BOVISmagazin. Alltech Biotechnology Romania

Transcript

1 Alltech Biotechnology Romania BOVISmagazin Str. Dr. Dimitrie Brandza nr. 18 Bucuresti, sector 6, cod Tel: Fax: Nutriţia junincilor până la înţărcare O treime din cheltuielile din fermă sunt reprezentate de cheltuielile cu junincile. Acestea reprezintă viitorul fermei, iar dacă fermierii şi nutriţioniştii îşi fac treaba aşa cum se cuvine din punct de vedere sanitar-veterinar, 90% dintre afecţiuni pot fi eliminate. dr. Anna Catharina Berge.consultant Alltech România cat@bergevetconsulting.com Ceea ce se întâmplă cu juninca în primele 60 de zile de la fătare, are cel mai mare impact asupra modului cum aceasta va intra în lactaţie. Administrarea corectă a colostrului influenţează foarte mult dezvoltarea ulterioară a junincii. Dezvoltarea optimă a viţelului după fătare pleacă de la un bun management al vacii înţărcate. Este esenţial ca viţelul să fie fătat în condiţii optime de curăţenie, igienă şi într-un cadru liniştit şi lipsit de stres. La fătare, viţelul este lipsit de imunitate. Este important să mutăm viţelul de lângă mama lui imediat după fătare, după ce acesta a fost uscat, deoarece staţionarea îndelungată va provoca un stres suplimentar pentru părinte. Administrarea colostrului este unul din punctele cheie în dezvoltarea ulterioară a viţelului şi este prima acţiune care se face în acest sens după fătare. O rată de 7-8% a mortalităţii poate indica probleme cu colostrul administrat viţelului. Însă dacă mortalitatea depăşeşte 10%, atunci sigur este o problemă cu colostrul. Dacă lucrurile se desfăşoară în condiţii optime, iar colostrul este de bună calitate şi s-a administrat la timp, mortalitatea nu ar trebui să depăşească 2%. Trebuie să reamintim fapul că viţelul se naşte fără imunitate, iar singura sursă de anticorpi este colostrul. Punctul maxim de absorţie a colostrului este în prima zi, după care concentraţia de anticorpi în sânge scade până la zile când intră în acţiune imunitatea activă. Dacă acest colostru a fost administrat în cantitatea corespunzătoare, iar calitatea acestuia este optimă, atunci problemele de sănătate ar putea apărea în jurul zilei 10 de la fătare, iar dacă colostrul nu a fost administrat la timp, iar calitatea acestuia este scăzută, problemele pot apărea în prima şi a doua zi de viaţă. Există o mare problemă în ceea ce priveşte încărcătura de imoglobuline a colostrului, însă nu putem să luăm ca o sesiune generală faptul că acel colostru provenit de la juninci este unul de slabă calitate, iar cel de la multipare este unul de foarte bună calitate. Este bine să aveţi în fermă un colostrometru cu care să determinate calitatea colostrului, pentru că atunci putem evalua nivelul de imoglobuline, atât de la vaci cât şi de la juninci, având posibilitatea de a alege colostrul pe care îl administrăm. Cantitatea ideală de administrare a colostrului este de 4 litri în primele 6 ore. Ideal ar fi să administrăm 2 litri de colostru în primele 2 ore de la fătare şi următorii 2 litri la 4 ore de la fătare, însă se poate administra şi cu sonda într-un singur tain (4 litri de colostru). Este recomandat să analizăm nivelul de imunoglobuline din sânge pentru a vedea dacă acest colostru este eficient. Am realizat un studiu prin care s-au analizat grupe diferite de viţei care au primit 2 litri de colostru (sau o cantitate mai mare) în primele ore de la fătare. Mortalitatea la grupele de viţei care nu au primit o cantitate suficientă de colostru este de 40%, iar diferenţa este uriaşă pentru viţeii care au primit o cantitate suficientă de colostru, mortalitatea acestora fiind de doar 2%. Acest studiu nu a fost realizat neapărat într-o fermă foarte igienică, ci într-o fermă medie. Diareea, afecţiunile digestive sau cele respiratorii, precum şi tratamentele cu antibiotic au fost de trei ori mai crescute la grupele de viţei care nu au primit suficient colostru. Într-un alt studiu au fost analizate costurile sanitar-veterinare la o grupă care a primit 2 litri de colostru în primele ore comparativ cu grupa care a primit 4 litri de colostru în primele ore de la naştere, iar concluzia este că s-au înregistrat cheltuieli medicale duble la grupa care a primit doar 2 litri de colostru. Este interesant faptul că la junincile care au primit după naştere 4 litri de colostru s-a observant o scădere a vârstei pentru prima însămânţare cu peste jumătate de an. De asemenea, junincile care au primit 4 litri de colostru produc în medie cu 550kg lapte 48 bovismagazin

2 mai mult în primele 2 luni de lactaţie. Rata de supravieţuire după primele 2 lactaţii este cu 16% mai mare faţă de junincile care au primit doar 2 litri de colostru în primele ore de după fătare. Administrarea colostrului după fătare reprezintă cea mai bună investiţie pe care o putem face în junincă. Producţiile viitoare ale acestor juninci sunt hotărâtor influenţate de cantitatea de lapte pe care viţelele o primesc până la înţărcare. Multe studii recente corelează producţiile ulterioare ale acestor juninci cu cantitatea de lapte pe care ele o consumă până la momentul înţărcării. S-a constatat faptul că dezvoltarea ugerului este cu atât mai bună cu cât cantitatea de lapte pe care junincile o consumă până la înţărcare este mai mare. Astfel pentru un spor mediu zilnic de 100g mai mare faţă de junincile obişnuite se obţine cu 107kg lapte în prima lactaţie. Un spor mediu zilnic de 1kg/zi faţă de un spor mediu zilnic de 750g/zi reprezintă o producţie suplimentară de 650kg lapte în plus în prima lactaţie. Nu este suficient ca juninca să mănânce cât trebuie în perioada de preînţărcare, ea trebuie să se şi dezvolte să ajungă la un spor mediu zilnic adecvat. La temperaturi ambientale de peste 15 C, necesarul de energie pentru mentenanţă este este de 1,6 megacalorii/zi. Multe juninci primesc la ora actuală în jur de 2,2 megacalorii/zi mai ales în condiţii de temperaturi scăzute pentru a compensa lipsa de energie. Nu putem conta pe faptul că în primele 3 săptămâni de viaţă junincile îşi vor lua suficientă energie din cereale, cu atât mai mult cele bolnave, nemaipunând la socoteală faptul că la animalele bolnave necesarul de energie este mai mare. În urmă cu 20 de ani principul era că dacă hrănim viţeii cu mai puţin lapte, cu atât vor începe să consume mai devreme în cantităţi mai mari cerealele. O serie de studii arată faptul că atunci când cantitatea de lapte este mai ridicată, viţelul este mai sănătos şi va începe mai devreme să consume o cantitate ridicată de cereale. Aceste studii arată faptul că viţeii pot să consume o cantitate de furaje echivalentă cu 20% din greutatea corporală pe zi. Un lucru esenţial este faptul că înţărcarea trebuie să se realizeze gradual. Administrarea de lapte integral este mai importantă decât administrarea de înlocuitori de lapte pentru viţei. Justificarea acestui fapt este că în general înlocuitorul de lapte pentru viţei conţine în medie 20% proteină şi 18% grăsime, pe când laptele integral conţine 25% proteină şi 31% grăsime. Dacă totuşi ne hotărâm asupra laptelui praf, este bine să alegem un produs care să conţină doar proteine din lapte şi de asemenea să aibă un conţinut ridicat de grăsime. Grăsimea din acest înlocuitor poate să fie şi grăsime vegetală. Un studiu realizat pe viţei a urmărit evoluţia a două grupe de viţei, primul grup primind 4 litri lapte integral sterilizat, iar celui de-al doilea grup administrându-se 4 litri de lapte praf cu 20% grăsime şi 20% proteină. Mortalitatea în grupul la care s-a administrat lapte praf a fost de 11,6%, iar la grupul unde s-a administrat lapte integral, mortalitatea a fost de doar 2,3%. Sporul mediu zilnic la grupul în care s-a administrat lapte integral a fost cu 34% mai mare decât la grupul unde s-a administrat lapte praf şi cheltuielile cu tratamentele la grupul cu lapte integral au fost mult mai scăzute. Un alt studiu, realizat în Israel, a urmărit tot observarea diferenţei dintre laptele integral şi laptele praf administrat viţeilor. S-a urmărit dacă viţeii care au primit lapte praf au consumat o cantitate mai mare pentru a compensa lipsa sau profilul de nutrienţi din laptele natural. Monitorizarea acestor viţei s-a realizat până la vârsta de 600 zile. Viţeii care au fost hrăniţi cu lapte integral au avut un spor mediu zilnic cu 10% mai mare, iar grupul care a consumat lapte praf, a utilizat o cantitate mai mare de produs. Consumul de cereale a fost similar în ambele grupuri. Grupul care a consumat lapte integral a produs cu 10% mai mult lapte în prima lactaţie. De asemenea, conţinutul de proteine şi grăsime din lapte a fost mai ridicat în prima lactaţie. Concluzia a fost că junincilor cărora li s-a administrat lapte integral au crescut mai bine, iar performanţele productive au fost mai ridicate. Asta nu înseamnă că recomand cu stricteţe să nu utilizaţi laptele praf, dar în condiţiile în care utilizaţi, trebuie să fiţi foarte atenţi asupra calităţii acestuia, a calităţii proteinei şi grăsimii din lapte, pentru că achiziţionarea unui lapte praf de slabă calitate, se va traduce într-o diferenţă de cost care se va regăsi în producţiile ulterioare. Spre deosebire de concepţiile anterioare (când încercam să limităm nivelul de grăsime din laptele praf, considerând ca cu cât este mai mare nivelul de grăsime cu atât starea de saturaţie apare mai repede iar consumul de cereale scade) ultimile studii ne-au arătat că cu cât creştem acest nivel de grăsime din lapte, cu atât animalul este mai sănătos, rumenul lucrează mai bine şi atunci ingesta de cereale va creşte în consecinţă. Am observant că în special în zonele est-europene, fermierul obişnuieşte să acidifieze laptele pe care îl administrează la viţei, însă nu recomand să se facă acest lucru pentru că aceasta are o acţiune negativă la nivelul rumenului, iar calităţile igienice ale acestuia nu se pot păstra în condiţii optime. Este de preferat să se urmărească igiena laptelui, igienă de ad- 50 bovismagazin

3 bovismagazin 51

4 aduce pajiștea în grajd di n i mi care rentabil pe pardoseli moi din cauciuc KRAIBURG! ministrare a lui, decât să se acidifieze acest lapte şi să se coaguleze, mai ales în condiţiile în care acesta se admnistrează rece, iar impactul este devastator asupra sistemului digestiv al viţelului. Trebuie să ţinem cont şi de influenţa temperaturii mediului ambient asupra viţelului. Dacă la o temperatură de aproximativ 4 C viţelul are nevoie de 32% mai multă energie comparativ cu o temperatură ambientală de 10 C. Aţi calculat care este necesarul de lapte pe care trebuie să-l administraţi în plus pe perioada iernii comparativ cu perioada verii? Se poate calcula de cât lapte are nevoie în plus viţelul, pe diferite scale de temperatură. Se recomandă ca pe perioada iernii să crească atât cantitatea de lapte cât şi numărul de tainuri. Dacă utilizăm lapte praf trebuie să creştem cota de participare a părţii solide până la 18%. O creştere mai mare de această valoare poate provoca tulburări digestive. Se poate adăuga chiar şi grăsime vegetală şi este foare important ca laptele să fie încălzit până la temperatura de 40 C. În ceea ce priveşte administrarea de furaj solid trebuie să începem cu starter pentru viţei care poate să fie un amestec de cereale pe care îl întâlnim în fermă, fie un furaj cât mai peletabil. Este foarte important ca acest furaj starter să miroasă bine, să aibe un gust plăcut, pentru că viţeii iniţial încep să se joace cu el până când încep să-l consume în mod constant. Este foarte important ca acest furaj să fie proaspăt şi să se schimbe o dată la 2 zile. O altă condiţie esenţială de a avea viţei sănătoşi este modul în care ei sunt adăpostiţi, mai ales în condiţiile de iarnă. Trebuie să aibe asigurate condiţii de temperaturi acceptabile şi aşternut curat. Ideal este să adăpostim viţeii într-o zonă de temperatură neutră de cel puţin 15 C, astfel viţelul să nu consume din energie pentru menţinerea temperaturii corporale şi să dirijeze această energie spre sporul mediu zilnic. Mentinerea igenii cuşetelor, o hrănire corespunzatoare, curăţarea găleţilor în care se administrează laptele, temperatura şi compoziţia laptelui şi a furajului starter administrate viţelului vor contribui decisiv la sănătatea şi productivitatea viitoare a animalului din fermă. Chiar după înţărcare, este recomandat să menţinem viţeii încă 2 săptămâni în locul în care au stat până atunci pentru ca ei să se obişnuiască cu consumul de apă şi furaje, deoarece stresul de la mutare poate scădea consumul animalului în primele zile. Gruparea viţeilor după înţărcare trebuie să se facă treptat, crearea grupelor trebuie să înceapă cu un număr mai redus de capete, urmând că treptat să crească numărul de viţei pe fiecare grup. Junincile de la înţărcare până la fătare Cheltuielile cu junincile sunt destul de importante în cadrul fermei, iar ponderea cea mai mare a cheltuielilor se regăseşte în furajare. În ultimele 2 decenii s-au făcut o serie de cercetări care să ne aducă în poziţia de a maximiza producţia de lapte în prima lactaţie. Punctul cheie pentru obţinerea performanţelor pe care le-am amintit este de a monitoriza evoluţia junincii de la înţărcare şi până la prima fătare. Este esenţial să facem măsurătorile necesare îndeplinirii acestui scop. Unele dintre primele repere prin care ne dăm seama dacă lucrăm bine sau nu, este acela de a saltele KRAIBURG a ic la ii s n oase covoare KURA + pedikura la mi care i sala de muls on loane s n oase i le i e na al - elastik.de Agent România - GKR IMPEX SRL Tel/Fax: Tel. mobil: simona.ehmann@yahoo.com 52 bovismagazin

5 obţine o rată a mortalităţii sub 5% la viţeii până la înţărcare, dar punctul optim este o rată a mortalităţii sub 2%. Al doilea criteriu este acela prin care urmărim să dublăm greutatea junincii de la fătare şi până la înţărcare. Primele călduri se manifestă la 12 luni. Pentru o producţie optimă de lapte în prima lactaţie este necesar să facem prima însămânţare la vârsta de luni, astfel încât fătarea să aibă loc la vârsta de luni cu o medie de 23 luni. Greutatea medie a junincii la prima însămânţare trebuie să fie de 55% din greutatea medie a vacilor măture din fermă. Acest lucru depinde de genetică pe care o are fiecare fermier, însă greutatea medie pentru o junincă Holstein la însămânţare trebuie să fie de peste 350kg. Greutatea medie a fermei se stabileşte prin aprecierea greutăţii medii a vacilor adulte din fermă la a 3-a lactaţie. La momentul fătării juninca trebuie să aibă o greutate cuprinsă între 85-90% din greutatea medie a vacilor adulte din fermă. Cum putem să obţinem această performanţă? Cel mai important este să monitorizăm evoluţia junincii plecând de la fătare până la înţărcare şi apoi până la prima fătare. Fermierii progresivi trebuie să facă aceste măsurători pentru a aprecia greutatea în timp real. Toate aceste lucruri se pot realiza foarte uşor în fermele în care există cântare, iar pentru monitorizarea greutăţilor junincilor, este de preferat ca aceste cântăriri să se realizeze lunar şi în cadrul fiecărei luni este important să se aleagă aceeaşi perioadă în care să se realizeze cântărirea animalelor. Datorită dimensiunii dintre abomasum şi rumen este evident faptul că în perioada de până la înţărcare unde laptele este elementul de bază, acesta va fi digerat în condiţii optime, pe când din cauza dimensiunilor reduse ale rumenului şi a imaturităţii acestuia, fânul nu va putea fi convertit în nutrienţi şi de asemenea nici cerealele nu pot fi considerate o sursă principală de nutrienţi. La 12 săptămâni de viaţă, raportul de dimensiune între rumen şi abomasum s-a schimbat foarte mult, ponderea în această perioadă în digestie fiind preluată de activitatea rumenului. Absorbţia acizilor graşi volatili care rezultă în urma digestiei fibrei (acid acetic şi acid propionic) se va face de către vilozităţile rumenale. Greutatea optimă la înţărcare constă în dublarea gre-utăţii de la fătare.un spor mediu zilnic de g de la înţărcare până la prima fătare asigură perspectivele cele mai bune pentru producţiile de lapte. Dacă sporul mediu zilnic este de g producţiile de lapte în lactaţiile ulterioare vor fi destul de reduse pentru ca animalul va începe să utilizeze din energia destinată producţiei de lapte pentru continuarea creşterii. Dacă sporul mediu zilnic depăşeşte g, atunci producţia de lapte va fi şi mai scăzută din cauza faptului că vacile prea grase vor avea o serie de probleme postpartum plecând de la cetoze şi hipocalcemii. Greutatea optimă la fătare pentru o junincă este de kg. Pentru fiecare 50kg sub această greutate ideală se poate pierde în prima lactaţie 230kg lapte. Un alt criteriu de evaluare a dezvoltării corporale a junincilor este acela de a monitoriza constant înălţimea acestora. Unul dintre factorii limitanţi în creşterea junincilor este costul cu energia. Energia din furaj este utilizată de junincă pentru mentenanţă şi pentru creştere. Există câteva formule care calculează defalcat nevoile sedomar grup ferma sedomar grup, specializata in ingrasarea de tineret bovin angus si metisi din rase de carne si ofera pentru export taurasi cu greutati cuprinse intre 300 si 700 kilograme sedomar grup - loc. rociu, jud. arges t.: / e.: sedomargrup@yahoo.com bovismagazin 53

6 p38 p42 ANUL 10 NR. 1 (42) ianuarie ,5 ron Prin conceperea braţului automat pentru muls DeLaval a deschis o nouă etapă în managementul mulsului în fermele cu efective mari. Acest braţ se montează pe un rotolactor. Noul concept de sală rotativă autommată se numeşte AMR şi poate mulge 90 de vaci pe oră, 540 de vaci de 3 ori pe zi p12 sau un efectiv de 800 de vaci de două ori pe zi. câteva cuvinte despre cum funcţionează cea mai nouă afacere lansată de domnul Petrică Azoiţei, managerul Agroind Doaga p31 BOVISmagazin animalului pentru mentenanţă şi pentru creştere (Formulele de calcul pentru înălţime, mentenanţă, creştere şi cerinţe de proteină le puteţi afla luând legătura cu un reprezentant Alltech). Necesarul de energie calculat pe hârtie trebuie ajustat permanent în funcţie de condiţiile de creştere sau condiţiile mediului ambiental. Orice fel de deviaţie de la condiţiile normale de exploatare trebuie să ne ducă cu gândul către o ajustare a inputului de energie. Cerinţele de proteină sunt de 18,9% pentru viţeii hrăniţi cu lapte şi de 14,2% pentru juninci. Necesarul de proteină pentru juninci după înţărcare trebuie să fie de 14-15% până în perioada pre puberală, iar în perioada post puberală necesarul de proteină scade până la limitele de 13-14%. Trebuie să luăm în calcul şi calitatea furajului. Calitatea acestui furaj influenţează tranzitul rumenal. Cu cât avem o încărcătură mai ridicată în energie şi proteină cu atât furajul are o remanenţă mai mare în rumen. Dacă furajul nostru este preponderent fibros, concentraţia de nutrienţi pe unitatea de SU este mai redusă şi tranzitul rumenal va fi mai ridicat. Cu cât dieta este mai bogată în nutrienţi, cu atât rata de absorbţie a acestora va fi mai mare. De la înţărcare până la 6 luni, raţia trebuie să se bazeze în principal pe 2-3kg concentrat/zi, în această raţie putem să adăugăm şi silozul şi fânul de foarte bună calitate. Sporul mediu zilnic în această perioadă ar trebui să fie de 800g/zi. De la 6 luni până la însămânţare, raţia ar trebui să fie bazată pe grosiere de foarte bună calitate, iar în condiţiile în care nu avem siguranţa calităţii acestora, atunci putem să mai adăugăm 2kg concentrat/zi. În această perioadă este foarte periculos să încărcăm energetic juninca. De la însămânţare până în perioada premergătoare fătării trebuie să monitorizăm şi să calculăm foarte atent sporul mediu zilnic. Putem să facem o proiecţie pe 282 de zile, dar trebuie să ştim că pornind de la faptul că noi cunoaştem greutatea animalului în momentul însămânţării, în perioada premergătoare fătării, juninca trebuie să aibă 85% din greutatea medie matură pe fermă, iar atunci pentru cele 282 de zile noi putem calcula şi eşalona sporul zilnic mediu. În fermele unde furajarea este de foarte bună calitate este de preferat să limităm accesul furajare pentru a nu ajunge în situaţia să avem juninci foarte grase. Trebuie să calculăm foarte clar ingesta zilnică pentru această categorie de juninci. Fermele la care fătarea la juninci are loc în medie la 23,7 luni, sunt considerate ferme eficiente, iar cele în care fătarea junincilor peste 25 de luni sunt considerate neprofitabile. Totul ţine de organizarea şi de managementul fermei, de îngrijirea resurselor din fermă (viţeii) şi de investirea la momentul oportun în dezvoltarea animalelor şi a fermei pentru obţinerea rezultatelor optime. Alege-ti pachetul care ti se potriveste si aboneaza-te astazi. In fiecare luna, BOVISmagazin va ofera o serie de analize tehnice, prezentari de fereme si foto reportaje. Acum, revista BOVISmagazin este disponibila in format printat, in format digital (viziteaza: si intr-un pachet (print + digital) care o face cu mult mai accesibila. HolsteinRo o asociaţie eminamente tehnică Costul unui manşon compatibil Modelul olandezo-german un scenariu de urmărit p24 pentru fermirii autohtoni AFACEREA ANGUS Sănătatea ugerului comandaţi cartea trimiţând o solicitare pe adresa: ionut.lupu@bovismagazin.com cover story: Agroind Focşami a început să investească într-o nouă fermă cu vite Angus Oferta de abonare Print + digital* Print Digital* Abonament anual / 12 numere 130 ron 110 ron 45 ron Abonament semestrial / 6 numere 80 ron 70 ron 30 ron Pentru abonare va rugam transmiteti un sms cu textul: vreau abonament la numarul de telefon: si veti fi contactat pentru mai multe detalii sau vizitati site-ul: Pentru mai multe detalii ne puteti scrie pe adresa de ionut.lupu@bovismagazin.com Publicatia BOVISmagazin este o revista Agricultural Media Group CUI: RO , Nr. ord. Reg, Com.: J27/1004/2003, Raiffeisen Bank Piatra Neamt, Cod IBAN: RO 37 RZBR bovismagazin