarea materialului de adaos cu materialul (materialele) de bază se realizează prin: - diluţie - încorporarea în materialul de adaos a unei părţi din metalul de bază topit ca urmare a pătrunderii sudurii; - difuzie - proces care are loc în timpul solidificaţiei şi imediat după aceasta, în perioada în care îmbinarea se află la temperatură înaltă, când anumite elemente pot migra dinspre metalul de bază spre materialul de adaos sau invers, pe o distanţă de ordinul micronilor. Pentru obţinerea unei îmbinări eterogene sudate prin topire de calitate se impun diferite condiţii ce trebuie îndeplinite de materialele care iau parte la realizarea îmbinării: a) materialele de sudat trebuie să prezinte o compatibilitate metalurgică acceptabilă; b) ele trebuie să aibă caracteristici termofizice, în primul rând temperatură de topire, conductibilitate termică şi coeficient de dilatare termică, de valori apropiate; c) durificarea reciprocă în stare solidă a materialelor de sudat nu trebuie să conducă la o scădere considerabilă a plasticităţii sudurii; d) ca urmare a transformărilor structurale în procesul de răcire sau în condiţii de exploatare, să nu apară faze fragile. Se analizează aspectele de compatibilitate metalurgică a componentelor, acordând o atenţie insuficientă celorlalte condiţii, fapt care poate să conducă la o insuficientă prognozare a comportării în exploatare a îmbinării eterogene Pregatirea pieselor in vederea sudarii Pentru realizarea studiului s-au pregătit placi din S275JR și din oțel inoxidabil austenitic 316L, cu grosime de 12mm. Datorita procesului de conservare este necesara o curatare a unsorilor, produsii de coroziune si depunerile de impuritati existente pe table prin îndepărtarea mecanică cu răzuitoare din lemn a materialelor plastice, cauciucului, fie prin suflare cu aburi, spalare cu apă caldă a unsorilor etc. Curățarea se face prin mai multe procedee chimice (decapare si degresare). Nu este permisa polizarea suprafetei otelului inoxidabil. Curatirea mecanica se va aplica doar pentru otelul carbon. Componentele din oțel au fost prelucrate mecanic pentru obţinerea deschiderii rostului, prin polizare (pentru oțelul carbon) și prin rabotare (pentru oțelul inoxidabil). Fig. 4. Forma si pregatirea rostului In vederea eliminării defectelor de tip deformaţii, fisuri sau crater marginal au fost ataşate 4

5 la capetele rostului plăcute tehnologice prin sudare cu acelasi material de adaos. Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015 Fig.7. Curatare si slefuire probe Fig. 5. Plăcute tehnologice de capăt si sudarea propriu zisa Valorile parametrilor regimului de sudare utilizaţi la realizarea îmbinării eterogene in tabelul 1 si tabelul 2 folosind drept gaz de protecţie C1 respectiv M21. Tabel 4. Valorile parametrilor regimului de sudare cu gaz C1 Strat Parametrii Is [A] Ua [V] Va [m/min] ,7 6, ,7 7, ,7 8 Tabel 5. Valorile parametrilor regimului de sudare cu gaz M21 Strat Parametrii Is [A] Ua [V] va [m/min] ,5 7, , , Prelevarea probelor pentru analiza microstructurală Pentru estimarea comportării la sudare au fost prelevat epruvete din tablele sudate pentru analiza metalografica si microduritate. După sudare, probele au fost curăţate cu peria de sârmă din oțel inoxidabil pentru partea de otel inoxidabil si cordon, si cu piatra polizor pentru partea de otel carbon, apoi au fost debitate eşantioane reprezentative din zonele centrale ale pieselor, care au fost prelevate prin tăiere cu plasmă, utilizând maşina Novitome (laborator Sudare, TMS). Fig.8. Masina de debitat pentru de grosare si precizie Remet TR100 Evolution respectiv Isomet 4000, laborator LAMET, UPB După taiere, probele au fost înglobate in răşina fenolica apoi au fost lustruite conform procedurii de pregătire a probelor metalografice, utilizând hârtie abraziva cu diferite granulaţii (de la 450 la 1200), utilizând o presiune de apăsare de 6 N timp de 3 minute pe fiecare tip de hârtie si fiecare proba. Pentru polisarea finala, s-a utilizat oxid de ceriu pe suport textil, timp de 15 minute. Fig.9. Inglobare in rasina, slefuire de finisare cu masina Remet IPA 40, respectiv maşina de lustruit automată Vector şi Alpha Beta Polisher Buehler. Laborator LAMET, UPB După obţinerea suprafeţelor polisate metalografic s-a trecut la atacul chimic pentru proba sudata in colt, utilizând reactiv 10% acid oxalic in 100ml apa distilata, fiind cel final dupa ce am mai incercat 2 reactivi care nu au dat rezultatele dorite. Fig.6. Debitarea cu plasma, masina Novitome Fig. 10. Preparare reactiv pentru proba sudata cap la cap si inglobata in rasina: 10g (COOH)2 2H2O; 100ml H2O2 si efectuare atac electro-chimic, utilizand sursa curent stabilizata TXN

6 Studii și Cercetări privind Comportarea la Sudare a Îmbinărilor Eterogene Oțel Inoxidabil Austenitic cu Oțel Carbon Fig. 11. Preparare reactiv si utilizare reactiv Microstructura zonelor caracteristice ale îmbinării sudate s-a examinat utilizând microscopul optic din laboratorul LAMET, UPB. Fig.12. Olympus GX51, laborator LAMET, UPB Imaginile microstructurii probei sudate folosind gazul de protecţie M21 (82% Ar + 18% CO2) sunt prezentate in raport cu valorile microduritatilor masurate si reprezentate pe rostul in V pentru probele sudate cap la cap. Fig. 14. Imagini de microscopie optica din proba sudata cu gaz de protecţie C1: benzi de difuziune in ZIT spre otelul S275JR; intersecţie de cordoane; detaliu cusătura sudata cu aspect dendritic; detaliu ZIT spre otelul 316L Proba sudata in colt, folosind gazul de protectie M21 (82% Ar + 18% CO2) in urma analizei s-au obtinut urmatoarele rezultate. Fig. 13. Imagini de microscopie optica din proba sudata cu gaz de protecţie M21: ZIT spre otelul S275JR; ZIT spre otelul 316L; detaliu cusătura sudata; detaliu ZIT spre otelul 316L Imaginile microstructurii probei sudate folosind gazul de protecţie C1 (100% CO2). Fig. 15. Pe analiza microduritatilor se observa ca analiza microscopica este reprezentata de strucurile: S275JR x 200, cu o structura de ferita si perlita; inox 316L x 200; inox 316L din ZIT afectat de caldura x 500; zona de trecere inox 316L x 200; zona de supraincalzire ZIT x 200; cusatura spre inox 316L x 500; trecerea dinspre cusatura sudata spre S275JR Măsurarea microdurităţii s-a efectuat cu ajutorul unui microdurimetru Shimadzu HMV 2T (Laborator LAMET). 6

7 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015 Fig. 16. Microdurimetru Shimadzu HMV 2T (Laborator LAMET În urma măsurării durităţilor (HV 0,2) au rezultat valorile din tabelul 6. Zona exami -nata Valori S275 JR ZIT S275 JR Tabel 6. Valorile microduritatilor Cus langa ZIT S275 JR Cus 309 L ZIT 316L 316L Media În urma măsurării durităţilor (HV 0,2) au rezultat următoarele valori medii: 6 CONCLUZII Fig. 16. Valori medii microduritati Pentru probele sudate cap la cap se pot observa urmatoarele concluzii: - În urma analizei valorilor de microduritate se observă o scădere a durităţii cusăturii în proba sudată cu gaz de protecţie M21 (82% Ar +18%CO2); - Se observă o creştere a durităţii în ZIT dinspre oțelul carbon în apropierea liniei de fuziune datorită formării carburilor și carbo-nitrurilor de crom; - Se observa o creştere a durităţii in ZIT dinspre otelul carbon in apropierea liniei de fuziune datorita formarii carburilor si carbo-nitrurilor de crom; 7 - Se observa o cresterea a durităţii in proba sudata cu gaz de protecţie CO2 datorita faptului ca utilizarea acestui gaz duce la formarea unei bai metalice mai calde decât in cazul sudarii cu amestec de gaze, fapt bine cunoscut in literatura de specialitate; - Din analiza microdurităţilor si a microscopiei optice rezulta faptul ca se poate suda folosind drept gaz de protecţie CO2 cu rezultate satisfăcătoare. Pentru probele sudate in colt se pot observa urmatoarele concluzii: - Intr-o fasie ingusta cu latime de aproximativ 100 µ situata in cusatura sudata langa ZIT fata de otelul carbon S275JR, duritatea creste datorita formarii carburilor de Cr cu C din S275JR si Cr din material de adaos. - Se observa o zona de supraincalzire in ZIT spre otelul inoxidabil 316L datorita energiei lineare la sudare ceea ce este specific otelurilor inoxidabile de aceea la sudarea lor se recomanda o racire cat mai rapida. - Efectul de consolidare prin ecruisare au fost indepartate datorita incalzirii la sudare. - Scaderea duritatii in ZIT spre 316L se datoreaza si efectelor de dilutie (amestecului de material de adaos cu material de baza). - Pentru realizarea atacului chimic asupra probei au fost necesare mai multe solutii deoarece imbinarea este eterogena si corodeaza diferit. 7 MULŢUMIRI Multumesc pentru indrumare si sprijinul acordat doamnei Prof. Dr. Ing. Ionelia VOICULESCU si domnului Șl. Dr. Ing. Ion Mihai VASILE in vederea realizarii acestei lucrari. 8 BIBLIOGRAFIE [1] Beșliu, E. (2013), Sudarea MAG în plan vertical a unor îmbinări eterogene din oțel inoxidabil 316L cu otel 275JR, Articol Revista Sudura, nr. 2 iunie-iulie; [2] Burca, M., Negoitescu, St., (2004), Sudarea MIG/MAG, Editura Sudura, Timisoara; [3] Cicic, D. T. (2013), Notite curs anul IV Informatizarea Optimizarea Proceselor de Sudare; [4] IACOBESCU, G., (2014), Notite curs Procedee speciale pentru sudare; [5] Laborator pentru Incercari Metalografice LAMET; [6] Miclosi, V. si Dehelean D., (2014), Notite de curs International Welding Engineer; [7] Solomon, Gh. și Cicic, D. T. (2010), Teoria proceselor de sudare, Ed. BREN, Bucuresti;

8 Studii și Cercetări privind Comportarea la Sudare a Îmbinărilor Eterogene Oțel Inoxidabil Austenitic cu Oțel Carbon [8] Voiculescu, I., Rontescu, C., Dondea, I.L., (2010), Metalografia imbinarilor sudate, Editura Sudura, Timisoara; [9] Zgura, Gh., Iacobescu, G. Cicic, D., Rontescu, C., (2007), Tehnologia sudarii prin topire, Editura Politehnica Press, Bucureşti; Accesat la data: els/show_carbon Accesat la data: NOTAŢII Următoarele simboluri sunt utilizate în cadrul lucrării: M21 = gaz de protectie format din 82% Ar + 18%CO2; C1= gaz de protectie format din 100%CO2; MAG = procedeu de sudare prin topire Metal Activ Gas; MIG = procedeu de sudare prin topire Metal Inert Gas; PF = pozitie de sudare vertical ascendent conform EN-Iso 6947:2011 PG = pozitie de sudare vertical descendent conform EN-Iso 6947:2011 PB = pozitie de sudare orizontala de colt conform EN-Iso 6947:2011 MB = material de baza 8

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

PN Procedee de îmbinare a materialelor compozite micro- şi nanostructurate

PN Procedee de îmbinare a materialelor compozite micro- şi nanostructurate Rezumatul fazei 4 Prezenta lucrare reprezintă faza 4-a Soluţii experimentale de evaluare prin testare şi caracterizarea calităţii îmbinărilor nedemontabile a materialelor şi propuneri de prevederi de calificare

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor. TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive

Διαβάστε περισσότερα

SUDAREA MIG/MAG NOTIUNI DE BAZA

SUDAREA MIG/MAG NOTIUNI DE BAZA SUDAREA MIG/MAG NOTIUNI DE BAZA 1 CUPRINS Diferite procedee de sudare in mediu protector... 3 Istoria sudarii MIG/MAG... 4 Principiul sudarii MIG/MAG... 5 Componenta unei instalatii de sudare MIG/MAG...

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

PARTEA I IMBINĂRILE SUDARE

PARTEA I IMBINĂRILE SUDARE Sudarea metalelor şi procedee conexe Întroducere PARTEA I IMBINĂRILE SUDARE 1.1. INTRODUCERE Sudarea: este un procedeu tehnologic de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese realizată printr-un

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 10. Asamblari prin sudare, lipire si încleiere

Capitolul 10. Asamblari prin sudare, lipire si încleiere Capitolul 10 Asamblari prin sudare, lipire si încleiere T.10.1. Care sunt motivele pentru care piesele din fonta sunt greu sudabile? Ce masuri se recomanda pentru realizarea sudarii acestor piese? T.10.2.

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de ridicat - ISCIR - - REGLEMETARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ -

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de ridicat - ISCIR - - REGLEMETARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - ANEXĂ Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de ridicat - ISCIR - - REGLEMETARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 7/1-2003 CERINŢE TEHNICE

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos TEHNOLOGII DE SUDARE. Daniel VIŞAN

Universitatea Dunărea de Jos TEHNOLOGII DE SUDARE. Daniel VIŞAN Universitatea Dunărea de Jos TEHNOLOGII DE SUDARE Daniel VIŞAN Galaţi - 2008 Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă Facultatea de Mecanica Specializarea Inginerie Economica

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

CERCETĂRI PRIVIND SUDAREA MANUALĂ CU ELECTROZI ÎNVELIŢI ÎN CURENT PULSAT

CERCETĂRI PRIVIND SUDAREA MANUALĂ CU ELECTROZI ÎNVELIŢI ÎN CURENT PULSAT UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE MECANICĂ Departamentul Ingineria Materialelor şi Fabricaţiei Specializarea: INGINERIA SUDARII CERCETĂRI PRIVIND SUDAREA MANUALĂ CU ELECTROZI ÎNVELIŢI ÎN

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Sudarea prin frecare cu element activ rotitor a aliajului de magneziu AZ31B

Sudarea prin frecare cu element activ rotitor a aliajului de magneziu AZ31B Sudarea prin frecare cu element activ rotitor a aliajului de magneziu AZ31B R. Cojocaru, D. Dehelean, B. Radu şi L. Botila Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale

Διαβάστε περισσότερα

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

3. REPREZENTAREA PLANULUI

3. REPREZENTAREA PLANULUI 3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

TEMA I SUDABILITATEA METALELOR SI ALIAJELOR

TEMA I SUDABILITATEA METALELOR SI ALIAJELOR TEMA I SUDABILITATEA METALELOR SI ALIAJELOR Sudarea este un procedeu tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice in stare solida, realizata prin actiunea fortelor de coeziune

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

REZUMATUL FAZEI PN 106/3

REZUMATUL FAZEI PN 106/3 REZUMATUL FAZEI PN 106/3 Prezenta lucrare reprezintă faza 3-a Experimentări de soluţii tehnologice pe baza procedeelor avansate de îmbinare a materialelor compozite micro- şi nanostructurate a proiectului

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Fig. 1 Clasificarea procedeelor de sudare 1. Procedee de sudare. Energie mecanică. Energie termică. Energie electrică. Energie de radiaţie

Fig. 1 Clasificarea procedeelor de sudare 1. Procedee de sudare. Energie mecanică. Energie termică. Energie electrică. Energie de radiaţie Clasificarea procedeelor de sudare Obţinerea unei îmbinări de tip monolit, în care părţile componente să fie dificil de pus în evidenţă, se poate realiza pe mai multe căi. Procesele tehnologice de acest

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

TRATAMENTE TERMICE. Curs 2: Operațiile de bază ale TT

TRATAMENTE TERMICE. Curs 2: Operațiile de bază ale TT TRATAMENTE TERMICE Curs 2: Operațiile de bază ale TT 1 CUPRINS Operațiile de bază ale T.T. Operația de încălzire Transformarea α γ în cursul încălzirilor rapide, fără menținere Transformarea α γ în cursul

Διαβάστε περισσότερα

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI 1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI .4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα