Dr.ing. NAGY GYÖRGY Tamás Conferențiar
|
|
|
- Ιολανθη Δαγκλής
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Dr.ing. NAGY GYÖRGY Tamás Conferențiar E mail: tamas.nagy gyorgy@upt.ro Tel: Web: Birou: A219
2 2.1 STRUCTURA BETONULUI 2.2 TIPURI DE BETON 2.3 REZISTENȚELE BETONULUI 2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI
3 Betonul este un material mixt, un amestec de: agregate naturale balastieră sau carieră artificiale zgură/argilă expandată/ reciclate balastieră Obs: Agregatele mari oferă densitate și asigură rezistența Partea fină (nisip) umple golurile dintre agregatele mari și crește rezistența liantului de ciment carieră
4 Agregat balastieră Agregat carieră
5 Betonul este un material mixt, un amestec de: agregate naturale balastieră sau carieră artificiale zgură/argilă expandată/... reciclate zgură/argilă expandată agregate din sticlă expandată
6 Betonul este un material mixt, un amestec de: agregate naturale balastieră sau carieră artificiale zgură/argilă expandată/ reciclate In Japan, recycling rate of concrete debris was 96% in 2000 Koji SAKAI, Prof. of Kagawa University, Japan
7 Betonul este un material mixt, un amestec de: ciment Portland Portland cu adaosuri hidrotehnic rezistent la sulfați
8 Betonul este un material mixt, un amestec de: apă aditivi (chemical admixtures) reductori de apă (rezistență) antrenori de aer (microporozitate) acceleratori de priză (iarna) întârzietori de priză (vara) plastifianți (lucrabilitate) pentru impermeabilizare (bazine) porozitatea ascensiunea capilară permeabilitatea
9 Betonul este un material mixt, un amestec de: adaosuri (mineral admixtures) cenuşă volantă uscată (zburătoare) zgura granulată de furnal înalt (măcinată sau nemăcinată) silicea ultrafină (SUF) sau silicea amorfă
10 Betonul este un material mixt, un amestec de: agregate naturale balastieră sau carieră artificiale zgură/argilă expandată reciclate ciment Portland Portland cu adaosuri hidrotehnic rezistent la sulfați apă Aer Ciment Apă Nisip Pietriș aditivi reductori de apă antrenori de aer acceleratori de priză întârzietori de priză plastifianți adaosuri cenuşă volantă uscată (zburătoare) zgura granulată de furnal înalt (măcinată sau nemăcinată) silicea ultrafină (SUF)sau silicea amorfă
11 Pastă de ciment Agregate mari Agregate fine Proporția volumetrică % (Weiss J Purdue University)
12 Betonul = material bifazic, format din agregatele înglobate în matricea de piatră de limita ciment : elastică Neomogen Anizotrop Material elasto plastic Elasticitate: datorită agregatelor și a pastei de ciment întărit Plasticitate: datorită microfisurării Viscozitate: datorită pastei de ciment neîntărit. Efort încărcare longitudinală fără întărire încărcare la 45⁰ încărcare transversală Deformație specifică Piatra de ciment este un pseudosolid, format din: 1. formaţiunile cristaline de ciment întărit, nucleele nehidratate de ciment faza solidă 2. gelurile cimentului faza vâscoasă 3. apa legată chimic, fizic şi apa liberă faza lichidă 4. porii capilari şi porii de gel care comunică între ei şi cu exteriorul faza gazoasă.
13 Evoluţia în timp a structurii betonului Modificarea volumului fazelor din piatra de ciment % din volumul pietrei de ciment apă pori cu aer (evaporarea apei) fază gazoasă fază lichidă cim. nehidratat 1 3 ciment hidratat 6 12 fază solidă timp (luni)
14 2.1 STRUCTURA BETONULUI 2.2 TIPURI DE BETON 2.3 REZISTENȚELE BETONULUI 2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI
15 BETON PROASPĂT ρ = kg/m 3 BETON ÎNTĂRIT ρ = kg/m 3 BETON UŞOR LIGHT WEIGHT CONCRETE (LC) ρ = kg/m 3 BETON GREU ρ > 2600 kg/m 3 BETON ARMAT CU FIBRE FIBER REINFORCED CONCRETE (FRC) BETON AUTOCOMPACTANT SELF COMPACTING CONCRETE (SCC)
16 2.1 STRUCTURA BETONULUI 2.2 TIPURI DE BETON 2.3 REZISTENȚELE BETONULUI 2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI
17 Ruperea betonului la compresiune monoaxială caracter treptat Coef. Poisson N - ct / c 0,2 direcţia de încărcare agregate mari N scurtare, c piatră de ciment microfisuri de aderenţă 1 alungire transversală a) N ct b) 3 propagarea microfisurilor Generalizare fisurilor orientate paralel cu direcția forței 2 c) N
18 Ruperea betonului la compresiune monoaxială Curba c c a betonului supus la compresiune Variaţia volumului cilindrului comprimat 1. Faza de comportare elastică : consolidare efortul unitar de compresiune este cuprins în intervalul 0 f 0 (f 0 = rezistenţa la microfisurare a betonului) 2. Faza de comportare elastico plastică : microfisurare efortul unitar de compresiune (f f cr ) 3. Faza finală de rupere : fisurare rupere efortul unitar de compresiune depăşeşte valoarea critică ( 0.9 f cr ); f c = rezistenţa cilindrică la compresiune sub încărcări statice de scurtă durată este valoarea maximă atinsă de efortul unitar de compresiune.
19 Ruperea betonului la întindere axială influențat puternic de discontinuități
20 Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică
21 Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică
22 Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică Microfisuri în piatra de ciment
23 Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică Microfisuri în piatra de ciment Forțe interioare
24 Comportarea cilindrului de beton supusă la compresiune centrică Microfisuri în piatra de ciment Forțe interioare Macrofisuri Cedare
25 Ruperea unui cub de beton cu frecare din cauza platanelor presei apare solicitare biaxială
26 Comportarea betonului confinat supus la compresiune centrică Beton confinat TUB Beton confinat FRETĂ Forțe interioare
27 Confinarea betonului = Creşterea rezistenţei la compresiune a betonului prin crearea de solicitări triaxiale se realizează prin împiedicarea deformaţiilor (în general cu ajutorul etrierilor)
28 Comportarea betonului confinat supus la compresiune centrică Beton neconfinat
29 Confinarea betonului = Creşterea rezistenţei la compresiune a betonului prin crearea de solicitări triaxiale Eforturi de compresiune beton neconfinat beton confinat Deformații specifice
30 Confinarea betonului = Creşterea rezistenţei la compresiune a betonului prin crearea de solicitări triaxiale Fretă
31 Concluzii privind ruperea betonului: -ruperea betonului se produce prin decoeziune, indiferent de tipul de solicitare, atunci când deformaţiile specifice de întindere ating valoarea maximă (ultimă); - ruperea betonului are un caracter treptat, datorită acumulării unei cantităţi critice de degradări, sub formă de microfisuri, apoi de fisuri; - se poate considera o comportare elastică până la valori ale eforturilor unitare care nu depăşesc rezistenţele de microfisurare (f 0 ); - comportarea plastică se datorează apariţiei şi dezvoltării deformaţiilor ireversibile, prin microfisurarea betonului; - ruperea betonului simplu are un caracter casant, deoarece se produce cu deformaţii foarte mici.
32 Încercări uzuale pentru beton Rezistenţa Solicitarea Epruveta Denumirea Simbolul Rezistenţa la compresiune Compresiune monoaxială cilindru cub Rezistenţa cilindrică (clasa betonului) Rezistenţa cubică f cil f cub prismă Rezistenţa prismatică f pr Întindere monoaxială Prismă, cilindru Rezistenţa la întindere f ct Rezistenţa la întindere Întindere prin despicare cilindru, cub Rezistenţa la întindere prin despicare f ct sp Întindere prin încovoiere prismă încovoiată Rezistenţa la întindere din încovoiere f ct fl
33 2.1 STRUCTURA BETONULUI 2.2 TIPURI DE BETON 2.3 REZISTENȚELE BETONULUI 2.4 DEFORMAȚIILE BETONULUI
34 Cauzele care provoacă deformaţii : - intrinseci (proprii) : contracția și umflarea - exterioare : încărcări directe, deplasări impuse, variaţii de temp., etc. Deformaţii : - deformaţia elastică: se datorează fazei solide (agregate, cristale formate prin întărirea cimentului) şi poate fi liniară sau neliniară; la încetarea acţiunii, teoretic corpul revine instantaneu la forma iniţială.
35 Cauzele care provoacă deformaţii : - intrinseci (proprii) : contracția și umflarea - exterioare : încărcări directe, deplasări impuse, variaţii de temp., etc. Deformaţii : - deformaţiia plastică: se produce datorită discontinuităţilor de structură (în special microfisuri), care compromit aderenţa agregat-piatră de ciment; apare la un anumit nivel de solicitare, creşte atât timp cât se menţine încărcarea, iar după încetarea acţiunii, constituie deformaţie ireversibilă.
36 Cauzele care provoacă deformaţii : - intrinseci (proprii) : contracția și umflarea - exterioare : încărcări directe, deplasări impuse, variaţii de temp., etc. Deformaţii : -deformaţia vâscoasă: se datorează componentei gelice şi este denumită curgere lentă; deformaţia vâscoasă se dezvoltă în timp şi este parţial reversibilă după încetarea acţiunii.
37 Volumul betonului păstrat într-un mediu uscat scade Contracţia ( cs - shrinkage) Volumul betonului păstrat în apă crește Umflarea
38 Volumul betonului păstrat într-un mediu uscat scade Contracţia ( cs - shrinkage) Volumul betonului păstrat în apă crește Umflarea,,,,,
39 Teoria deformaţiile proprii ale betonului se datorează deplasării apei în masa betonului În betonul proaspăt, apa se deplasează datorită transformării pastei de ciment în piatră de ciment (contracţia chimică a cimentului); aceasta este denumită contracţie endogenă, și se produce foarte intens în primele zile după turnare. ε ca (autogenous shrinkage) În betonul întărit, apa migrează prin porii capilari din beton şi se elimină sub efectul variaţiilor de umiditate şi temperatură din mediul înconjurător; aceasta este denumită contracţie de uscare. ε cd (drying shrinkage) Pentru calcule, valoarea deformaţiei specifice totale din contracţie ε cs = ε ca + ε cd
40 Teoria deformaţiile proprii ale betonului se datorează deplasării apei în masa betonului Contracţie de uscare (sau contracția plastică după Newman & Choo) Apar la 1 6 ore de la turnare În general au max. 3 mm deschidere adâncime de mm Evaporare (Newman & Choo) Faza inițială După câteva ore
41 Concluzii privind contracţia betonului: - Componenta ireversibilă a contracţiei se datorează îmbătrânirii gelurilor, manifestată prin reducerea progresivă a volumului lor şi creşterea volumului formaţiunilor cristaline; - Componenta reversibilă a contracţiei scade în timp şi se datorează: - fenomenului de capilaritate, independentă de vârsta betonului, - modificării grosimii peliculelor de apă adsorbite pe suprafaţa gelurilor, dependentă de vârsta betonului; - La nivelul componentelor pietrei de ciment, granulele nehidratate şi cristalele se opun contracţiei gelurilor, în consecinţă sunt comprimate, iar gelurile sunt întinse; - La nivelul betonului, agregatele împiedică deformarea pietrei de ciment, care este întinsă şi în unele zone fisurează.
42 Factorii care influenţează contracţia şi umflarea betonului - Starea de umiditate şi temperatură: umiditatea relativă mai mică, iar temperaturile mai mari duc la valori ridicate ale deformaţiilor din contracţie RH + Temp ε cs - Volumul gelurilor: creşte cu dozajul de ciment V geluri ε cs - Agregatele: influenţează prin raportul P/N P/N Apă Agregate/Ciment ε cs ε cs, ciment >ε cs, mortar >ε cs, beton
43 Factorii care influenţează contracţia şi umflarea betonului (cont) -Aditivii superplastifianţi permit reducerea raportului A/C, fără ca lucrabilitatea să scadă -Compactitatea mai mare a betonului rezistenţele betonului mai mari deformaţiile din contracţie mai mici -Posibilitatea de evaporare a apei: contracţia este cu atât mai mare cu cât suprafaţa specifică, dată de raportul dintre suprafaţa expusă şi volumul elementului este mai mare.
44 Contracţia betonului armat Experimental: valoarea contracţiei betonului armat este mai mică decât cea a betonului simplu, şi anume cu atât mai mică, cu cât procentul de armare este mai mare. Explicaţia: aderenţa dintre beton şi armătură diminuează tendinţa de contracţie a betonului, armătura opunându-se contracţiei. în armătură se nasc eforturi unitare de compresiune şi în beton de întindere.
45 Contracţia betonului armat Beton simplu Beton armat Beton armat cu deplasare împiedicată ε cs Element b.a. cu deplasare liberă: ε cs = ε ct + ε sc L o L ε ct ε sc L o = L ε ct Element b.a. cu deplasare împiedicată A c A s ε cs = ε ct ε cs = deformaţia specifică liberă totală din contracţie a b.s. ε sc = deformaţia specifică de compresiune din armătură ( = contracție b.a.) ε ct = deformaţia specifică de întindere din beton, cauzată de prezența armăturii
46 Contracţia betonului armat Efortul de compresiune în armătură: Forța de compresiune în armătură corespunzătoare: Efortul de întindere în beton: ε cs ε ct ε sc Forța de întindere în beton corespunzătoare:
47 Contracţia betonului armat Condiția de echilibru în direcția longitudinală: unde și coeficient de armare (nu procent!) coef. de echivalență (= de câte ori este oțelul mai rigid decât betonul)
48 Contracţia betonului armat Efortul în armătură : compresiune Pt determinarea efortului în beton:
49 Contracţia betonului armat Contracția BA este mai mică decât pentru B ε cs ε ct ε sc Considerând %; 2 2%; 3 3% σ s Yielding of R σ c Cracking of C ρ 1 ρ 2 ρ 1 ρ 2 ρ 3 ρ 3 t t
50 Contracţia betonului armat În structuri nedeterminate contracția induce eforturi. Aceste eforturi pot fi asimilate cu o variație de temperatură (aprox. 15⁰C)
51 Contracţia betonului armat - Cf :2004 (EC2) ε cs = ε cd + ε ca ε cd, = k h ε cd,0 K h = coeficient func. h 0 h 0 = 2A c /u (raza medie a secț.) A c = aria secț. de beton u = perimetrul expuse la uscare ε ca ( ) = 2,5 (f ck 10) 10-6 Contracția betonului depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului și de compoziția betonului.
52 Contracţia betonului armat - Cf :2004 (EC2) ε cd (t) = ds (t,t s ) k h ε cd,0 evoluția contracției de uscare în timp ε ca (t) = as (t) ε ca ( ) evoluția contracției endogene în timp Contracția betonului depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului și de compoziția betonului.
53 Deformaţiile betonului din variaţiile de temperatură Efectul variaţiilor de temperatură asupra structurilor se poate asimila cu cea a deformaţiilor impuse. Se iau în considerare variaţiile de temperatură: - mediului ambiant - climatice - tehnologice Unde l Δt α = / C lungimea iniţială a elementului; - gradientul de temperatură, în C; coeficientul de dilataţie termică a betonului
54 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată Curba caracteristică a betonului solicitat axial de încărcări de scurtă durată e - def. specifică elastică p - def. specifică plastică E c = c / e - modul de elasticitate
55 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată Influenţa calităţii betonului asupra formei curbei caracteristice - deformaţia corespunzătoare rezistenţei betonului la compresiune este practic aceeaşi indiferent de calitatea betonului ( ,2 ) - deformaţia specifică ultimă scade dacă clasa betonului creşte; - modulul de elasticitate creşte cu rezistenţa betonului. - forma curbei depinde şi de viteza de încărcare; rezistenţele betonului cresc, iar deformaţiile specifice ultime scad cu cât încărcarea este aplicată cu viteză mai mare
56 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de scurtă durată Influenţa confinării betonului asupra deformaţiei specifice ultime de compresiune
57 Modulii de deformaţie ai betonului Modulul de elasticitate longitudinal E c = tg α = σ c / ε e (f c E c ) Modulul de elasticitate transversal 2 1 unde = 0,2 coef. Poisson pt beton G c = 0,4E c Modulul de elasticitate plasticitate (modulul secant) Modulul tangent 1 / E ct = tg = dσ c / dε e
58 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată Curgerea lentă (fluaj) (Creep) c f 0 =(0,3 0,6)f c curgere lentă liniară cc,t = (t, t 0 ) e - deformaţia de curgere lentă la timpul t (t, t 0 ) - coeficientul deformaţiei de curgere lentă la timpul t, 1, 0 - modulul deformaţiei de durată Curgerea lentă a betonului depinde de umiditatea mediului, de dimnesiunile elementului și de compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
59 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată Curgerea lentă (fluaj) (Creep) F = const. F = const. ε o ε φ ε t L=1 t=0 t=t Curgerea lentă a betonului depinde de umiditatea mediului, de dimnesiunile elementului și de compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
60 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată Curgerea lentă (fluaj) (Creep) σ s f y ρ 1 ρ 2 ρ 3 σ c f c Δσ c σ s Δσ s =ε φ E s ρ 1 ρ 2 ρ 3 0 t t 0 t t σ s σ c ρ ε φ Δσ s ρ transfer de forță Δσ c σ c Curgerea lentă a betonului depinde de umiditatea mediului, de dimnesiunile elementului și de compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
61 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată Curgerea lentă (fluaj) (Creep) Curgerea lentă șicontracția în elemente comprimate acționează în aceeașidirecție. În cazul elementelor întinse sau cu zone întinse acțiunea curgerii lente este favorabilă și duc la reducerea riscului de fisurare a betonului. Armătura transversală nu influențează deformația din curgerea lentă, deoarece aceasta are caracter linear. Curgerea lentă are influență importantă în cazul săgeților șiaflambajelor. Curgerea lentă a betonului depinde de umiditatea mediului, de dimnesiunile elementului și de compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
62 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată Curgerea lentă (fluaj) (Creep) SR EN t 0 (zile) C f ck / f ck,cube (, t 0 ) Alegerea condițiilor de mediu (RH=50% interior; RH=80% exterior) Alegerea tipului de ciment (N, R, S) h 0 =2A c /u Alegerea clasei de beton Calculul coef. h 0 Curgerea lentă a betonului depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului și de compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
63 Deformaţiile betonului sub încărcări statice de lungă durată Curgerea lentă (fluaj) (Creep) SR EN t 0 (zile) C f ck / f ck,cube (, t 0 ) 1. t 0 vârsta betolnului la prima încărcare 2. Secantă h 0 [mm] h 0 =2A c /u Curgerea lentă a betonului depinde de umiditatea mediului, de dimensiunile elementului și de compoziția betonului + de vârsta betonului în momentul primei încărcări și de durata și intensitatea încărcării.
64 Deformaţiile betonului în timp - Deformaţia totală a betonului
65 Efectul descărcării asupra deformațiilor de curgere lentă ε cc,t ε c0
66 Deformaţiile betonului sub încărcări dinamice repetate r = deformaţii remanente (ireversibile) Rezistenţa la oboseală f 0
67
PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL. Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate
5. METODA STĂRILOR LIMITĂ 5.1. PRINCIPII FUNDAMENTALE PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate Principii
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar E-mail: tamas.nagy-gyorgy@upt.ro Tel: +40 256 403 935 Web: http://www.ct.upt.ro/users/tamasnagygyorgy/index.htm Birou: A219 Armături longitudinale Aria de armătură
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
TENSIUNI. DEFORMAŢII.
CAPITOLUL 3 TENSIUNI. DEFORMAŢII. 3.1.Tensiuni Fie un corp solid solicitat de un sistem de forţe în echilibru, ca în Fig. 3.1.a. Fig.3.1 În orice secţiune a corpului solicitat apar forţe interioare care
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Structuri de Beton Armat și Precomprimat
Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Proprietăţile pulberilor metalice
3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III-
Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III- 3.4. Criterii de plasticitate Criteriile de plasticitate au apărut din necesitatea de a stabili care sunt factorii de care depinde trecerea
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Ghid de proiectare pentru controlul fisurării elementelor masive şi pereńilor structurali de beton armat datorită contracńiei împiedicate
CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINłIFICĂ, TRANSFER TEHNOLOGIC ŞI IMPLEMENTARE INVENłII Ghid de proiectare pentru controlul fisurării elementelor masive şi pereńilor structurali de beton armat datorită contracńiei
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 3 PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR ŞIÎNCERCĂRI ÎNCERCĂRI DE DURITATE Duritatea H este dată de raportul dintre forţa F care
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA. Disciplina: GEOTEHNICĂ
RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA Disciplina: GEOTEHNICĂ 1. Componentele pământurilor faza solidă, compoziţia chimico-mineralogică. Răspuns 1: Din punct de
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
P R O I E C T. GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124
P R O I E C T GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124 2012 Cuprins 1 Generalităţi... 4 1.1 Obiect... 4 1.2 Domeniu de aplicare... 4 1.3 Definiţii şi simboluri...
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR.1. Metode deterministe Factorii principali ai siguranţei care intervin în calculele efectuate conform principiilor metodelor deterministe se stabilesc empiric şi se
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz:
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: - Combinaţia (gruparea) caracteristică; - Combinaţia (gruparea)
6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE
6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE 6.4.1. Lucrul mecanic, energia cinetică şi puterea vântului Asemănător altor forme de energie şi cea eoliană poate fi transformată în alte forme de energie, de exemplu
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
CAPITOLUL VI PROPRIETĂŢI MECANICE
Proprietăţi mecanice 129 CAPITOLUL VI PROPRIETĂŢI MECANICE Una din condiţiile de bază cerute fibrelor textile este de a prezenta o rezistenţă mecanică suficient de mare, care să permită transformarea lor
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
![1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616912.jpg "1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
ELEMENTE DE REOLOGIE
ELEMENTE DE REOLOGIE NOŢIUNI GENERALE DESPRE FLUIDE o D.p.d.v. macroscopic, corpurile materiale: corpuri solide; corpuri fluide. o Solidele = corpuri cu dimensiuni şi forme bine definite, a căror principală
[ C] [%] INT-CO2 [ C]
![[ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616773.jpg "[ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat
Dinamica Structurilor şi Inginerie Seismică. [v.2014] http://www.ct.upt.ro/users/aurelstratan/ 8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat 8.1. Principii de proiectare, clase de ductilitate
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica