OBIECTE ROMÂNEŞTI ŞI MĂRTURII DESPRE ROMÂNI AFLATE ASTĂZI ÎN ARHIVELE M-RII SF. ECATERINA DE LA MUNTELE SINAI

Transcript

1 lect. dr. Adrian MARINESCU OBIECTE ROMÂNEŞTI ŞI MĂRTURII DESPRE ROMÂNI AFLATE ASTĂZI ÎN ARHIVELE M-RII SF. ECATERINA DE LA MUNTELE SINAI O seamă de obiecte de provenienţă românească şi cu informaţii despre români se găsesc astăzi la Sinai. Ele constituie, bineînţeles, o dovadă a legăturilor pe care românii le-au avut cu acest renumit centru monastic răsăritean, în contextul unui climat mai larg de relaţii politice şi religioase ale Ţărilor Române cu Răsăritul ortodox. Ţările Române se dovedesc astfel un sprijinitor de nădejde al creştinilor din cele mai vechi ţinuturi unde a fost predicată Evanghelia lui Hristos. La Sinai se găsesc pe lângă obiecte-danii, în special din partea domnitorilor români, care au menţinut legăturile cu Muntele Sfânt, şi obiecte aduse de călugării sinaiţi aflaţi în Ţările Române, precum şi importante cataloage de acte şi documente. La acestea se adaugă ctitoriile româneşti de la Sinai, care sunt frumoase edificii de arhitectură, evident, susţinute material de către domnitorii amintiţi. Toate acestea obiecte liturgice, manuscrise, carte rară, vestigii artistice şi arhitectonice etc. îmbogăţesc tezaurul de preţ sinaitic dar şi, în acelaşi timp, românesc, chiar dacă se află în afara hotarelor ţării. * Pentru cercetarea şi redactarea prezentului capitol am avut ca reper lucrarea: V. CÂNDEA, Mărturii româneşti peste hotare. Mică enciclopedie, vol. I (Bucureşti, 1991) şi II (Bucureşti, 1998), tipărită la Ed. Enciclopedică. Am urmărit nu doar bibliografia prezentată în aceste lucrări, continuând identificarea mărturiilor româneşti de la Sinai în literatura de specialitate străină, ci am şi păstrat în mare măsură structura, bine stabilită, a materialului din volumele amintite. Mai precis, deşi pentru noi prezintă o mai mare importanţă documentele care, aflate la Sinai, transmit informaţii despre români, am conservat spaţiul mai larg al obiectelor care, aflate aici şi nu de neapărată provenienţă românească, transmit informaţii despre români. În acest fel, încă o dată, îi suntem îndatoraţi profesorului V. Cândea pentru sfaturile şi sprijinul acordate. Am menţinut şi în cadrul capitolului de faţă noţiunea generală de obiect, înţelegând prin ea toate tipurile de lucruri închinate de români Sinaiului sau prin care s-au făcut închinări către acesta.

2 380 lect. dr. Adrian MARINESCU Clasicul cercetării şi inventarierii obiectelor de provenienţă română aflate în Orient rămâne M. Beza. Deplasându-se personal la faţa locului, a obţinut informaţii şi a făcut fotografii importante pentru relaţiile Ţărilor Române cu Răsăritul, pe care le-a prezentat în lucrări rămase şi ele clasice. Evaluarea acestor informaţii, făcută de M. Beza, de N. Iorga şi de alţii rămâne valabilă aproape în totalitate. Opera iniţiată de M. Beza în anii de început ai sec. al XX-lea a fost continuată de V. Cândea în anii 90 ai aceluiaşi secol. La acestea adăugăm şi noi mai multe informaţii, în măsura cercetării întreprinse până acum şi a accesului la izvoare. Bibliografia folosită de noi este următoarea: Catalogus Codicum Manuscriptorum Graecorum, qui in Monasterio Sanctae Catharinae in Monte Sina asservantur. Tomus I: Codices manuscripti notabiliores bibliothecae monasterii Sinaitici ejusque metochii Cahirensis, ab archimandrita Porphyrio (Uspenskio) descripti, Auctoritate Academiae Scientiarum Imperialis Petropolitanae sumptibus legati Porphyriani, Porphyrii descriptionem in ordinem redactum atque suppletam edidit, V. Beneševič, Petropoli, 1911; Catalogus codicum manuscriptorum graecorum qui in monasterio Sanctae Catharinae in Monte Sina asservantur, Tomi III pars I, Codices numeris signati, Auctoritate Academiae Scientiarum Imperialis Petropolitanae sumptibus legati Porphyriani edidit V. Beneševič, Petropoli, 1917; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία ( ), Τόμος πρώτος, Ἀλφαβητικὴ καὶ χρονολογικὴ ἀνακαταταξὶς ὑπὸ Θωμα. Ἰ. Παπαδοπούλου, Πραγματείαι τῆς Ἀκαδημίας Ἀθηνῶν, Τόμος 48, Ἀθῆναι, Γραφείον Δημοσιευμάτων τῆς Ἀκαδημίας Ἀθηνῶν, 1984; Εὐρετήριον ἀρχαίων ἐντύπων ἐκδόσεων τῆς Μονῆς Σινᾶ ( ), ὑπὸ τοῦ Ἀρχιμανδρίτου Γρηγορίου Μανιατόπουλος, Ἐν Καΐρῳ, 1964; Manuscrise de origine românească din colecţii străine. Repertoriu, întocmit de Radu Constantinescu, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Bucureşti, 1986; Κ. ΑΜΑΝΤΟΥ, Σιναϊτικὰ μνημεῖα ἀνέκδοτα, Ἀθῆναι, Ι.Ν. Σιδέρης, 1928; Κ. ΑΜΑΝΤΟΥ, Σύντομος ἱστορία τῆς Ἱερᾶς Μονῆς Σινᾶ, Θεσσαλονίκη, 1953; S. BARBU-BUCUR, Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României în secolul XVIII şi începutul secolului XIX şi aportul original al culturii autohtone, Bucureşti, 1989; M. BEZA, Biblioteci mânăstireşti în Palestina, Cipru şi Muntele Sinai, în: AAMSL, Bucureşti, 1932, Seria II, Tomul VI, Mem. 7, pp ; M. BEZA, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ediţia a II-a, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1937; M. BEZA, Pe tărâmuri biblice. Palestina, Siria, Chipru şi Muntele Sinai, Ed. Ziarului Universul, Bucureşti 1937 (cap. La muntele Sinai, pp ); J. BIELZ, L Art des orfèvres saxons de Transylvanie, Bucureşti, 1957; Θεμ. ΒΟΛΙΔΟΥ, Ἱστορικὰ ἔγγραφα τοῦ Σινᾶ περὶ τῆς ἐν Οὑγγροβλαχίᾳ Μονῆς Ματζινανίου, Ἀθῆνα, 1906; V. CANDEA, C. SIMIONESCU, Prezenţe culturale româneşti, Istambul, Iesuralim, Paros, Patmos, Sinai, Alep, Bucureşti, Sport-Turism, 1982; V. CÂNDEA, Mărturii româneşti peste hotare. Mică enciclopedie, vol. I, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1991; V. CÂNDEA, Mărturii româneşti peste hotare. Mică enciclopedie de creaţii româneşti şi de izvoare despre români în colecţii din străinătate, vol. II, India-Olanda, Supliment: Albania-Grecia, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998; J.G. HERZOG ZU SACHSEN, Das Katharinenkloster am Sinai, Leipzig- Berlin, 1912; N. IORGA, Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim, la Mânăstirea Sf. Sava şi la Muntele Sinai, în: BCMI, 70, 1931, pp ; N. IORGA, Legăturile româneşti cu Muntele Sinai. Observaţii la comunicarea d-lui M. Beza, în: AARMSI, Bucureşti, , Seria III, Tomul XIII, Mem. 6, pp ; N. IORGA,

3 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele Evangheliarul lui Alexandru Vodă Mircea la Muntele Sinai, în: BCMI, 27, 1934, pp ; N. IORGA, Două hrisoave domneşti pentru Mânăstirea Mărgineni, închinată Muntelui Sinai, în: AARMSI, Bucureşti, 1935, Seria III, Tomul XVII, Mem. 1, pp ; N. IORGA, Consideraţiuni istorice asupra documentelor prezintate de dl. Marcu Beza, în: Bucureşti, 1935, Seria III, Tomul XVII, Mem. 6, Memoriile secţiunii istorice, pp ; Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ. Οἱ θησαυροὶ τῆς Μονῆς, Ἐκδοτικὴ Ἀθηνῶν, 1990; Κ.Ν. ΠΑΠΑΜΙΧΑΛΟΠΟΥΛΟΥ, Ἡ Μονὴ τοῦ Ὄρους Σινᾶ, Ἀθῆναι, 1932; Δ. ΠΑΠΑΣΤΡΑΤΟΣ, Ο σιναίτης Χατσηκιτιακής εκ Χώρας Βουρλα, γράμματαξυλογραφίες, , Ἀθήνα, 1981; J.G. NANDRIŞ, The Role of Vlah and its Rulers on Athos and Sinai. Reflections on a portrait of Constantin Brâncoveanu, Prince of Wallachia, at St. Katherine Monastery on Mt. Sinai, în: RESE, 3, Bucureşti, 1981, pp ; C. NICOLESCU, Argintăria laică şi religioasă în Ţările Române (sec. XIV-XIX), Bucureşti, 1968; C. NICOLESCU, Istoria costumului de curte în Ţările Române, sec. XIV-XVIII, Bucureşti, 1970; C. NICOLESCU, Arta metalelor preţioase în România, Bucureşti, 1973; I.D. SUCIU, R. CONSTANTINESCU, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Timişoara, Obiecte liturgice şi de artă Nu cunoaştem în totalitate acest tip de obiecte de la Sinai. De notat însă diversitatea şi calităţile lor artistice de unicat. Întâlnim între ele nu doar obiecte de orvefărie, de la cădelniţă, chivot pentru Sfânta Masă, Cruce pentru Sfânta Masă, până la candelă, dicher-tricher, îmbrăcăminte a Sfintei Evanghelii şi îmbrăcăminte a cutiei cu Sfinte Moaşte. 1. Panaghiar, cca ; 2. Chivot, ; 1 Panaghiar, atelier Moldova (?), circa 1500 (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 65, nr. 9); C. NICULESCU, Argintăria..., pp (aici pot fi văzute 2 panaghiare asemănătoare, potrivit informaţiei din Manafis); Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 268, 390, nr. 73 (aici se spune pe de o parte că Datorită politicii protecţioniste, pe care au exercitat-o domnitorii din teritoriile dunărene, s-a creat un climat de relaţii permanente cu Sinaiul, pe de altă parte Legăturile cu ţările dunărene sunt atestate deja în jurul anului 1500 printr-un panaghiar, probabil dintr-un atelier din Moldova ; această din urmă informaţie nu este însă reală pentru că relaţiile româno-sinaite sunt confirmate deja începând din 15 sept DIR, B, pp & DRH, ŢR, vol. I, pp ). 2 Chivot, atelier Transilvania, Argint aurit. H 31,7 cm. Dăruit de jupân Coadă vornicul Ţării Româneşti şi fiii săi Teodosie şi Staicu (inscripţie în limba slavonă). În formă de biserică, cu ornamente gotice târzii (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 65, nr. 10); Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 269 (: Puţin mai târziu, cu siguranţă între anii , autorităţi de la Curtea Ţării Româneşti, marele comite, marele vornic jupan Coadă şi, deasemenea jupan, fiii săi Teodosie şi Staico au donat un chivot, sub formă de biserică, cu patru turle. În decoraţiunea sa iconografică sunt incluşi profeţi, ierarhi, sfinţi stratioţi şi eremiţi, înşiruiţi unul după celălalt, în interiorul unor despărţituri ortogonice, o caracteristică a atelierelor din această epocă ale Ţării Româneşti. Programul iconografic se continuă cu tema sinaită a Schimbării la Faţă, Deisis, stâlpii Bisericii - Petru, Pavel şi Andrei -, apostoli şi ripide. Decoraţiunea este completată de împletituri cu elemente otomane şi gotice târzii transmise de

4 382 lect. dr. Adrian MARINESCU 3. Chivot, ; 4. Cădelniţă, ; 5. Îmbrăcăminte Evanghelie (sec. al XVI-lea). Text grecesc. Ferecătură de argint, atelier Ţara Românească. 33/22cm. Donată de Alexandru II Mircea ( ). 5 ; pe coastele dalmate în atelierele din Herţegovina şi din Transilvania în teritoriile dunărene, ca să rămână în spaţiul balcanic până spre mijlocul sec. al XVIII-lea, alături de alte stiluri, uneori în cadrul aceluiaşi obiect, ca şi aici ), 285, fig. 10 (reproducere foto color), p. 391, nr Chivot, atelier Transilvania, Argint aurit. H 27,2 cm. Dăruit mănăstirii <Sf. Ecaterina> din Muntele Sinai de Gheorghe, episcop de Rădăuţi (inscripţie în limba slavonă). În formă de biserică, ornamente gotice târzii (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 65, nr. 11; J.G. HERZOG ZU SACHSEN, Das Katharinenkloster am Sinai, Leipzig/Berlin, 1912, p. 19, fig. 24; Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 270 (: Pereche cu cădelniţa [d-nei Ruxandra, n.n.] trebuie să facă chivotul aurit, în formă de biserică, pe care episcopul din Rădăuţi [Moldova], Gheorghe, l-a donat Mânăstirii în acelaşi an în care a fost donată şi cădelniţa [1569]. Laturile sale sunt împodobite cu decoraţiuni florale turnate şi, pe două brâuri, cu însemnarea de donaţie. Pe acoperiş se înalţă trei turle cu alambicate decoraţiuni arhitectonice gotice turnate şi perforate, care se termină cu un acoperiş nedecorat încununat de cruce. Marginile acoperişului principal al bisericuţei sunt împodobite de decoraţiuni florale cu finisări gotice [crochets]. După cât cunoaştem astăzi, acest chivot este întâiul situat cronologic într-o serie de chivoturi cu elemente gotice târzii, din cea de-a doua jumătate a sec. al XVI-lea ), 289, fig. 15 (reproducere foto color), p. 391, nr Cădelniţă, atelier Transilvania, Argint aurit: H 31cm. Dăruită de doamna Moldovei Ruxandra Lăpuşneanu paraclisului <Sf. Ioan Prodromul> din Mănăstirea <Sf. Ecaterina> (inscripţie în limba slavonă). În formă de biserică, ornamente florale şi gotice târzii (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 65, nr. 12; Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp (: Diferită ca stil, dar contemporană cu Evanghelia din Ţara Românească, este cădelniţa aurită pe care Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpuşneanu al Ţării Româneşti şi tutore al fiului său minor Bogdan IV Vodă, a dăruit-o în 1569 paraclisului Sf. Ioan Botezătorul, aşa cum mărturiseşte însemnarea de donaţie. Cădelniţa stă pe un picior cilindric care are un fundament hexagonal. Pe vasul emisferic puţin adânc al acesteia, împodobit aproape în mod unic, se găseşte însemnarea de donaţie. În contrast cu austera parte inferioară avem înaltul, pe trei nivele, turnat sub formă de biserică capac cu alambicate decoraţiuni arhitectonice gotice perforat; turla neîmpodobită aşezată în partea cea mai de sus a sa are rolul de a echilibra impresia creată de suprafeţele decorate-nedecorate. Faţă de întreg, acea parte superioară care serveşte prinderii cu mâna pentru folosirea cădelniţei se bucură de o fină decoraţiune florală otomană. Cădelniţa de la Sinai se adaugă unei întregi serii de obiecte asemănătoare cunoscute şi aparţinând în special sec. al XVI-lea şi începutului sec. al XVII-lea, reprezentate şi în iconografie, inspirate de complicatele cădelniţe aparţinând stilului gotic universal. O alură austeră şi caracteristici clare, trăsături ale sec. al XVI-lea, prezintă şi cădelniţa de la Sinai, fără însă să se apropie de cele mai frumoase exemple ale genului, precum cădelniţa M-rii Banja din Priboj, despre care ultima opinie formulată este că provine cel mai probabil din atelierele Transilvaniei ), 288, fig. 14 (reproducere foto color), p. 391, nota 87). 5 Evanghelie, sec. XVI (?). Text în limba greacă. Ferecătură de argint, atelier Ţara Românească. 33x22cm. Coperta I: <Răstignirea>; coperta IV, <Schimbarea la faţă> şi portretele lui Alexandru II Mircea, domnul Ţării Româneşti, al doamnei Ecaterina şi al fiului lor Mihnea, cu inscripţia de donaţie către Muntele Sinai (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 124); N. IORGA, Evangheliarul..., pp. 185, 86, fig. 2 şi 31; M. BEZA, Urme româneşti..., pp. 103 (: De la Alexandru, fiul lui Mircea Voevod, veacul al XVI-lea, avem la Mânăstirea

5 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele Îmbrăcăminte Evanghelie, donată între de Mihail, mare vornic al Ţării Româneşti 6 ; 7. Îmbrăcăminte Evanghelie. Legături din argint lucrat cu ciocanul, înfăţişând pe partea din faţă Învierea Mântuitorului iar pe partea din spate Înălţarea. Stema Moldovei cu text grecesc cu capitale 7 ; Sinai o evanghelie în greceşte. Mărimea 0,40x0,30, cu pagini inluminate şi cu frumoase coperţi, înfăţişând deoparte Răstignirea şi de alta Schimbarea la faţă, sub care se arată chipurile Voevodului Alexandru, Doamnei sale Ecaterina şi fiului. Acestea din urmă, cât şi scena Schimbării la Faţă, sunt încadrate de o inscripţie, fără dată, ce spune că evanghelia s-a trimis «Muntelui Sinai din partea mult-evlaviosului Domn Io Alexandru, Voevod a toată Ungrovlahia, şi Doamnei Ecaterina» [Ἐγγόσμημα καὶ δεξιότητι τοῦ εὐσεβεστάτου Αὐθεντὸς Ἰω Ἀλεξάνδρου Βοεβόδα πάσης Οὐγγροβλαχίας σὺν τῇ Δόμνα Αἰκατερίνη εἰς Σινᾶ Ὄρους] ), , 107 (reproduceri foto); C. NICOLESCU, Istoria costumului..., p. 242, pl. CXXVI; C. NICOLESCU, Arta..., p. 53, fig. 67; V. CÂNDEA, C. SIMIONESCU, Prezenţe..., pp Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 269 (: Credinţa şi dărnicia domnitorului Ţării Româneşti Alexandru II Mircea, ale soţiei sale Ecaterina şi ale fiului lor Mihnea dăinuiesc în Mânăstire nu doar prin pomenirea numelui lor ca ctitori ai paraclisului Sf. Ioan Botezătorul ci şi prin reprezentarea lor în poziţie de rugăciune pe partea din spate a unei foarte preţioase îmbrăcăminţi a unui manuscris grecesc din sec. al XI-lea. Coperţile conţin ca reprezentări principale contrapuse Răstignirea şi, în legătură cu Sinaiul, Schimbarea la Faţă, înconjurate de delimitări ortogonale cu busturi ale profeţilor, evangheliştilor, sfinţilor, anahoreţilor. Această îmbrăcăminte, care nu este singura de acest tip păstrată în Mânăstire, prezintă caracteristicile unei grupe de lucrări ieşite din atelierele Ţării Româneşti în sec. al XVI-lea: înşiruire/aliniere a unor forme austere, rigide, schematice, fără volum în jurul unei reprezentări centrale, basorelief abia schiţat peste un câmp pătat grosolan, cu delimitări formate din decoraţiuni florale schematizate, mai mult sau mai puţin influenţate de arta otomană. Nu ştim astăzi dacă familia domnească a dăruit preţioasa copertă împreună cu manuscrisul. O însemnare pe o altă Evanghelie cu îmbrăcăminte valoroasă, dar al domnitorului Moldovei Ieremia Movilă [ ] ne informează asupra unor obişnuinţe ale vremii care au fost poate valabile şi pentru darul lui Alexandru II al Ţării Româneşti: «...am scos [Evanghelia] din Mânăstire ca să o ducem în Ţara Românească ca să o argintăm şi apoi să o aducem din nou în Mânăstire» ). 6 O altă îmbrăcăminte a fost donată de Marele vornic al Ţării Româneşti, Mihail (sept mart. 1584) şi de soţia sa, Maria (Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., p. 391, n. 84). 7 Evanghelia lui Ieremia Movilă are o legătură grea de argint, energic lucrată cu ciocanul, representând de o parte Învierea şi de alta Înălţarea. Jos, pe partea a doua, e bourul Moldovei şi în jur: Δέησις τοῦ δούλου τοῦ Θέου Ἰωάννου Ἰερεμίου Μογίλα Βοεβόδας ἅμα συμβίου καὶ τῶν τέκνων αὐτοῦ, ἔτος 1598 («Rugăciunea robului lui Dumnezeu, Ioan Ieremia Movilă Voevod, cu soţia şi copiii lui, anul 1598». Pe o foaie: Ἐκοσμήθη τὸ παρὸν ἐβαγγέλιον διὰ ἐξόδου τοῦ εὐσεβεστάτου καὶ ἐνδοξωτάτου αὐθεντὸς Ἰων. Ἰερεμίου Βοεβόδα πάσης Μουλδοβλαχίας σὺν τῇ εὐσεβεστάτι ντόμνᾳ αὐτοῦ Ἐλησαύτα καὶ τὸν ἱόν αὐτῶν Ἰων. Κωνσταντίνου Βοεβόνδα, ἐν ἔτει ζρς, μηνὶ Μαρ. Κωνς. Κροάτης καϊ τρ da jn Candia («S-a împodobit cea de faţă Evanghelie cu cheltuiala prea-evlaviosului şi prea-slăvitului Domn Io Ieremia Voevod a toată Moldovlahia, cu prea-evlavioasa Doamnă a lui Elisaveta şi cu fiul lor Io Constantin Voevod, în anul 7106, luna Mart. Const. Croatul Cai tr. din Candia»). Pentru aducerea manuscrisului la Muntele Sinai această notiţă: Ἀφιερόθη τὸ παρὼν εὐαγγέλιον ἐξ ἐμοῦ Ἀρσενίου τάχα καὶ ἱερομονάχον ὀνισάν μοι ἐγὼ τὰς χάρτης καὶ τὰς μέλανας, καὶ ἴτης στερίσῃ ἀπὲ τὴν μονὴν τοῦ ἁγίου ὄρους Σινᾶ νὰ ἔχει τὰς σαρὰς τῶν ἁγίων τιη θεοφώρων πατέρων τῶν αἰ Νικαίᾳ τὸ πρότω συνανθρησθέντων, ἐν μηνὶ Ἰουλίῳ, ἐν ἔτη ζιζ, πο ἐκατεβάσαμεν ἀπὸ τὸ μοναστήρι διὰ νὰ τὸ πάμε εἰς τὴν Βλαχία νὰ τὰ σιμόσωμε καὶ πάλη νὰ

6 384 lect. dr. Adrian MARINESCU 8. Cruce cu ceas 8 ; 9. Pafta, ; 10. Candelă de argint. Text grecesc: «Pomeneşte Doamne pe robul Tău Alexandru Ipsilanti Voevod, pe Doamna Ecaterina şi pe fii săi, Al. Ralu şi Const. Ralu, 1785» 10 ; 11. Cârjă arhierească. Mâner de fildeş, cu reprezentarea închinării magilor, trimis în 1856 din Ţările Române lui Partenie Sinaitul, ale cărui iniţiale se văd inscripţionate 11 ; ἔλθη εἰς τὸ μοναστήρι («S-a afierosit Evanghelia de faţă de mine, Arsenie scriitorul şi ieromonahul, cumpărând eu hârtia şi cerneala, şi cine o va lua de la Mânăstirea Sfântului Munte Sinai să aibă blestemele sfinţilor 318 părinţi purtători de Dumnezeu din Niceea, întâiu adunaţi. În luna lui Iulie, anul 7017, când am plecat de la Mânăstire ca să mergem în Vlahia să..., şi iarăşi să venim la Mânăstire»). Manuscrisul grecesc e, în frontispicii, cu ornamente de păsări ca în arta armeană, şi în chipurile evangheliştilor de o rară frumuseţe (n-le 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14). Păcat că nu s-a reprodus foaia cu numele caligrafului (N. IORGA, Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim, în Mân. Sf. Sava şi la Muntele Sinai, în: BCMI 70, 1931, pp ). Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 269 (: O însemnare pe o altă Evanghelie cu îmbrăcăminte valoroasă, dar al domnitorului Moldovei Ieremia Movilă [ ] ne informează asupra unor obişnuinţe ale vremii care au fost poate valabile şi pentru darul lui Alexandru II al Ţării Româneşti: «...am scos [Evanghelia] din Mânăstire ca să o ducem în Ţara Românească ca să o argintăm şi apoi să o aducem din nou în Mânăstire» ). 8 Cruce cu clopot, atelier Transilvania, <ante 1660>. Argint aurit, cu sculpturi în lemn încastrate şi ornamentate în . Meşter Michael Renner. Cutie de metal cu iniţialele de meşter T. M. Donaţie a stareţului Ioasaf (inscripţie) (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 65, nr. 13); Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp , 298, fig. 27, 29 (reproduceri foto color); p. 393, nr Pafta, atelier Braşov, de meşterul Stephan Waltzer II, Argint L 23 cm. Gravată cu imaginea alegorică <Pacea şi Războiul>. Inscripţie în limba latină (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 65, nr. 14); J. BIELZ, L Art des orfèvres saxons de Transylvanie, Bucureşti, 1957, p. 35; Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 277, 305, fig. 40 (reproducere foto color). 10 Κ.Ν. ΠΑΠΑΜΙΧΑΛΟΠΟΥΛΟΥ, Ἡ Μονὴ τοῦ Ὄρους Σινᾶ, pp ; M. BEZA, Biblioteci..., p. 215; Candelă de argint cu inscripţia în limba greacă a donatorilor <Alexandru Ipsilanti voevod, doamna Ecaterina şi fiii săi, Al. Ralu şi Const. Ralu, 1785 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 248, nr. 183); M. BEZA, Urme româneşti..., pp. 8 (reproducere foto), 10, 12, unde citim următorul text: Şi, pe lângă bani şi moşii dăruite, în biserica Sinai de astăzi, rămasă aidoma cum era pe vremea lui Justinian, cu poarta de lemn sculptat, cu stâlpii bizantini, câte din odoarele sfinte nu vor fi datorate şi ele tot neasemuitei generozităţi a Domnilor noştri! Ci cum să le poţi identifica? Numai pe o candelă atârnătoare de argint desleg inscripţia grecească: «Pomeneşte Doamne pe robul/tău Alexandru Ipsilanti/Voevod, pe Doamna Ecaterina/şi pe fiii săi, Al. Ralu şi/const. Ralu, 1785». 11 Baston cu mâner de fildeş, reprezentând Închinarea magilor, trimis din Ţările române, la 1856, stareţului mănăstirii, Partenie Sinaitul (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 248, nr. 184); M. BEZA, Biblioteci..., p. 215; M. BEZA, Urme româneşti..., pp. 12 ( Şi în arhondaric găsesc un baston păstoresc, cu mânerul de fildeş lucrat, reprezentând închinarea magilor, şi cu iniţialele A.P.S. - Arhimandrit Partenie Sinaitul, numele stareţului căruia i s-a trimis din Ţară la 1856 ), 8, 9 (la aceste pagini avem reproducerea foto a cârjei arhiereşti ); V. CÂNDEA, Mărturii..., I, nr. 184, p În cazul acestei cârje, nu poate fi vorba de un obiect al unui stareţ de la Sinai aşa cum a crezut M. Beza şi cum a preluat în notele sale şi V. Cândea. Nu a existat la Sinai,

7 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele Portret al Domnitorului Constantin Brâncoveanu 12. Se păstrează de la Nicolae Iorga o frumoasă descriere a acestui tablou aflat la Sinai al domnitorului muntean. 13. Dicher-Tricher. Argint, bogat împodobite. Poartă inscripţionat următorul text grecesc: «Ruga robului lui Dumnezeu, Io. Nicolae Voevod, Mariei Doamnei şi fiilor, Iulie 21, 1745» 13 ; după informaţiile pe care le avem până la această dată, niciun întâistătător cu numele Partenie şi în niciun caz în perioada menţionată pe această cârje (1856). Este vorba, foarte probabil, de arhimandritul cu acelaşi nume care, înainte de 1861, a fost stareţ la M-rea Adormirea Maicii Domnului din Rm. Sărat iar după această dată apare ca stareţ la M-rea Frumoasa din Iaşi, ambele m-ri metohuri la Sinai. Partenie a fost se pare izgonit de la Rm. Sărat pe motivul proastei administrări a acestui centru sinait din Ţara Românească. Aflăm totodată că în 28 iun. 1863, alături de stareţul M-rii Sf. Ecaterina şi cel de la M-re Fâstâci, metohuri sinaite, Partenie este scos din egumenia M-rii Frumoasa pentru înstrăinarea actelor şi a obiectelor de aici «prin trimiterea lor la Chiriarchie», adică la Sinai (vezi pentru aceasta C. BOBULESCU, Cronica Sf. Ecaterina din Bucureşti, octombrie 1924, Institutul de Arte Grafice Convorbiri Literare, Bucureşti, 1927, p. 61). Foarte probabil ca printre aceste obiecte trimise la Sinai să se fi aflat şi această cârjă. După aceea nu mai ştim nimic despre Partenie. 12 M. BEZA, Biblioteci..., p. 215; M. BEZA, Urme româneşti..., (reproducere color pe o planşă aflată între pp ), iar la pp următorul text: Apoi am intrat într-o încăpere ce cuprindea în pereţi de jur-împrejur chipurile egumenilor repauzaţi ai mânăstirii. Arhiepiscopul Porfirios mi-a vorbit lămuritor despre toţi, şi deodată s-a oprit înaintea unuia, care nu făcea parte din serie: obrazul prelung, mustăţile întoarse şi pierdute în barbă, mantia îmblănită cu hermină, rezemându-şi pe o masă dreapta-i cu inel... «Îl recunoşti?», făcu Arhiepiscopul. «Apropie-te şi citeşte!». În marginea de sus era scris: «Constantinus Brankovan/Supremus Valachiae Tran-/salpinae Princeps Aetis 42 Ao Dni 1696». Nu-mi venea să cred... Priviam, nu fără simţământul unei pioase înfiorări, de care părea să fie împărtăşit şi Arhiepiscopul; căci l-am auzit grăind: «Să fi fost numai apărarea credinţii sale, şi daniile, şi binefacerile numeroase... Dar el şi-a jertfit şi viaţa creştinătăţii. Vrednic, în adevăr... vrednic să fie trecut între sfinţi!» ; J.G. NANDRIŞ, The Role of Vlah..., pp ; Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, Portret în ulei (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 180). V. CÂNDEA, C. SIMIONESCU, Prezenţe culturale româneşti, Istambul, Iesuralim, Paros, Patmos, Sinai, Alep, Bucureşti, Sport-Turism, 1982, pp ; Muzeul Naţional de Artă: copie, ulei pe pânză, circa Redăm aici cuvintele prin care Nicolae Iorga descria acest tablou: Pe lângă o candelă de argint, banală, de la Alexandru Vodă Ipsilanti, avem portretul, cu totul necunoscut până acum, al lui Constantin Brâncoveanu tânăr. Domnul este înfăţişat cu obişnuita cucă pe cap, din care se vede copca, dar nu şi surguciul. Peste o haină dedesupt de brocart cu flori este cabaniţa blănită, cu trei grupe de câte patru galoane. În mână un baston de comandă; pe masă coroana princiară cu blană de cacom, patru şiruri de mărgăritare şi crucea. Sus, în dreapta, supt aceiaşi coroană, aici tivită toată cu mărgăritare, este stema, cu corbul pe cracă între soare şi lună. Inscripţia are acest cuprins: «Constantinus Brankovan Supremus Valachiae Transalpinae Princeps Aetis 42 Ao Dni 1696». Avem deci şi anul naşterii domnului. Născut la 1654, el nu şi-a cunoscut tatăl, ucis în tulburările mercenarilor la sfârşitul Domniei lui Constantin Şerban. La moartea lui grozavă «boierul vechiu şi Domnul creştin» n-avea deci decât şaizeci de ani. Pictorul era un apusean, probabil ardelean, şi felul cum sunt tratate mâinile arată un deosebit talent (N. IORGA, Noi obiecte..., p. 187). 13 M. BEZA, Urme româneşti..., pp. 103 (: O pereche de sfeşnice în argint, încărcat împodobite, poartă rândurile: «Ruga robului lui Dumnezeu, Io. Io. Nicolae Voevod, Mariei

8 386 lect. dr. Adrian MARINESCU 14. Dveră. Broderie fină (136x34) cu reprezentări din viaţa Sf. Ecaterina. Lucrată la Viena. Donată în anul Dar al aromânului Nicolae Dimitriu din Moldovişte (lângă Bitolia) 14 ; 15. Relicvariu 15 ; 16. Icoană. În metocul sinait din Egipt se afla şi o icoană românească reprezentând Sf. Treime, danie a lui Nestor Ureche şi a soţiei acestuia, Mitrofana, făcută M-rii Secu la 6 mart Icoana a fost prădată de turci şi vândută 16 ; 17. Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul. Ctitorit între de către Alexandru II Mircea ( ), domnul ţării Româneşti şi de doamna Ecaterina 17 ; Doamnei şi fiilor, Iulie 21, 1745 [Δέησις τοῦ δούλου τοῦ Θεοῦ. ΙΩ. ΙΩ. Νικολάου Βοεβόδα, Μαρίας Δόμνης καὶ τῶν τέκνων. Ἰουλίου 21, 1745]» ), 104 (reproducere foto); Sfeşnice arhiereşti de argint (2) împodobite, cu inscripţia în greacă: <Ruga robului lui Dumnezeu, Io Co(nstantin) Nicolae voevod, a Mariei doamnei şi fiilor, iulie 21, 1745 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, pp , nr. 181). 14 Viena. Prea cinstitul şi prea folositorul şi epitropul şi fratele sfintei noastre mânăstiri, kir Nicolae Dimitriu a dăruit sfintei noastre mânăstiri o frumoasă dveră cusută în întregime cu fir de aur având [reprezentată] în mijloc pe Marea Muceniţă Sfânta Ecaterina şi în jurul ei toate biruinţele ei martirice, în fir de aur cusute, şi în partea de jos sfânta noastră mânăstire, lucru cu adevărat mult preţuit şi vrednic de amintire, pentru că nu are sfânta noastră mânăstire a astfel de frumoasă dveră şi Dumnezeu Sfântul să-i hărăzească lui Împărăţia Lui cerească (informaţie culeasă din însemnările lăsate în urma călătoriei în Austria şi Ungaria şi aflate în Κατάστιχον Νεμτζίας al lui Ieremia arhimandritul, de origine din Creta, devenit dichiu al Mânăstirii Sinai în anul 1784, la Κ. ΑΜΑΝΤΟΥ, Σιναϊτικὰ μνημεία ἀνέκδοτα, p. 88 unde sunt şi alte date despre acesta). M. BEZA, Urme româneşti..., pp. 105 (: Mai este la Mânăstirea Sinai şi o perdea de altar, care în fine broderii reprezintă pe Sfânta Ecaterina şi episoade ale vieţii sale. Deşi datată «Viena 1770», o pomenesc, fiindcă-i darul unui Aromân, Nicolae Dimitriu, din Molovişte, lângă Bitolia ), 108 (reproducere foto); Dveră. Broderie reprezentând episoade din viaţa Sf. Ecaterina, datată <Viena, 1770> şi dăruită de Nicolae Dimitriu, membru al coloniei greco-române din Viena (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 248, nr. 182); Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., p. 255 (reproducere foto color). 15 Relicvariu, executat de meşterul Demetriu pentru un comanditar român (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 248, nr. 185); M. BEZA, Noi urme..., p. 18, nota N. VORNICESCU, Un manuscris necunoscut al duhovnicului Andronic: Istoria mânăstirii Secu, în: N. VORNICESCU, Biruit-au gândul. Studii de Teologie Istorică Românească, Craiova, 1990, p Paraclisul <Sf. Ioan Înaintemergătorul> (Prodromul), ctitorit de Alexandru Mircea, domnul Ţării Româneşti, şi de doamna Ecaterina, 1576 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 242, nr. 91); M. BEZA, Urme româneşti..., pp. 8 (: Sub tinda chiliilor, în faţa bisericii, se vede Paraclisul sfântului Prodrom, ctitoria lui Alexandru Mircea Voevod din 1576, care, adaugă însemnarea grecească, «a mai dăruit mânăstirii sate, pământ şi venituri în Valahia»), 104, 107 (reproduceri foto din interior şi din exterior); N. IORGA, Evangheliarul..., p. 85, fig. 1; V. CÂNDEA, C. SIMIONESCU, Prezenţe..., I, p Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 269 (: Credinţa şi dărnicia domnitorului Ţării Româneşti Alexandru II Mircea, ale soţiei sale Ecaterina şi ale fiului lor Mihnea, rămân veşnice pentru Mânăstire nu doar prin pomenirea numelui lor ca ctitori ai paraclisului Sf. Ioan Botezătorul... ), 391, n. 82 (: M. Beza [op. cit., p. 8] scrie că acest paraclis a fost întemeiat în 1576 de către domnitorul Ţării Româneşti Alexandru II

9 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele Policandru, meşteri doi fraţi aromâni din Ioannina 18. Manuscrise Şi la acest capitol remarcăm prezenţa la Sinai în special a mss liturgice, folosite fie la rugăciunea comună cât şi la cea particulară. Aceste mss fie au fost scrise în afara Ţărilor Române dar conţin informaţii despre români sau diverse însemnări ale unor români fie au fost copiate în Moldova sau Ţara Românească dintr-un motiv sau altul, sau la comanda vreunui demnitar român sau sinait. Între mss şi unele, mult mai puţine ca număr, care conţin texte profane. 1. Notitia episcopatum, sec. XIII 19 ; 2. Cronică universală, anonimă, înainte de Text în limba greacă. Copie din sec. al XIV-lea, relatare a răscoalei vlahilor şi bulgarilor din (ms. 1117, ff. 324 v -326 v ) 20 ; 3. Triod-Penticostar, ms. sl. 24 (1360); redacţie medio-bulgară, Serrai; copist Gavriil; notă: «Sinai 1622, a lui Calistru de la Putna» 21 ; [ ]. Această datare, amintită şi în alte binefaceri ale acestui domnitor către Mânăstire, îşi are originea după câte se pare dintr-o mai veche descriere a Mânăstirii [Περιγραφὴ ἱερὰ τοῦ ἁγίου καὶ θεοβαδίστου Ὄρους Σινᾶ, ἐν Βενετίᾳ 1817, reed. Athena 1978, p. 135]. În 1569 acest paraclis exista deja, din moment ce Ruxandra Lăpuşneanu îi dona acestuia o cădelniţă. Trebuie să fi fost construit între anii ). 18 Acest policandru este reprodus în foto color în Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., p. 307, unde aflăm şi faptul că a fost realizat în anul 1752, într-un atelier din Ioannina, de către fraţii Şerban şi Evstatie Sougdouri. Socotim că aceştia erau aromâni nu numai pentru faptul că locuiai în Ioannina, cetate cunoscută pentru numărul mare de vlahi care locuiesc până astăzi aici, ci şi pentru că unul dintre ei poartă numele de Şerban, nume românesc derivat de la lat. servus > şerb. Dicţionarele de specialitate ne trimit şi spre variantele Sarban şi Sârban, întâlnite mai ales la aromânii din Serbia. Mai mult, de multe ori în istorie, potrivit izvoarelor, vlahii suddunăreni erau numiţi tocmai şerbani, adică robi. 19 Notitia episcopatum, Constantinopol, sec. XIII, menţionând şi localitatea Tibiscum (castelul Timiş = Timişoara) în lista eparhiilor supuse arhiepiscopiei de Ohrida. Fragment (ms. 482, 976, 992) (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 64, nr. 6); I.D. SUCIU, R. CONSTANTINESCU, Documente..., p. 21. Ştim că Sinaiul a avut un metoh la Timişoara şi că, totodată, călugări sinaiţi pot fi întâlniţi adesea în zona Timişoarei şi Belgradului. Este posibil ca acest document să privească sau să fie legat de interesele sinaite din zonă. Cât priveşte metohul sinait din Timişoara, vezi mai jos câteva informaţii. 20 Cronică univesală, anonimă, ante Text în limba greacă. Copie din sec. XIV. Cuprinde şi relatarea răscoalei antibizantine a vlahilor şi bulgarilor din , întemeierea imperiului asăneştilor şi domnia lui Ioniţă Caloian (ms. 1117, f. 324 v -326 v ) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 119); P. SCHREINER, Die byzantinischen..., I, Viena, 1975, pp Triod-Penticostar, Text în limba slavonă. Însemnare din 1622, Sinai, a lui Calistru de la Putna (ms. sl 24) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 120); Manuscrise..., p. 170, nr. 873.

10 388 lect. dr. Adrian MARINESCU 4. Octoih mare, ms. sl. 22 (Moldova, sec. al XV-lea); redacţie slavonă; notă: «Sinai 1622, a lui Calistru de la Putna» 22 ; 5. Octoih mare (Moldova, 1566); redacţie slavonă 23 ; 6. Evangheliar, lb. gr., sec. XIII, 207ff., 15,5x20,8cm, cu miniaturi pe fiecare foaie; ferecătură de argint, atelier românesc (?), sec. XVII, coperta I - Răstignirea şi coperta IV - Învierea; pe fotzaţul copertei II însemnare de donaţie de la Alexandru II Mircea, domnul Ţării Româneşti ( ); ms 2400 fond Rockfeller McCormick 24 ; nu ştim dacă la această evanghelie se referă şi o altă notă a unui specialist occidental, care ne spune că pe un ms. de sec. XII, cu îmbrăcătură de argint este reprezentat voievodul Ioan Mihail 25 ; 7. Evangheliar 26 ; 8. Evangheliar (sec. al XVI-lea) 27 ; 9. Miscelaneu muzical (sec. XVI-XVII) 28 ; 22 Octoih mare, Moldova, sec. XV. Text în limba slavonă. Însemnare din Sinai, 1622, a lui Calistru de la Putna (ms. sl. 22) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 121); Manuscrise, p. 25, nr Octoih mare, Moldova, Text în limba slavonă (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 122); Manuscrise, p. 25, nr Edgar GOODSPEED, As I remember, New York, 1969, pp ; Maria GOLESCU, Colophon of Voievode Alexander II of Wallachia on a Byzantine miniatured manuscript at the Library of Chicago University, în: RER, 15/1975, pp ; Constanţa COSTEA, Ilustraţie de manuscris în mediul cărturăresc al mitropolitului Anastasie Crimcovici. Apostolul (Viena, Nationalbibliotek, cod. sl. 6), în: SCIA, Arta plastică, 39/1992, p. 42; Donald W. RIDLLE, The Rockfeller McCormick New Testament, I-III, Chicago, Toate aceste informaţii, în forma în care le redăm aici ne-au fost transmise de Virgil Cândea care le avea adunate pentru vol. III din enciclopedia Mărturii..., cu rugămintea de a le urmări şi a descoperi noi amănunte. Nu ştim dacă acest volum a fost finalizat şi predat tiparului. Prezentăm aici informaţiile transmise de reputatul cercetător, căruia îi suntem încă o dată îndatoraţi. 25 Another twelfth-century lectionary (Gr. 208) was equally impressive with a silver-gilt cover showing the Voivode John Michael and two others kneeling, and bearing the inscription of the Voivode John Alexander whose rule included Sinai (Kenneth W. CLARK, Exploring the Manuscripts of Sinai and Jerusalem, în: The Biblical Archaeologist, vol. 16, 2/1953, p. 30). 26 Tetraevanghel, împodobit de Constantin Croatul din Candia, martie 1598, cu cheltuiala domnului Moldovei, Ieremia Movilă. Text în limba greacă. Chenare şi iniţiale ornate în aur şi culori. Ferecătură de argint: coperta I Invierea ; II Înălţarea, cu stema Moldovei şi inscripţia de donaţie în limba greacă (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 125); N. IORGA, Noi obiecte..., p. 185; M. BEZA, Biblioteci..., pp ; V. CÂNDEA, SIMIONESCU, Prezenţe..., I, p Tetraevanghel, sec. XVI (?) cu ferecătură de argint, dania lui Mihail mare vornic al Ţării Româneşti şi a soţiei lui Maria (inscipţie slavonă, septembrie martie 1584) (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 64, nr. 7); Κ. ΜΑΝΑΦΙΣ, Σινᾶ..., pp. 269, 391, nota Miscelaneu, sec. XVI-XVII. Cuprinde şi: Calist (arhimandritul Niceii), Scrieri, Moldova, sec. XVI-XVII. Text în limba greacă (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 126); Catalogus..., Tomi III pars I, p. 12, nr Miscelaneu muzical, Moldova, sec. XVI-XVII,

11 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele Evangheliar. Legat în argint, are reprezentată pe coperta I scena Învierii cu Iisus întinzând mâna unui bărbat în genunchi, pe când în dreapta o mulţime condusă de un împărat alături de soţia lui. Cadrele de jur împrejur integrează la colţuri pe Apostoli. Scene din Judecata de Apoi, Rai şi Iad. Pe coperta II Sf. Apostoli Petru şi Pavel ţin împreună o biserică specific românească, cu două turnuri peste care sunt trei îngeri ce simbolizează Sfânta Treime. Este una dintre cele mai frumoase opere de artă lucrate în Ţările Române. Text: «Gavriil al Filipopolei dăruieşte cea de faţă dumnezeiască şi Sfântă Evanghelie prea-luminatului şi iubitorului de virtute Domn şi stăpân, domnul domn Io Duca Voevod a toată Moldovlahia, în anul 1670, Noiembrie 3, indicţia a 9-a». Împodobită şi scrisă de Luca al Buzăului, 1616: «Dumnezeiasca şi Sfânta Evanghelie de faţă s-a scris cu mâna mea, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei Luca, în zilele preaevlaviosului şi iubitorului de Dumnezeu Domnului nostru Io Radul Voevod, în anul 7124, luna lui Maiu în 4, ziua a cincea» 29 ; 11. Liturghier, ms (1641) 30 ; 12. Psaltire (1655) 31 ; 13. Pantelimon (Paisie Ligarides), Exegesis eis ton Psalterion, ms (1696) 32 ; 14. Miscelaneu (sec. al XVII-lea). Text grecesc. Informaţii despre Ioachim din Ţara Românească, paraclisul Sf. Ioan Botezătorul ctitorit de Alexandru II Mircea ( ), închinarea M-rii Adormirea (Rm. Sărat) şi scris de arhimandritul Calist Nikaias. Text în limba greacă (ms. 1265) (V. CÂNDEA, Mărturii..., II, p. 65, nr. 8); S. BARBU-BUCUR, Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României în secolul XVIII şi începutul secolului XIX şi aportul original al culturii autohtone, Bucureşti, 1989, p. 228, nr La BENESEVIC, Catalogus codicum..., III-1, p. 12, nr găsim în acest miscelaneu sinait de sec. XVI-XVII (15x10cm), ca a cincea o anume lucrare: «Καλλίστου ἀρχιμανδρίτου Νικαίας ἐκ χώρας Μολδοβίας» (a lui Calist, arhimandrit de Niceea din ţara Moldovei). După el, o lucrare «Μελετίου Σιναΐτου» (a lui Meletie Sinaitul). 29 Evanghelie, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului, Text în limba greacă. Frontispicii ornate cu motive vegetale şi zoomorfe (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 128); N. IORGA, Noi obiecte..., pp ; N. IORGA, La figuration..., p Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, Text în lima greacă (ms. 1052) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 129). 31 Psaltire, scrisă de <preanobilul Dimitrie Ioan tânăr în ştiinţa cântării>, Ţara Românească, Text în limba greacă. Miniaturi reprezentând cei trei ierarhi, Vasile, Grigore şi Ioan, şi pe Ioan Cucuzel. Însemnare în limba română, din 1661 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 130); Catalogus, III, 1, p. 19, nr (greşită datarea 1665). 32 Pantelimon <Paisie Ligarides>, Exegesis eis ton Psalterion. Copie scrisă de Mihail Bizantios, în mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, 1696, pentru stolnicul Constantin Cantacuzino şi purtând ex librisul acestuia. Partea II: psalmii (ms. 1907) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 131); Catalogus..., Tomus I, pp , nr. 64.

12 390 lect. dr. Adrian MARINESCU a schitului Fâstâci (Vaslui) 33 ; 15. Miscelaneu (sec. al XVII-lea) 34 ; 16. Sinodikon, ms (1718) 35 ; 33 Miscelaneu, sec. XVII. Text în limba greacă. Cuprinde şi informaţii despre egumenul român Ioachim Vlahul, paraclisul <Sf. Ioan>, ctitorit de Alexandru II Mircea (1576), închinarea mănăstirii Adormirea din Râmnic şi a schitului Fâstâci - Vaslui de la Muntele Sinai (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 132); M. BEZA, Biblioteci..., p Miscelaneu, sec. XVII. Text în limba greacă. Cuprinde şi rugăciuni în versuri către Maica Domnului, ale lui Athanasie, fost patriarh ecumenic, dedicate lui Vasile Lupu (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 133); Catalogus, III/1, pp , nr Sinodikon, 1718, al lui Ieremia, patriarhul Constantinopolului, privitor la mănăstirea Zlătari din Bucureşti, metoc al patriarhiei din Alexandria (ms. 1605) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 134, care trimite la V. BENESEVIC, Catalogus, I, pp. 403, , 531). În lucrarea V. BENESEVIC, Catalogus, I, pp aflăm că gramata patriarhului Ieremia din anul 1718, luna aug., indictionul 11, priveşte M-rea Zlătari din Bucureşti închinată Alexandriei. Manuscrisul la care se referă V. Benesevic are la ff. 199 r -199 v următorul text al gramatei amintite: «Ἐπειδὴ τοιγαροῦν ἀνηνέχθη ἡμῖν συνοδικῶς προκαθημένοις παρὰ τοῦ μακαριωτάτου καὶ ἁγιωτάτου πάπα καὶ πατριάρχου τῆς μεγαλῆς πόλεως Ἀλεξανδρείας καὶ κριτοῦ τῆς οἰκουμένης κυρίου κυρίου Σαμουὴλ τοῦ ἐν ἁγίῳ πνεύματι ἀγαπητοῦ ἀδελφοῦ καὶ συλλειτουργοῦ τῆς ἡμῶν μετριότητος, ὅτι ὁ ἁγιώτατος, καὶ ἀποστολικὸς πατριαρχικὸς θρόνος τῆς Ἀλεξανδρείας ἔχει ἐν τῷ Βουκουρεστίῳ τῆς εὐσεβεστάτης καὶ ἐκλαμπροτάτης αὐθεντείας Οὐγγροβλαχίας ὑποκειμένην αὐτῷ μονὴν, ἐπ ὀνόματι τιμιωμένην τῆς ὑπεραγίας ἡμῶν θεοτόκου, τῶν Ζλατάριδων ἐπικεκλημένην, ἥνπερ ὑπὸ θείου ζήλου καὶ εὐλαβείας κινούμενος ὁ ἐν μακαρίᾳ τῇ μνήμῃ ἀείμνηστος αὐθέντης Ἰωάννης Κωνσταντῖνος Μπασαράμπας βοεβόδας ἀφιερώσατο τῷ αὐτῷ πατριαρχικῷ θρόνῳ τῆς Ἀλεξανδρείας ἐπὶ τῶν ἡμερῶν τοῦ ἐν μακαρίᾳ τῇ λήξει πατριάρχου Ἀλεξανδρείας κὺρ Γερασίμου, κατασφαλίσας τὴν ἀφιέρωσιν ταύτην δι οἰκείου τε αὐθεντικοῦ χρυσοβούλλου καὶ γνῶμῃ καὶ συγκαταθέσει τῶν ἐνδοξοτάτων ἀρχόντων τῆς αὐτῆς αὐθεντείας, οὐκ ἔφθασε μέντοι προικοδοτῆσαι καὶ ἀφιερώσασθαι ταύτῃ τὰ χρειώδη καὶ ἀναγκαῖα πρὸς σύστασιν αὐτῆς καὶ κυβέρνησιν, ὡς εἴθισαι τοῖς ἀφιερωμένοις, καὶ κινδυνεύει ἤδη ἀνάστατος γενέσθαι ἡ αὐτὴ μονὴ, ὡς τοῖς πᾶσι, κατάδηλον, σπανίζουσα καὶ ὑστερουμένη τῶν ἀναγκαίων προσόδων. Ἀνθ ὅτου ὁ ῥηθείς μακαριώτατος πατριάρχης Ἀλεξανδρείας κὺρ Σαμουὴλ, μὴ ἀνεχόμενος παρορᾶν αὐτὴν κινδυνεύουσαν ἐρημωθῆναι, ἀλλὰ προνοούμενος καὶ προθυμούμενος ὑπὲρ τῆς συστάσεως αὐτῆς καὶ διαμονῆς, ἠξίωσε τὴν ἡμῶν μετριότητα καὶ τὴν ἱερὰν ὁμήγυριν τῶν συναδελφῶν ἡμῶν ἀρχιερέων ἀντιλαβέσθαι τῆς αὐτῆς μονῆς κινδυνευούσης, καὶ δωρήσασθαι φιλανθρώπως τῷ ἁγιωτάτῳ θρόνῳ τῆς Ἀλεξανδρείας τὸν ἐν τῇ Οὐγγροβλαχίᾳ εὑρισκόμενον, τὸν καὶ γεγονότα ἐπὶ τῆς πατριαρχείας τοῦ ποτε κὺρ Τιμοθέου κατὰ το ζρκε ἀπὸ κρίσεως κόσμου ἕτος πατριαρχικὸν σταυροπηγιακὸν ναὸν τοῦ ἐν ἁγίοις πατρὸς ἡμῶν Νικολάου Μύρων τῆς Λυκίας τοῦ Θαυματουργοῦ τοῦ Τζερνίκα, κατὰ τὴν τοποθεσίαν κείμενων Γραντίστε ἐν τοῖς ὀρίοις τοῦ ποταμοῦ Κολεντίνας, καθὼς τὸ ἐμφανισθὲν ἡμῖν ἶσον τοῦ πρωτοτύπου σιγιλλιώδους τοῦ κὺρ Τιμοθέου πατριάρχου διαλαμβάνει ὥστε εἶναι τὸν αὐτὸν ναὸν ὑποκείμενον μὲν τῷ θρόνῳ τῆς Ἀλεξανδρείας, μετόχιον δὲ τῆς ῥηθείσης αὐτῆς μονῆς τῆς ὑπεραγίας ἡμῶν θεοτόκου, ἐπικαλουμένης τῶν Ζλατάριδων, μετὰ πάντων τῶν κτημάτων καὶ ἀφιερωμάτων αὐτοῦ, ὅπως περιθαλπομένη δι αὐτοῦ καὶ ἡ ῥηθεῖσα μονὴ τῶν Ζλατάριδων σῴζηται διὰ παντὸς καὶ διακυβερνᾶται ἀμετάπτωτος, προκόπτουσα εἰς αὔξησιν καὶ βελτίωσιν ὅπου γε μάλιστα καὶ ἡ ἱερὰ καὶ ὀνομαστὴ πατριαρχικὴ μονὴ, καὶ Σλομποζία, ἡ ὑποκειμένη τῷ ἁγιοτάτῳ θρόνῳ Ἀλεξανδρείας ἡ κατὰ τὸν Ὄλτον, ἡ Σιγάρησα ὀνομαζομένη, ὑγ ἧς ἱκανὴ πρόσοδος προσενέμετο αὐτῷ τε τῷ θρόνῳ τῆς Ἀλεξανδρείας, καὶ τῇ εἰρημένῃ ἐν Βουκουρεστίῳ μονῇ τῶν Σλατάριδων μικρά τις βοήθεια καὶ κυβέρνησις, ἠχμαλωτίσθη τε καὶ κατεδαφίσθη τὰ θ ἕτερα δύο μονήδρια, καὶ

13 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele AMBROSIUS MARLIANUS, Θεάτρον πολιτικόν, 1750 (ms. 1678) 36 ; 18. ATANASIE COMNEN IPSILANTI, Ἐκκλησιαστικά τε καὶ πολιτικὰ βιβλία δόδεκα, ms. 72, 21ff./ms. 136, 19ff., (a II-a jum. a sec. al- XVIIIlea) 37 ; 19. Gramatică (sec. al XVIII-lea) 38 ; 20. Irmologhion (sec. al XVIII-lea). Scris de ieromonahul Ghenadie din Moldova, egumen la Curtea de Argeş. Text grecesc 39 ; 21. NICOLAE MILESCU, Περιγραφὴ τοῦ Κιτάϊ παρὰ τοῦ ἄρχοντος Σπατάρη κυρίου Νικολάου (sec. al XVIII-lea) 40 ; 22. Miscelaneu (sec. al XVIII-lea). La pp. 1-4: Ἱστορία σύντομος περὶ αὐτὰ κατὰ τὸν Ὄλτον, τὰ ὡς μετόχια τῆς αὐτῆς Σιγάρηζαι, τὸ Στανέστι δηλαδὴ καὶ ὁ Ἀρχάγγελος ἠρημώθησαι, καὶ διέμεινεν ὁ αὐτὸς ἁφιώτατος θρόνος ἐστερημένος τῶν προσόντων αὐτῳ ἱερῶν μοναστηρίων, καὶ σχεδὸν παντοίων προσόδων ἀμέτοχος ἥ γε εἰρημένη μονὴ τῶν Ζλατάριδων [199 v ] διατελεῖ νῦν ἀκυβέρνητος καὶ τῶν χρῃλόντων εἰς σύστασιν πάντῃ ἄπορος. Τούτου χάριν τὴν ἀξίωσιν [αἴτησιν] τῆς αὐτοῦ μακαριότητος εὐμενῶν καὶ φιλαδέλφως ἀποδεξάμενοι, τοῦτο μὲν διὰ τὴν πρὸς τὸν ἁγιώτατον θρόνον Ἀλεξανδρείας εὐλάβειαν, τοῦτο δὲ καὶ διὰ τὸν κίνδυνον τῆς ῥηθείσης μονῆς τῶν Ζλατόρδων (!) καὶ τὴν αἰχμαλωσίαν, ὡς εἴρηται, τῶν προϋπαρχόντων καὶ ὑποκειμένων αὐτῷ τῷ τῆς Ἀλεξανδρείας θρόνῳ τιρῶν μοναστηρίων, τῷ αὐτῷ τοῦτῳ θρόνῳ Ἀλεξανδρείας ἐφιλοιμήσαμεν συνοδικῶς τὸν εὐρημένον σταυροπηγιακὸν ναὸν τοῦ ἁγίου Νικολάου καὶ δὴ γράφοντες ἀποφαινόμεθα... ἵνα ὁ διαληφθείς σταυροπηγιακὸς ναὸς τοῦ ἁγίου Νικολάου τοῦ Τζερνίκα... μετὰ τῶν κτημάτων καὶ ἀφιερωμάτων αὐτοῦ, χωρίων δηλαδή, μωσιῶν, χωραφίων, ζώων παντοίων, ἱερῶν σκευῶν, καὶ ἁπαξαπλῶς ἁπάντων κινητῶν τε καὶ ἀκινήτωνμ ὑπάρχῃ ὑπὸ τὴν δεσποτείαν καὶ ἐξουσίαν τοῦ ἁγιωτάτου θρόνου Ἀλεξανδρείας... καὶ πᾶσαν τὴν πρόσοδον αὐτοῦ καὶ καρποφορίαν ἀπονέμεσθαι τῷ ἁγιωτάτῳ θρόνῳ τῆς Ἀλεξανδρείας εἰς μνημόσυνον τοῦ κτήτορος καὶ τῶν ἀφιερωσάντων αὐτόν...». 36 <Ambrosius Marlianus>, Theatron politikon. Traducere greacă de Ioan Abramios, sub patronajul lui Nicolae Mavrocordat. Copie din 1750 (ms. 1678) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 135); Catalogus..., I, p. 430, nr. 537; A. CAMARIANO, Traducerea greacă a Teatrului politic, în: RIR, 11-12/ , p Atanasie Comnen Ipsilanti, Ekklesiastikon te kai politikon biblia dodeka, a doua jumătate a sec. XVIII. Cărţile VIII, IX şi X cuprind informaţii privitoare la istoria Ţărilor Române şi a relaţiilor lor religioase cu Orientul Apropiat. 40 f. din acest manuscris se află în col. Porfirij Uspenskij din Biblioteca Academiei de Ştiinţe din Leningrad, ms. 72 (21 f.) şi ms. 136 (19 f.) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 136); G. AFRONIDES, Ekklesiastikon kai politikon ton eis dodeka biblion, Constantinopol, 1870; HURMUZAKI, XIII, pp. XI, ; HURMUZAKI, XIII, pp. XII, ; Catalogus, I, pp , nr Gramatică, sec. XVIII. Text în limba greacă, cu însemnări din 9 decembrie 1729, menţionând pe domnitorul Nicolae Mavrocordat (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 138); Catalogus, III/1, p. 157, nr Irmologhion, scris de Ghenadie, ieromonah din Moldova, şi egumen al Argeşului, Ţara Românească, sec. XVIII. Text în limba greacă (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 140); Catalogus, III/1, p. 60, nr Nicolae Milescu, Perigrafe tou Kitai para tou archontos Spathare kyriou Nikolaou, <sec. XVIII>. Traducere în limba greacă a Descrierii Chinei (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 141); Catalogus, I, p. 447, nr. 545.

14 392 lect. dr. Adrian MARINESCU τὸν προφανὸν αἴτιον δι ἅς ἡ Βλαχία ὁργὴ Θεοῦ ἐπείρασθε (...) 41 ; 23. Miscelaneu (sec. al XVIII-lea). Cuprinde: GHEORGHE DIN TRAPEZUNT, Θέματα εἰς τὸν τοῦ σωφοτάτου Κορυδάλεως ἐπιστολάριον ὡς ἐν εἴδει ἐπιστολῶν; MARCU DIN CIPRU, Θέματα εἰς τὸν γραμματικὸν τοῦ (...) κυρίου Ἀλεξάνδρου τοῦ Ἑξαπορρήτων; Τοῦ σωφοτάτου Κορυδάλεως εἰς τὰ εἴδη ἐπιστολῶν 42 ; 24. Evangheliar (sec. al XVII-lea). Frumos lucrat. În nota de la sfârşit chenarul se sprijină pe doi lei ale căror cozi susţin stema Moldovei (capul de bour). Deasupra pe chenar Sf. Constantin şi Elena Sbornic patristic cu Pateric: ms. sl. 32 (sec. XVI-XVII); redacţia medio-bulgară, Moldova?; însemnări 1622 Kiev (Petru Movilă) 44 ; 26. Octoih mare: [cotă neidentificată], (1566), redacţia: moldoveană, Moldova (Slatina?) 45 ; 27. Octoih mare: ms. sl. 19; redacţia medio-bulgară, Athos, sec. XV cu note moldoveneşti, încep. sec. XVII; însemnări: sec. XV Marea Lavră (f. 217), Moldova?, Gheorghe logofăt 1609, 1622 Sinai (1) 46 ; 28. Octoih mare: ms. sl. 20; redacţia medio-bulgară, Macedonia; sec. XIV cu note moldov., încep. sec. XVII; însemnări: sec. XV (Macedonia, Gheorghe logofăt); 1622 Sinai 47 ; 41 Miscelaneu, sec. XVIII. La p. 1-4: Historia syntomos peri ton prophanon aition di has be Blachia orge Theou epeirasthe <...> (Istorie pe scurt despre cauzele vădite pentru care Ţara Românească a fost încercată de mânia lui Dumnezeu), cu informaţii despre căderea lui Ştefan Cantacuzino, Nicolae Mavrocordat şi venirea la tronul Ţării Româneşti a lui Ioan Mavrocordat; în continuare, note de la cursurile de gramatică de la Academia domnească din Bucureşti, ale profesorilor Gheorghe din Trapezunt şi Marcu din Cipru, (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 142); Catalogus, III/1, p. 171, nr Miscelaneu, sec. XVIII. Cuprinde: Gheorghe din Trapezunt, Themata eis ton tou sophotatou Corydaleos epistolarion hos en eidei epistolon, curs ţinut la Academia domnească din Bucureşti, 1716; Marcu din Cipru, Themata eis ten grammatiken tou <...> kyriou Alexandrou tou Exaporreton, curs ţinut la Academia domnească «cea din Dacia», 1715; Tou sophotatou Corydaleos eis ta eide epistolon, sec. XVIII, şi însemnări diverse (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 245, nr. 143); Catalogus, III/1, p. 215, nr Găsim pe această Evanghelie următoarea însemnare: «Cu binecuvântarea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, s-a scris această Evanghelie cu învăţătura Domnului nostru Io Istratie Dabija Voevod ( , n.n.), Domn al Ţării Moldoveneşti şi a Doamnei lui Caterina şi au dat-o la Sfânta Mânăstire anume Caşinul, unde e hram soborul arhistrategilor Mihail şi Gavriil şi cealaltă ceată fără plată, pentru rugăciunea şi pomenirea lor, şi a copiilor şi a născătorilor lor. În anul 7173, luna Ghenar 16 zile» (N. IORGA, Noi obiecte..., pp ). 44 Sbornic, sec. XVI-XVII. Text în limba slavonă. În cuprins, texte patristice şi pateric. Însemnare din Kiev, 1622, a lui Petru Movilă (ms. sl. 32) (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 244, nr. 127); Manuscrise, p. 25, nr Manuscrise..., p Manuscrise..., p Manuscrise..., p. 170.

15 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele Carte veche (românească) Cartea de provenienţă românească constituie un bogat material care ocupă un loc important în biblioteca M-rii. Unele sunt exemplare rare, altele poartă diferite însemnări cu referinţă la spaţiul românesc, notiţe scrise în graba vreunui eveniment sau în liniştea unei biserici sau şcoli domneşti. Multe cărţi, tipărite în Ţările Române pentru creştinătatea orientală, pot fi găsite aici. 1. Νεκταρίου Πατριάρχου Ἱεροσολύμων, Ἐπιτομὴ τῆς Ἱεροκοσμικῆς Ἱστορίας... διορθωθεῖσα παρά... Ἀμβροσίου Γραδενίγου..., Ἐνετίησι (Veneţia), παρὰ Νικολάῳ τῷ Γλυκεῖ, 1677 (dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei); reedit şi Din prima ediţie (anul 1677; 18x12,5; 448pp.) se află în colecţia sinaită 11 exemplare, din a II-a (anul 1758; 18x12,5) 2 exemplare iar din cea de-a III-a (anul 1805; 18x12,5; 412pp.) de asemeni doar 2 exemplare. Toate se află sub cota: Ι ; 2. Νεκταρίου Πατριάρχου Ἱεροσολύμων, Πρὸς τὰ προσκομισθείσας θέσεις... Περὶ τῆς ἀρχῆς τοῦ Πάπα ἀντίῤῥησις..., Ἐν Ἰασίῳ (Iaşi)..., ἐν τῇ... μονῇ Ἁγίων Ἀποστόλων... καλουμένῃ Τζετατζούϊα (...παρὰ Μητροφάνους), 1682, 255pp. (22,5x12). Unicul exempar de aici se află la cota: Ν 8 49 ; 3. Συμεώνος Ἀρχιεπισκόπου Θεσσαλονίκης, Κατὰ αἱρέσεων.../ Μάρκου Εὐγενικοῦ... Έξήγησις τῆς ἐκκλησιαστικῆς ἀκολουθίας... Ἐν Γιασίῳ (Iaşi)..., ἐν τῇ... μονῇ τῶν... Ἀποστόλων τῇ καλουμένῃ Τζετατζούϊα, 1683, 391pp. (23x13); reedit (20x15,5), 499pp. Din prima ediţie 18 exemplare iar din cea de-a II-a 6 exemplare. Toate se găsesc sub cota: Σ ; 4. Μαξίμου τοῦ Πελοποννησίου, Ἐγχειρίδιον κατὰ τοῦ σχίματος τῶν παπιστῶν..., Ἐν Μπουκουρεστίῳ (Bucureşti), ἐν τῇ Αὐθεντικῇ Τυπογραφίᾳ, 48 Κ. ΑΜΑΝΤΟΥ, Σιναιτικὰ μνημεῖα ἀνέκδοτα, Ἀθῆναι, Ι.Ν. Σιδέρις, 1928; Εὐρετήριον ἀρχαίων ἐντύπων ἐκδόσεων τῆς Μονῆς Σινᾶ ( ), ὑπὸ τοῦ Ἀρχιμανδρίτου Γρηγορίου Μανιατόπουλος, Ἐν Καΐρῳ, 1964, p. 69, nr. 1160, 1161, 1162; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία (1466 ci.-1800), Τόμος πρώτος, Ἀλφαβητικὴ καὶ χρονολογικὴ ἀνακαταταξὶς ὑπὸ Θώμα Ἰ. Παπαδοπούλου, Πραγματείαι τῆς Ἀκαδημίας Ἀθηνῶν, Τόμος 48, Γραφείον Δημοσιευμάτων τῆς Ἀκαδημίας Ἀθηνῶν, Ἀθῆναι, 1984, pp , nr. 4362, 4364 (autorul acestei ample enciclopedii s-a folosit, aşa cum reiese din adnotările aferente, de lucrarea amintită de noi mai sus, Εὐρετήριον..., la paginile căreia şi trimite; referinţele noastre nu ignoră ambele lucrări, în ordinea cuvenită importanţei pe care acestea o au ca surse; titlurile greceşti ale lucrărilor urmăresc în special cea de-a doua lucrare); Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitome tes hierokosmikes historias, Veneţia; ed. 1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei; 1758; 1805 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, pp , nr. 144). 49 Εὐρετήριον..., p. 11, nr. 130; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 324, nr. 4367; Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros ta proskomistheisas theseis <...> peri tes arches tou Papa antirresis, Iaşi, 1682 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 145). 50 Εὐρετήριον..., p. 15, nr. 208, 209; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 409, nr. 5450; Simion al Tesalonicului, Kata haireseon <...>; Markou Eugenikou, Exegesis <...>, Iaşi, 1683 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 146).

16 394 lect. dr. Adrian MARINESCU 1690, 200pp. (15x10). Se află aici 2 exemplare sub cota: E 5 51 ; 5. Συρίγου Μελετίου, Κατὰ τῶν καλβινικῶν κεφαλαίων... Κυρίλλου τοῦ Λουκάρεως... Δοσιθέου [Νοταρᾶ]... Ἐγχειρίδιον..., Ἐν... Μπουκουρέστη (Bucureşti)..., , 162/84pp. (22,5x13). Cele 16 exemplare de aici se află sub cota: M ; 6. Βασιλείου Μακεδόνος, Κεφάλαια παραινετικὰ ἑξήκοντα ἕξι πρὸς πρὸς τὸν αὐτοῦ υἱὸν Λέοντα τὸν Σοφόν... εἰς τὴν ἁπλὴν... γλῶσσαν... παρὰ Χρυσάνθου... Νοταρᾶ... Ἐν... Μπουκουρέστῃ..., , παρὰ Ἀνθίμου ἱερομονάχου, 96pp. (14,5x9,5). Această lucrare a fost tipărită de Sf. Antim Ivireanul. Se găsesc la Sinai din ea 2 exemplare, sub cota: B 9 53 ; 7. Δοσιθέου Νοταρᾶ, Τόμος Καταλλαγῆς... Συγγραφαί... καὶ Γεωργίου... Κορεσσίου , Ἐν Γιασίῳ (Iaşi)..., παρὰ Δημητρίου Παδοῦραι..., 1694, 521pp. (23x12,5). Cele 9 exemplare se află sub cota: Δ ; 8. [PETRU MOVILĂ,] Ὀρθόδοξος ὁμολογία τῆς καθολικῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἀνατολικῆς... Orthodoxa confessio..., interprete Laurentio Norrmanno. Lipsiae (Leipzig), apud I. Thomam Fritsch, 1965, 86/256pp. (23x15). Cele 6 exemplare sunt sub cota: Ο ; 9. Δοσιθέου Νοταρᾶ, Τόμος Ἀγάπης..., συλλεγείς... παρά... (...ἐν Γιασίῳ [Iaşi]..., διὰ Διονυσίου μοναχοῦ... ὄντος διορθωτοῦ... Ἱερεμία τοῦ Κακαβέλα..., ), 489pp., (22x13). Cele 6 exemplare se află sub cota: D ; 10. ŞTEFAN BRÂNCOVEANU, Λόγος πανηγυρικὸς εἰς τὸν μέγαν Κωνστάντινον, Bucureşti, 1701, şi Λόγος πανηγυρικὸς εἰς τὸν ἔνδοξον μετάστασιν τῆς ἀειπαρθένου Θεομήτρος, Bucureşti, ; 51 Εὐρετήριον..., p. 10, nr. 92; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 284, nr. 3826; Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos ton papiston, Bucureşti, 1690 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 147). 52 Εὐρετήριον..., p. 11, nr. 123; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, pp , nr. 5514; Meletios Syrigos, Kata ton kalbinikon kephalaion <...> Kyrillou tou Loukareos <...>; Dositheou <...> Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 148). 53 Εὐρετήριον..., p. 78, nr. 1279; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 73, nr. 972; Vasile Macedoneanul, Kephalaia parainetika exekonta kexi pros tou autou byion Leonta tou Sophou, Bucureşti, 1691, tipărită de Antim Ivireanul (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 149). 54 Εὐρετήριον..., p. 38, nr. 558; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, pp , nr. 4445; Dositei Notara, Georghios Koressios, Tomos katallages, Iaşi, 1694 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 150). 55 Εὐρετήριον..., p. 15, nr. 193; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 339, nr. 4555; Petru Movilă, Orthodoxos homologia tes katholikes kai apostolikes Ekklesia tes Anatolikes <...>. Orthodoxa Confessio <...>, interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 151). 56 Εὐρετήριον..., p. 38, nr. 557; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 331, nr. 4443; Dositei Notara, Tomos agapes, Iaşi, 1698 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 152). 57 Catalogus, III/1, p. 39, nr. 1378; Ştefan Brâncoveanu, Logos panegyrikos eis ton megan Kostantinon, Bucureşti, 1701; tipărită de Antim Ivireanul. Colligat cu un manuscris, cu o

17 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele Σεβαστοῦ Κυμηνίτη, Δογματικὴ διδασκαλία τῆς... Ἀνατολικῆς... Ἐκκλησίας... Ἀφιερωθεῖσα... Δοσιθέῳ... (...Ἐπιμελεία... Ἰωάννου τοῦ Ἐφεσίου...). Ἐν Βουκουρεστίῳ (Bucureşti)..., παρὰ Ἀνθίμου... ἐξ Ἰβηρίας, 1703, 400pp., (16x10,5). Τipărită de Antim Ivireanul, dedicată lui Dositei, patriarhul Ierusalimului. Cele 14 exemplare se găsesc sub cota: Δ ; 12. Δοσιθέου Νοταρᾶ, Τόμος Χαρᾶς... Τυπωθεὶς ἐν τῇ ἐπισκοπῇ Ῥημνίκου (Râmnic)... διὰ ἐξόδου καὶ ἐπιμελείας τοῦ... παρά... Ἀνθίμου τοῦ ἐξ Ἰβηρίας, 1705, 640pp., (23,5x15). Cele 6 exemplare se găsesc sub cota: Δ ; 13. Δοσιθέου Νοταρᾶ, Ἱστορία περὶ τῶν ἐν Ἱεροσολύμοις πατριαρχευσάντων... Ἐν Βουκουρεστίῳ (Bucureşti)..., διορθώσει Μητροφάνους... Γρηγορᾶ... Ἐπιστατοῦντος... Στώϊκα ἱερέως τοῦ Ἰακωβίτζη, , 631pp., (30x19,5). Avem în colecţia M-rii doar 2 exemplare din vol. 1 sub cota: Δ ; 14. Ἀλεξάνδρου Μαυροκορδάτου, Ἱστορία ἱερὰ ἤτοι τὰ Ἰουδαϊκά..., ἐπιμελείᾳ Ἰωάννου τοῦ Ποστελνίκου. Ἐν Βουκουρεστίῳ (Bucureşti)..., παρά... Διονυσίου Φλώρου, 1716, 384pp., (23x14,5). Cele 8 exemplare poartă cota: ἱστ ; 15. Χρυσάντου Νοταρᾶ, Εἰσαγωγὴ εἰς τὰ γεωγραφικὰ καὶ σφαιρικά... Introductio ad geographiam... Ἐν Παρισίοις (Paris), 1716, 176pp. (26x16,5). Lucrarea patriarhului Ierusalimului a fost dedicată fiului (= Scarlat) domnitorului Nicolae Mavrocordat al Ţării Româneşti. Cele 4 exemplare aflate aici poartă cota: Χ 9 63 ; 16. Νικολάου Μαυροκορδάτου, Περὶ τῶν καθηκόντων...ἐπιμελείᾳ... Γεωργίου Τραπεζουντίου... Ἐν Βουκουρεστίῳ (Bucureşti)..., (ὁ ἐπιστάτης carte veneţiană din 1680 şi cu Logos panegyrikos eis ton endoxon metastasin tes aeiparthenou Theometeros, Bucureşti, 1703 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 153). 58 Εὐρετήριον..., p. 13, nr. 162; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 240, nr. 3240; Sevastos Kymenites, Dogmatike didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim Ivireanul, dedicată lui Dositei, patriarhul Ierusalimului (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 154). 59 Εὐρετήριον..., p. 38, nr. 556; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 331, nr. 4444; Hrisant Notara, Thomos charas <...> typotheis <...> para <...>Anthimou ex Iberias <...>, Râmnic, 1705 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 155). 60 La Maniatopoulos apare anul La Cândea 1714, la fel ca în Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 331, nr. 4442, lucrare pe care a folosit-o ca reper. 61 Εὐρετήριον..., p. 17, nr. 313; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 331, nr. 4442; Dositei Notara, Historia peri ton en Ierosolymois patriarcheusanton, Bucureşti, 1714 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 156). 62 Εὐρετήριον..., p. 18, nr. 344; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 282, nr. 3807; Alexandru Mavrocordat, Historia hiera etoi Ioudaika <...> epimeleia Ioannou tou Postelnikou, Bucureşti, 1716 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 157). 63 Εὐρετήριον..., p. 6, nr. 30; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 330, nr. 4431; Hrisant Notara, Eisagoge eis ta geographika kai sphairika, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 158).

18 396 lect. dr. Adrian MARINESCU τῆς... ἐκτυπώσεως... Στώϊκας... Ἰακωβίτζης), 1719, 176pp. (14x10). Cele 9 exemplare de aici au cota: I ; 17. EMMANUEL ROMANITES, Ὁ μετανόων διδασκόμενος, Veneţia, ; 18. Ἡ περιγραφὴ τῆς σεβασμίας... μονῆς τοῦ Κύκκου... (...Διήγησις... διορθωθεῖσα... ὑπὸ... Ἐφραὶμ ἱερομονάχου... ἐν Κύπρῳ...). Ἐνετίῃσι (Veneţia), παρὰ Ἀντωνίῳ τῷ Βόρτολι 1751 (17,5x12), (la pπ : hrisov de danie al domnitorului Ţării Româneşti Grigorie II Ghica - 5 oct. 1750), 76pp. Cele două exemplare existente în biblioteca Mânăstirii (dintre care unul din ediţia din anul 1819; 154 p.) sunt sub cota: Π ; 19. MARLIANUS AMBROSIUS, Θέατρον πολιτικόν, μεταγλωττισθέν... παρά... Νικολάου... Μαυροκοδράτου [sic!]... Ἐπιμελείᾳ... Σεραφείμ... Πισσιδείου... Ἐν Λιψία..., παρὰ Ἰωάννῃ Γόττλοπ Ἐμμανουὲλ Πρέϊτκοπφ, 1758 (trad. de Ioan Abramios, la porunca lui Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti). În biblioteca M-rii Sinai se află 6 exemplare ale acestei lucrări, 3 ale ediţiei din 1758 (16x9; 504pp.) şi 3 ale ediţiei din 1776 (16x9; 504pp.), toate sub cota: Θ 2 67 ; 20. Ἡ Λογική... συνερανισθεῖσα ὑπὸ..., σπουδῇ... Θωμᾶ Μανδακάσου... Ἐν Λειψίᾳ..., ἐν τῇ τυπογραφία τοῦ Βρεϊτκόπφ, 1766 (17x10), (dedicată domnului Moldovei, Grigore III Ghica), 586πp. Cele 5 exemplare de aici sunt sub cota: Λ 4 68 ; 21. Στοιχεῖα φυσικῆς... συνερανισθέντα ὑπὸ... Σπουδῇ... Θωμᾶ Μανδακάσου... Διορθωθέντα... ὑπὸ Ἀμβροσίου... Παμπέρεως. Τόμος Α (- Β ). Ἐν Λειψίᾳ, ἐν τῇ τυπογραφίᾳ τοῦ Βρεϊτκοπφ, : 1 exemplar vol. 1 (15,5x8), 1766, 326pp. Alături mai sunt 2 exemplare din vol. al II-lea, 1767 (15,5x8) 244pp. Acest manual a fost folosit de Academia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director. Cărţile se află sub cota: Φ 64 Εὐρετήριον..., p. 53, nr. 841; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 283, nr. 3814; Nicolae Mavrocordat, Peri ton kathekonton <...> epimeleia <...> Georgiu Trapezountiou, Bucureşti, 1719 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 159). 65 Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 316, nr. 4271; Emmanuel Romanites, Ho metanon didaskomenos <traducere după Paolo Segneri, Il penitente istruito>, Veneţia, 1742, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 160). 66 Εὐρετήριον..., p. 80, nr. 1339, 1340; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 356, nr. 4771; He Perigraphe tes sebasmias kai basilikes mones tou Kykkou, Veneţia, La p : hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 5 octombrie 1750 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 161). 67 Εὐρετήριον..., p. 80, nr. 1323, 1324; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 280, 614 nr. 3778; Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1758, traducere de Ioan Abramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 163). 68 Εὐρετήριον..., p. 101, nr. 1732; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 106, nr. 1432; Eugenios Boulgaris, He logike, 1766, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 246, nr. 164).

19 Obiecte româneşti şi mărturii despre români aflate astăzi în arhivele ; 22. Χρυσάντου Νοταρᾶ, Ἐγχειρίδιον... περὶ τῆς κατ ἐξοχὴν ὑπεροχῆς τῆς... πόλεως Ἱερουσαλήμ... Ἐν Βουκουρεστίῳ (Bucureşti)..., (16,5x11,5), 115pp. Singurul exemplar aflat aici are cota: Χ ; 23. Ἰοσὴφ Βρυεννίου, Τὰ εὑρεθέντα... δι ἐπιμελείας Εὐγενίου... Βουλγάρεως... Τόμος Α (-Β ) [τ. Γ : Τὰ Παραλειπόμενα... ἐπιμελεία... Θωμᾶ Μανδακάσου...]. Ἐν Λειψείᾳ (Leipzig)..., ἐν τῇ τυπογραφίᾳ τοῦ Βρεϊτκοπφ, (ττ. α -β 1768, τ. γ 1784) vol I (1768; 16x9; 500pp.), vol. II (1768; 16x9; 432pp.), vol. III (1784; 16x9; 466pp.). Lucrarea a fost dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei. Din cele trei volume se găsesc la Sinai 5 exemplare din volumul I, 4 exemplare din vol. II şi 2 exemplare din volumul III, toate sub cota: I ; 24. Μελετίου Πηγᾶ, Ὀρθόδοξος Διδασκαλία... Δι ἐπιδιορθώσεως... πρωτοσυγκέλλου Καισαρίου. [Βουκουρέστιον] (Bucureşti), παρὰ Γρηγορίῳ ἱερομονάχῳ τυπ., 1769 (13,5x10), 320pp. Se găsesc 5 exemplare din această lucrare, sub cota: Δ ; 25. [GIOVANNI DELLA CASA], Χρηστοήθεια..., μεταφρασθεῖσα καὶ στιχουργηθεῖσα παρὰ Κωνσταντίνου Δαπόντε τοῦ... Καισαρίου... Ἐνετίῃσιν (Veneţia), παρὰ Δημητρίῳ Θεοδοσίου..., 1770 (13x9), 440pp. (pp : scrisoare a lui Daponte către Ioan Mavrocordat). Unicul exemplar de aici se află sub cota: Χ 6 73 ; 26. NICHIFOR THEOTOCHI, Σειρὰ ἑνὸς καὶ πεντήκοντα ὑπομνηματιστῶν εἰς τὴν Ὀκτάτευχον καὶ τὰ τῶν Βασιλειῶν... Τόμος πρῶτος (-δεύτερος). Ἐν Λειψίᾳ ()... ἐν τῇ τυπογραφίᾳ τοῦ Βρεϊτκοπφ, 1772/1773 (vol. I; Leipzig, 1773; 32x16,5; 1675pp.), Σειρὰ 51 Ὑπομνηματιστῶν εἰς τὸν Ἰησοῦν τοῦ Ναυῆ, τοὺς Κρίτας, Ῥούθ (vol. II; Leipzig, 1773; 32x16,5; 959pp.), dedicată domnului Moldovei Grigorie III Ghica, având în frontispiciu portretul acestuia. Cele 5 exemplare din fiecare volum au cota: Σ 69 Εὐρετήριον..., p. 71, nr. 1206, 1207; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 423, nr. 5613; Nichifor Theotochi, Stoicheia physikes I-II, Leipzig, Manual folosit de Academia domnească, din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 165). 70 Εὐρετήριον..., p. 55, nr. 888; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 330, nr. 4434; Hrisant Notara, Egcheiridion <...> peri tes kat exochen hyperoches tes <...> poleos Hierousalem, Bucureşti, 1768 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 166). 71 Εὐρετήριον..., p. 41, nr. 629, 630, 631; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, pp. 109, 610, nr. 1474; Iosif Bryennios, Ta heurethenta, I-II, Leipzig, , dedicată lui Grigorie III Ghica, domnul Moldovei (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 167). 72 Εὐρετήριον..., p. 13, nr. 157; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 350, nr. 4693; Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 168). 73 Εὐρετήριον..., p. 51, nr. 790; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 115, nr. 1559; <Giovanni della Casa>, Chrestoetheia, metaphrasteisa kai stikhourgetheisa para Konstantinou Daponte, Veneţia, La p : epistolă a lui Daponte către Ioan Mavrocordat (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 169).

20 398 lect. dr. Adrian MARINESCU 1 74 ; 27. [HÜBNER JOHANN], Ἱερὸν ἀπάνθισμα..., μεταφρασθέν... ὑπὸ Πολυχρονίου Δημητρίου... Ἐν Λειψίᾳ (Leipzig)..., ἐν τῇ τυπογραφίᾳ τοῦ Σόμμερ, 1775 (13,5x7), (dedicată domnului Grigorie III Ghica al Moldovei; sunt reprezentate portretul domnitorului şi stemele reunite ale Principatelor române), 390pp. Singurul exemplar de aici poartă cota: ἱστ ; 28. Νέον Ἐπιστολάριον... Ἐν Λειψίᾳ (Leipzig)..., Εὑρίσκεται δὲ ἐν Βενετίᾳ παρὰ Δημητρίῳ Θεοδοσίου (13x9), 278pp. (cuprinde şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române). Singurul exemplar de aici are cota: E ; 29. Ἐπιστολάριον ἢ Ἐπιστολικὸς χαρακτὴρ... Τόμος πρῶτος... Ἐνετίῃσιν (Veneţia), παρὰ Νικολάῳ Γλυκεῖ..., 1781 (13,5x8,5), 215pp. (cuprinde şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române). Singurul exemplar de aici este de asemenea sub cota: E ; 30. Μελετίου Ἀρχιεπ. Ἀθηνῶν, Ἐκκλησιαστικὴ ἱστορία... μετενεχθεῖσα... εἰς τόμους τρεῖς... παρὰ Γεωργίου Βενδότη..., δι ἐπιστασίας... Πολυζώη Λαμπανιτζιώτη..., Ἐν Βιέννῃ..., παρὰ Ἰωσήπῳ Βαυμαϊστέρῳ..., (ττ. α -β 1783, τ. γ 1784) (Προσθήκη τῆς Ἐκκλησιαστικῆς ἱστορίας... ἐρανισθεῖσα... παρὰ Γεωργίου Βενδότη... Τόμος Δ... Ἐν Βιέννῃ..., ἐν τῇ... τυπογραφίᾳ Γεωργίου Βενδότη, 1795) (dedicată domnitorilor Ţării Româneşti: Nicolae Caragea, Mihai Şuţu, Alexandru Moruzi şi Moldovei: Alexandru Mavrocordat Delibei). În colecţia de la Sinai se află sub cota: ἱστ. 49 următoarele exemplare: 5 exemplare din vol. I (19,5x15; Viena, 1783; 428pp.); 6 exemplare din vol. II (19,5x15; Viena, 1783; 445pp.); 7 exemplare din vol. III (19,5x15; Viena, 1784; 490pp.); 2 exemplare din vol. IV (19,5x15; Viena, 1795; 319pp.). Sub cota ἱστ. 50: 5 exemplare din vol. I, ediţia a II-a (18,5x11,5; 1883; 427pp.) 78 ; 74 Εὐρετήριον..., p. 21, nr. 425, 426; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 423, nr. 5612; Nichifor Theotochi, Seira henos kai pentekonta kypomnematiston eis ton Oktateuchon kai ta ton Basileion, I-II, Leipzig, , dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 170). 75 Εὐρετήριον..., p. 55, nr. 890; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, pp. 213, 612 nr. 2895; <Hübner, Johann>, Hieron apanthisma <...>, metaphrasthen <...> hypo Polychroniou Demetriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia şi stemele reunite ale Principatelor române (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 171). 76 Εὐρετήριον..., p. 79, nr. 1299; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 160, nr. 2147; Neon epistolarion, Leipzig, Cuprinde şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 172). 77 Εὐρετήριον..., p. 79, nr. 1300; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, p. 161, nr. 2149; Epistolarion e epistolikos charakter, I, Veneţia, Cuprinde şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi eclesiastică din Ţările române (V. CÂNDEA, Mărturii..., I, p. 247, nr. 173). 78 Εὐρετήριον..., p. 17, nr. 322, 323, 324, 325, 326; Ἑλληνικὴ βιβλιογραφία..., I, pp , nr. 3829; Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklesiastike historia, I-IV, Viena, , 1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti Nicolae Caragea (I), Mihai Şuţu (III), Alexandru