4 Funcţii continue Derivate parţiale, diferenţială Extremele funcţiilor, formule Taylor Serii numerice Integrale improprii 36

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "4 Funcţii continue Derivate parţiale, diferenţială Extremele funcţiilor, formule Taylor Serii numerice Integrale improprii 36"

Transcript

1

2 Prefaţă Cartea de faţă a fost elaborată în cadrul proiectului Formarea cadrelor didactice universitare şi a studenţilor în domeniul utilizării unor instrumente moderne de predare-învăţare-evaluare pentru disciplinele matematice, în vederea creării de competenţe performante şi practice pentru piaţa muncii, POSDRU/56/./S/3768. Finanţat din Fondul Social European şi implementat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu The Red Point, Oameni şi Companii, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Piteşti, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Decembrie 98 din Alba-Iulia, proiectul contribuie în mod direct la realizarea obiectivului general al Programului Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane - POSDRU şi se înscrie în domeniul major de intervenţie. Calitate în învăţământul superior. Proiectul are ca obiectiv adaptarea programelor de studii ale disciplinelor matematice la cerinţele pieţei muncii şi crearea de mecanisme şi instrumente de extindere a oportunităţilor de învăţare. Evaluarea nevoilor educaţionale obiective ale cadrelor didactice şi studenţilor legate de utilizarea matematicii în învăţământul superior, masterate şi doctorate precum şi analizarea eficacităţii şi relevanţei curriculelor actuale la nivel de performanţă şi eficienţă, în vederea dezvoltării de cunoştinţe şi competenţe pentru studenţii care învaţă discipline matematice în universităţi, reprezintă obiective specifice de interes în cadrul proiectului. Dezvoltarea şi armonizarea curriculelor universitare ale disciplinelor matematice, conform exigenţelor de pe piaţa muncii, elaborarea şi implementarea unui program de formare a cadrelor didactice şi a studenţilor interesaţi din universităţile partenere, bazat pe dezvoltarea şi armonizarea de curriculum, crearea unei baze de resurse inovative, moderne şi funcţionale pentru predarea-învăţarea-evaluarea în disciplinele matematice pentru învăţământul universitar sunt obiectivele specifice care au ca raspuns materialul de faţă. Formarea de competenţe cheie de matematică şi informatică presupune crearea de abilităţi de care fiecare individ are nevoie pentru dezvoltarea personală, incluziune socială şi inserţie pe piaţa muncii. Se poate constata însă că programele disciplinelor de 3

3 4 matematică nu au întotdeauna în vedere identificarea şi sprijinirea elevilor şi studenţilor potenţial talentaţi la matematică. Totuşi, studiul matematicii a evoluat în exigenţe până a ajunge să accepte provocarea de a folosi noile tehnologii în procesul de predare-învăţare-evaluare pentru a face matematica mai atractivă. În acest context, analiza flexibilităţii curriculei, însoţită de analiza metodelor şi instrumentelor folosite pentru identificarea şi motivarea studenţilor talentaţi la matematică ar putea răspunde deopotrivă cerinţelor de masă, cât şi celor de elită. Viziunea pe termen lung a acestui proiect preconizează determinarea unor schimbări în abordarea fenomenului matematic pe mai multe planuri: informarea unui număr cât mai mare de membri ai societăţii în legătură cu rolul şi locul matematicii în educaţia de bază în instrucţie şi în descoperirile ştiinţifice menite să îmbunătăţească calitatea vieţii, inclusiv popularizarea unor mari descoperiri tehnice, şi nu numai, în care matematica cea mai avansată a jucat un rol hotărâtor. De asemenea, se urmăreşte evidenţierea a noi motivaţii solide pentru învăţarea şi studiul matematicii atât la nivelele de bază, cât şi la nivel de performanţă; stimularea creativităţii şi formarea la viitorii cercetători matematicieni a unei atitudini deschise faţă de însuşirea aspectelor specifice din alte ştiinţe, în scopul participării cu succes în echipe mixte de cercetare sau a abordării unei cercetări interdisciplinare şi multidisciplinare; identificarea unor forme de pregătire adecvată de matematică pentru viitorii studenţi ai disciplinelor matematice, în scopul utilizării la nivel de performanţă a aparatului matematic în construirea unei cariere profesionale.

4 * 5

5 Cuprins Prefaţă 3 Mulţimi şi relaţii 9 Spaţiul R n 3 Elemente de topologie a spaţiului R n 4 4 Funcţii continue 6 5 Derivate parţiale, diferenţială 9 6 Extremele funcţiilor, formule Taylor 5 7 Serii numerice 3 8 Integrale improprii 36 9 Şiruri şi serii de funcţii. Serii de puteri 4 Serii Fourier 44 Funcţii definite prin integrale 5 Integrala curbilinie 5 3 Integrala dublă şi integrala triplă 56 4 Integrala de suprafaţă 6 5 Formule integrale 63 6 Funcţii olomorfe şi teorema reziduurilor 67 7 Spaţii metrice. Principiul contracţiei 7 6

6 CUPRINS 7 8 Exerciţii rezolvate Mulţimi şi relaţii Spaţiul R n Elemente de topologie a spaţiului R n Funcţii continue Derivate parţiale, diferenţială Extremele funcţiilor, formule Taylor Serii numerice Integrale improprii Şiruri şi serii de funcţii. Serii de puteri Serii Fourier Funcţii definite prin integrale Integrala curbilinie Integrala dublă şi integrala triplă Integrala de suprafaţă Formule integrale Funcţii olomorfe şi teorema reziduurilor Spaţii metrice. Principiul contracţiei Bibliografie

7 8 CUPRINS *

8 Capitolul Mulţimi şi relaţii Presupunem cunoscute noţiunile de mulţime şi operaţiile elementare cu mulţimi ca şi noţiunile fundamentale de funcţie şi de compunere a funcţiilor. Relaţie binară. O relaţie (binară) pe o mulţime E este o submulţime a produsului cartezian E E. Relaţie de ordine. O relaţie R pe E este o relaţie de ordine dacă : i) (x, y) R pentru orice x R (reflexivitate). ii) (x, y) R şi (y, x) R implică x = y (antisimetric). iii) (x, y) R, (y, z) R implică (x, z) R (tranzitivitate). Se foloseşte, în general, notaţia xry în loc de (x, y) R. Exemple. i) Relaţia de incluziune între submulţimile unei mulţimi. ii) Relaţia de pe mulţimea numerelor reale R. In cele ce urmează ne vom limita la această, din urmă, relaţie de ordine. Majorant, minorant, margine superioară, margine inferioară. Dacă A R este o submulţime nevidă, un număr a R este un majorant al mulţimii A dacă x a pentru orice x A (similar se obţine noţiunea de minorant). Cel mai mic maorant (dacă există!) al mulţimii A se numeşte marginea superioară a mulţimii A şi se notează sup A (analog, cel mai mare minorant al mulţimii A este marginea inferioară a mulţimii A notată inf A). O mulţime care are majoranţi (minoranţi) se zice mărginită superior (mărginită inferior). O mulţime mărginită superior şi inferior se zice mărginită. Exemple. i) Mulţimea numerelor naturale N nu este mărginită superior, dar este mărginită inferior. ii) Intervalul A = [, ) este o mulţime mărginită şi sup A =, inf A =. Este importantă caracterizarea: s = sup A dacă şi numai dacă x s pentru orice x A şi pentru orice ε > exstă a A, s ε < a s. 9

9 CAPITOLUL. MULŢIMI ŞI RELAŢII O proprietate fundamentală a mulţimii numerelor reale este: Axioma marginii superioare. In R orice mulţime nevidă, mărginită superior are margine superioară. (termenul axiomă trebuie luat în sensul unei posibile construcţii axiomatice a mulţimii numerelor reale, dar practic vom interpreta cele spuse ca un rezultat pe care îl aceptăm fără demonstraţie). Exerciţiu. Să se arate (folosind axioma de mai sus) că orice mulţime nevidă, mărginită inferior are margine inferioară. Lema intervalelor închise incluse. Fie [a, b ] [a, b ]... [a n, b n ]... un şir de intervale închise incluse. Atunci intersecţia [a n, b n ] este nevidă. In plus, dacă singur număr real. lim n (b n a n ) =, atunci intersecţia este redusă la un Demonstraţie. Dacă a este marginea superioară a extremităţilor stângi, iar b marginea inferioară a extremităţilor drepte ale intervalelor, atunci a b şi [a, b] [a n, b n ] etc. Numărabilitate. O mulţime E (nu neapărat de numere) se zice numărabilă dacă există (cel puţin) o bijecţie între mulţimea numerelor naturale şi mulţimea E. Cu alte cuvinte, E este numărabilă dacă elementele sale se pot aranja într-un şir. Exemple. i) Orice submulţime infinită a mulţimii numerelor naturale este numărabilă (se ştie că orice mulţime nevidă de numere naturale are cel mai mic element; astfel dacă A N este infinită, aranjăm elementele din A într-un şir luând cel mai mic element a din A, apoi cel mai mic element din mulţimea A \ { a } etc. ii) Mulţimea Z a întregilor este numărabilă. iii) Mulţimea Q a numerelor raţionale este numărabilă. iv) Fie A o mulţime finită nevidă. Un şir finit de elemente din A se numeşte cuvânt peste A. Mulţimea cuvintelor peste A este numărabilă. Teorema.. Dacă P(X) este mulţimea părţilor unei mulţimi X, atunci nu există nicio aplicaţie surjectivă de la X la P(X). Demonstraţie. Prin absurd fie f : X P(X) surjectivă şi E = { x; x X, x / f(x) }. Există a astfel încât f(a) = E. Atunci dacă a f(a) rezultă a / f(a); dacă a / f(a) rezultă a f(a). Această contradicţie arată că nu poate exista o astfel de surjecţie. Exemplu. O mulţime de cuvinte peste o mulţime A se numeşte limbaj (peste A). Din teorema de mai sus deducem că mulţimea limbajelor nu este numărabilă. Teorema.. Mulţimea R a numerelor reale nu este numărabilă.

10 Demonstraţie. Este suficient să arătăm că mulţimea [, ] nu este numărabilă Dacă ar fi, putem aranja numerele din interval într-un şir (x n ) n N. Impărţim intervalul în trei părţi egale. Fie [a, b ] una dintre părţi astfel încât x / [a, b ]; împărţim [a, b ] în trei părţi egale şi fie [a, b ] astfel încât x / [a, b ] etc. Prin inducţie se obţine un şir de intervale închise incluse a căror intersecţie este redusă la un singur număr (lema intervalelor închise incluse) din [, ]. Din construcţia făcută rezultă că acest număr nu se găseşte în şirul (x n ) n, deci contradicţie.

11 Capitolul Spaţiul R n Prin definiţie, R n = { x = (x, x,..., x n ); x i R, i =,,..., n }. Pentru o mai bună înţelegere precizăm că : dacă x = (x, x,..., x n ), y = (y, y,..., y n ), atunci x = y dacă şi numai dacă x = y, x = y,..., x n = y n (în mulţimea numerelor reale R). In particular: R = R (dreapta reală ), R este planul (euclidian), iar R 3 spaţiul. Având în vedere structura algebrică definită de operaţiile mai jos introduse vom numi mulţimea R n spaţiul euclidian n-dimensional şi elementele sale puncte sau vectori. In acest context, numerele reale x,x,...,x n sunt componentele lui x. Să mai precizăm că, în cazul planului (R ), vom nota x, y componentele (deci vom scrie, de exemplu, a= (x,y) ), iar în cazul R 3 vom nota componentele cu x,y,z etc. Aceste notaţii sunt tradiţionale şi au avantajul simplificării notaţiilor indiciale. Adunare. Dacă x, y R n, x = (x, x,..., x n ), y = (y, y,..., y n ), definim x + y R n prin x + y=(x + y, x + y,..., x n + y n ). Inmulţire cu scalari. Dacă x R n, x = (x, x,..., x n ) şi α R definim αx R n prin αx = (αx, αx,..., αx n ). Se poate arăta, cu uşurinţă, că R n împreună cu aceste două operaţii formează un spaţiu vectorial (peste R) de dimensiune n. In particular, x y = (x y, x y,..., x n y n ). Vom nota (ambiguu) vectorul (,,..., ) şi-l vom numi origine. Vectorii e = (,,..., ),..., e n = (,,..., ) formează o bază în R n numită baza canonică. Componentele unui vector coincid cu coordonatele acestuia în baza canonică. Produs scalar. Dacă x,y R n definim x y = x y + x y x n y n. Normă. Dacă x R n definim x = (x + x x n) / (se observă că pentru n= se regăseşte modulul unui număr real). Inegalitatea lui Cauchy. x y x y pentru orice x,y R n. Proprietăţile normei. Pentru orice x,y R n şi α R:. x = ; x = dacă şi numai dacă x=.

12 3. x + y x + y. 3. αx = α x. In timp ce i) şi iii) se obţin cu uşurinţă, demonstraţia lui ii) foloseşte inegalitatea lui Cauchy. Distanţa (euclidiană ). Dacă x,y R n se defineşte d(x,y) = x y. In plan, distanţa dintre două puncte reprezintă lungimea segmentului de dreaptă care uneşte cele două puncte (distanţa din geometria analitică ). Analog în spaţiu. Se observă că norma unui vector este distanţa acestuia la origine. Din proprietăţile normei rezultă, fără dificultate, proprietăţile de bază ale distanţei: Proprietăţile distanţei. Pentru orice x,y,z R n :. d(x, y) ; d(x, y) = dacă şi numai dacă x=y.. d(x, y) = d(y, x). 3. d(x, z) d(x, y) + d(y, z). Ultima proprietate poartă numele de inegalitatea triunghiului preluând astfel numele unei binecunoscute inegalităţi din geometria plană. Impreună cu distanţa introdusă, R n este un spaţiu metric. In general, un spaţiu metric este o mulţime pe care s-a introdus o funcţie (de perechile de elemente din mulţime) care satisface condiţiile i), ii). iii) de mai sus (verifică proprietăţile distanţei ).

13 Capitolul 3 Elemente de topologie a spaţiului R n Bilă deschisă. Dacă a R n şi r>, bila deschisă de centru a şi de rază r este B(a, r) = { x; x R n, d(x, a) < r }. In R bilele deschise sunt intervale deschise, în R discuri fără circumferinţa care le mărgineşte, iar în R 3 bile fără sfera care le mărgineşte. Astfel, de exemplu, în R, (x,y) B(, ) dacă şi numai dacă x +y <; în R 3 (x,y,z) B(, ) dacă şi numai dacă x +y +z <. Bilă închisă. Dacă a R n şi r>, bila închisă de centru a şi de rază r este B(a,r)={x ; x R n, d(x,a) r}. Astfel, în R, (x,y) B(,) dacă şi numai dacă x +y etc. Vecinătate. O mulţime V R n este o vecinătate a punctului a R n dacă există B(a,r) V (o vecinătate a lui a este o mulţime care conţine o bilă deschisă centrată în a). Este evident că orice vecinătate a unui punct conţine punctul respectiv şi că orice bilă (deschisă sau nchisă ) centrată în a este o vecinătate a lui a. De asemenea se observă, fără dificultate, că intersecţia a două vecinătăţi ale unui punct este o vecinătate a acelui punct. Ideea de vecinătate se leagă de studiul proprietăţilor locale ale funcţiilor. Mulţime deschisă. O submulţime A R n este deschisă (în R n ) dacă pentru orice a A există B(a,r) A. Mulţimea vidă şi întreg spaţiul R n sunt deschise. Un exerciţiu simplu arată că orice bilă deschisă este o mulţime deschisă. Mulţime închisă. O submulţime A R n este închisă (în R n ) dacă multţimea R n \ A (complementara mulţimii A) este o mulţime deschisă. Evident, şi R n sunt închise. Se arată că bilele închise sunt mulţimi închise. Şir convergent. Şirul (x j ) j în R n are limita x R n (se scrie x j x) dacă : ε > J ε astfel încât dacă j J ε să rezulte d(x j, x) < ε. Un şir care are limită se zice convergent. 4

14 5 Se observă că din x j x şi x j y rezultă x=y (unicitatea limitei). Forma geometrică a definiţiei limitei (cum rezultă cu uşurinţă ) este: pentru orice bilă deschisă centrată în x există un rang astfel încât termenii de rang mai mare ai şirului aparţin bilei. Se remarcă folosirea exclusivă a distanţei pentru definiţia limitei; deci această definiţie poate fi dată în orice spaţiu metric. Evident, în cazul R definiţia de mai sus coincide cu cea dată, în liceu, pentru şiruri de numere reale. Convergenţa şirurilor în R n se reduce la convergenţa (simultană a mai multor) şirurilor în R. Vom descrie acest fenomen doar în cazul particular R pentru a evita complicarea scrierii din cauza indicilor. Rezultatul este valabil în cazul general. Propoziţia 3.. (x k, y k ) (x, y) în R dacă şi numai dacă x k x şi y k y în R. Demonstraţia se bazează pe inegalităţile x, y (x + y ) x + y pentru orice numere reale x,y. Este uşor de generalizat inegalităţile de mai sus la cazul general R n. In fond, putem afirma că atât convergenţa cât şi limita sunt pe componente. Punct aderent unei mulţimi. Un punct a R n este aderent mulţimii A R n dacă există un şir de puncte din A cu limita a. Desigur, orice punct din A este aderent mulţimii A (se poate lua un şir constant etc.). Este simplu de văzut că este aderent intervalului deschis (, ) dar nu aparţine acestui interval. Legătura dintre puncte aderente şi mulţimi închise este dată de : Teorema 3.. O submulţime A R n este închisă dacă şi numai dacă pentru orice punct a aderent mulţimii A avem a A. Frontieră. Dacă A R n, se defineşte frontiera FrA a mulţimii A ca fiind mulţimea punctelor aderente atât mulţimii A cât şi mulţimii R n \ A. FrA este o mulţime închisă. Vom reveni cu noţiuni importante de topologie în capitolul următor.

15 Capitolul 4 Funcţii continue In studiul calculului diferenţial al funcţiilor de mai multe variabile vom considera funcţii f : R n R m sau, mai general, funcţii f : A R m, unde A este o submulţime în R n. Ca un prim exemplu de astfel de funcţii, util în cele ce urmează, vom considera proiecţiile canonice ale spaţiului R n. Proiecţii canonice. Pentru i=,,..n vom nota p i funcţia, definită pe R n şi cu valori în R, p i (x,x,...,x n )=x i şi o vom numi proiecţia canonică de ordin i. Este clar că proiecţiile canonice sunt funcţii liniare. Componentele unei funcţii. Fie f : A R m (A R n ). Pentru fiecare j=,...m definim f j : A R n prin f j = p j f, unde p j este proiecţia canonică de ordin j în R m, iar reprezintă compunerea funcţiilor. Funcţiile f j sunt componentele funcţiei f ; se scrie f=(f,f,...f m ). Pentru a lămuri mai bine cele spuse să notăm cu x=(x,x,...,x n ) variabila în R n şi cu y=( y,y,...,y m ) variabila în R m. Dacă, pentru x A notăm y=f(x), atunci se vede că avem y =f (x,x,...,x n ),..., y m =f m (x,x,...,x n ). In particular rezultă că două funcţii f,g : A R m sunt egale dacă şi numai dacă f =g,..., f m =g m. Multe proprietăţi ale funcţiilor se reduc la proprietăţi analoage ale componentelor. Astfel, de exemplu, o funcţie f : R n R m este liniară dacă şi numai dacă are (toate) componentele liniare. Funcţie continuă. Fie f : A R m (A R n ) şi a A. Spunem că funcţia f este continuă în (punctul) a dacă : ε > δ ε > astfel încât dacă x A, d(x, a) < δ ε să rezulte d(f(x), f(a)) < ε. (s-a notat, pentru simplitate, cu d atât distanţa în R n cât şi cea în R m ). Dacă f este continuă în orice punct din A atunci se zice continuă pe A. Se poate reformula condiţia din definiţia continuităţii într-o formă geometrică astfel: pentru orice bilă deschisă B(f(a), ε) există o bilă deschisă B(a, δ ε ) astfel încât dacă x A B(a, δ ε ) atunci f(x) B(f(a), ε). 6

16 7 Remarcăm că definiţia continuităţii poate fi dată, fără modificări formale, pentru funcţii definite pe un spaţiu metric cu valori într-un spaţiu metric. Propoziţia 4.. Compunerea a două funcţii continue este o funcţie continuă. O caracterizare utilă a continuiăţii este cea cu şiruri : Teorema 4.. Funcţia f : A R n (A R n ) este continuă în punctul a A dacă şi numai dacă pentru orice şir (x k ) k în A, x k a avem (f(x k )) k f(a). Folosind teorema şi caracterizarea convergenţei şirurilor obţinem: Corolarul 4.. Dacă f : A R m (A R n ), f=(f,f,...f m ), atunci f este continuă în a A dacă şi numai dacă funcţiile f,f,...f m sunt continue în a. Exemple. i) Orice funcţie constantă este continuă. ii) Fie s : R R funcţia sumă s(x,y)=x+y ; s este continuă. In adevăr totul revine, folosind teorema de mai sus, la binecunoscuta afirmaţie limita sumei este suma limitelor din teoria şirurilor de numere reale. iii) Analog pentru funcţia produs. iv) Dacă f,g : A R sunt continue, atunci funcţiile f + g şi fg sunt continue. v) Orice funcţie liniară f : R n R m este continuă. vi) Fie funcţia f : R R definită prin f(x,y)= xy dacă (x,y) (, ) şi x +y f(, )=. Să arătăm că f nu este continuă în (, ). In adevăr, fie şirul (/n,/n) n în R. Evident, acest şir are limita (,). Dar (f(/n,/n)) n =/5 pentru orice n şi deci nu tinde la. Pe de altă parte, este uşor de văzut că f este continuă în orice alt punct. Mulţime compactă. O (sub)mulţime K R n se zice compactă orice şir în K are (cel puţin) un subşir convergent cu limita în K. Teorema 4.. Fie f : K R m o funcţie continuă şi K R n o mulţime compactă. Atunci f(k)={ f(x) ; x K } este compactă. Demonstraţia este o simplă aplicaţie a definiţiilor, dar rezultatul este important, atât prin faptul că proprietăţile care se păstrează prin continuitate sunt topologic interesante, cât şi prin aplicaţiile la problemele de extrem (optimizare). Pentru a preciza acest ultim aspect este utilă o caracterizare a compacităţii în termeni de mărginire a mulţimilor. Mulţime mărginită. O submulţime A R n este mărginită dacă există M> astfel încât x M pentru orice x A. Teorema 4.3. O mulţime este compactă dacă şi numai dacă este închisă şi mărginită.

17 8 CAPITOLUL 4. FUNCŢII CONTINUE Pentru cazul dreptei reale R teorema de mai sus este o variantă a rezultatului cunoscut drept lema lui Cesaro. Exemple. i) R n nu este compacă. ii) Orice bilă închisă este compactă. Teorema 4.4. (Weierstrass). Fie f : K R o funcţie continuă şi K R n o mulţime (nevidă ) compactă. Atunci f este mărginită şi işi atinge marginile. Precizăm că f mărginită înseamnă că f (K) este mărginită în R iar că f işi atinge marginile înseamnă că f are o cea mai mare şi o cea mai mică valoare pe K. Uniform continuitate. O funcţie f : A R m (A R n ) este uniform continuă dacă : ε > δ ε > astfel încât dacă x, y A, d(x, y) < δ ε, avem d(f(x), f(y)) < ε. Semnificaţia definiţiei este că pentru un ε > acelaşi δ ε este bun pentru toate punctele din A. In mod evident o funcţie uniform continuă este continuă. Reciproca nu este, în general, adevărată. Exemplu. Funcţia f : R R f(x)=x nu este uniform continuă. Teorema 4.5. Dacă f : K R m este o funcţie continuă şi K R n o mulţime compactă, atunci f este uniform continuă.

18 Capitolul 5 Derivate parţiale, diferenţială In acest capitol vom prezenta elemente de calcul diferenţial pentru funcţii de mai multe variabile. Avem în vedere funcţii definite pe mulţimi deschise (nevide) ale spaţiului R n. Direcţie. Se numeşte direcţie (în R n ) orice vector s R n astfel încât s =. Exemplu. In R există doar două direcţii şi, în R mulţimea direcţiilor este cercul cu centrul în origine şi de rază iar în R 3 sfera cu centrul în origine şi de rază. Vectorii e,e,...,e n ai bazei canonice în R n sunt direcţii. Derivata unei funcţii după o direcţie. Fie f : A R, A R n, A deschisă, a A şi s R n o direcţie. Spunem că f este derivabilă în punctul a după direcţia s dacă există şi este finită (i.e număr real) limita: f(a + ts) f(a) lim = df t t ds (a) (egalitatea fiind o notaţie) ; df ds (a) este derivata funcţiei f după direcţia s. Se observă că df ds (a) este derivata ω () a funcţiei ω(t)=f(a+ts) definită într-o vecinătate a lui R. De aici rezultă că derivata după o direcţie are proprietăţile bine cunoscute ale derivatei funcţiilor de o variabilă (regulile de derivare a sumei, produsului etc.). De o deosebită importanţă sunt derivatele după direcţiile bazei canonice. df Derivate parţiale. de i (a) se numeşte derivata parţială a funcţiei df f în raport cu variabila x i în punctul a; de i (a) se notează tradiţional f x i (a). Funcţia f are derivate parţiale în punctul a dacă există f x i (a), i=,...,n. Dacă f are derivate parţiale în orice punct din A atunci spunem că f are derivate parţiale pe A. In acest caz sunt definite funcţiile f x i : A R, în mod evident. 9

19 CAPITOLUL 5. DERIVATE PARŢIALE, DIFERENŢIALĂ Derivatele parţiale definite sunt, mai precis, derivate parţiale de ordinul întâi dar cum, în această secţiune nu vom considera alt tip de derivate parţiale vom folosi terminologia de mai sus. Conform definiţiei avem: f f(a,..., a i + t,..., a n ) f(a,..., a i,..., a n ) (a) = lim x i t t Din definiţii, rezultă următoarea regulă practică de calcul al derivatei parţiale în raport cu x i pentru funcţiile elementare : se ţin fixe celelate variabile şi se derivează în raport cu x i. Exemplu. i) Fie f : R R n, f(x,y)=x y. Avem f x f y (x,y)= x. ii) Fie funcţia f : R R definită prin f(x,y)= xy (x,y)= xy şi dacă (x,y) (, ) x +y şi f (,)=. Folosind definiţia se constată uşor că f f x (, )= y (, )=. Exemplul ii) de mai sus este interesant de comparat cu un exemplu din Capitolul 3 în care s-a arătat că aceeaşi funcţie nu este continuă în (, ). Deci existenţa derivatelor parţiale într-un punct nu asigură continuitatea funcţiei în acel punct decât în R (unde derivata parţială coincide cu derivata obişnuită ). In cazul R vom folosi şi notaţiile f x, respectiv f y pentru f x, respectiv f y. Analog f x, f y, f z în cazul spaţiului R 3. Pentru a introduce noţiunea de diferenţială a unei funcţii de mai multe variabile este util să revedem cazul funcţiilor de o variabilă. Dacă f este o funcţie cu valori reale definită într-o vecinătate a punctului a şi derivabilă în a, atunci avem, prin definiţie, lim = f (a) sau, echivalent, lim f(a+h) f(a) f (a)h h h f(a+h) f(a) h h = ( ). (folosirea lui h n notaţie este oarecum tradiţională în acest context). Funcţia liniară h f (a)h este diferenţiala funcţiei f în punctul a. Reţinem că diferenţiala unei funcţii, într-un punct, este o funcţie (aplicaţie) liniară şi legătura dintre diferenţială şi derivată poate fi exprimată spunând că funcţia este derivabilă într-un punct dacă şi numai dacă este diferenţiabilă în acel punct (adică există o aplicaţie liniară satisfăcând (*)) iar derivata este matricea diferenţialei în baza canonică (a lui ). Intuitiv, relaţia (*) poate fi interpretată ca posibilitatea de a aproxima funcţia f în vecinătatea punctului a cu funcţia h f(a)+ f (a)h (o funcţie afină ), sensul aproximării fiind că diferenţa f(a+h)- (f(a)+ f (a)h) tinde la (când h tinde la) mai repede decât h. Este remarcabil faptul că noţiunea de diferenţială se poate extinde la cazul funcţiilor de mai multe variabile producând efecte notabile. Diferenţială. Fie f o funcţie definită într-o vecinătate a punctului a R n şi cu valori în R m. Funcţia f este diferenţiabilă în a dacă există o aplicaţie liniară λ : R n R m astfel încât : f(a + h) f(a) λ(h) ( ) lim = h h

20 (evident, norma de la numitor este cea din R n iar la numărător cea din R m, iar condiţia h în R n înseamnă h n R ). Se arată că, dacă există, o aplicaţie liniară care satisface condiţia de mai sus, atunci aceasta este unic determinată. Dacă funcţia f este diferenţiabilă în punctul a, vom numi aplicaţia liniară λ diferenţiala funcţiei f în punctul a şi o vom nota Df(a). Matricea diferenţialei în bazele canonice va fi numită matricea iacobiană a funcţiei f în punctul a şi se va nota f (a). Deci f (a) este o matrice cu m linii şi n coloane. Dacă m=n, atunci determinantul matricei iacobiene se numeşte iacobianul funcţiei f în punctul a. In sfârşit, dacă funcţia f este definită pe mulţimea deschisă A şi este diferenţiabilă în fiecare punct din A spunem că f este diferenţiabilă pe A. Propoziţia 5.. Dacă f este diferenţiabilă în a, atunci este continuă în a. Demonstraţia rezultă din condiţia (**) şi din faptul că aplicaţiile liniare sunt continue. Exemple. i) Dacă f este constantă în vecinătatea punctului a, atunci Df(a)= (adică f este diferenţiabilă în a şi diferenţiala este aplicaţia liniară identic nulă ). ii) Dacă f : R n R m este liniară, atunci este diferenţiabilă pe R n şi Df(a)=f pentru orice a R n. iii) Funcţia s : R R, s(x,y)=x+y, este diferenţiabilă pe R şi Ds(a, b) = s în orice punct (a,b) din R. iv) Funcţia p : R R, p(x,y)=xy este diferenţiabilă pe R şi p (a,b)=(b,a). Exemplele rezultă din simpla verificare a condiţiei (**). Astfel, pentru iv), avem : p(a+h,b+k)-p(a,b)-bh-ak=(a+h)(b+k)-ab-bh-ak=hk şi (h, k) = h + k şi deducem lim hk =, căci hk (h,k) (,) h +k h + k, ceea ce implică (**). Vom enunţa principalele rezultate privind diferenţiala şi legătura acesteia cu derivatele parţale. Pentru uşurinţa scrierii vom considera că domeniul de definiţie al funcţiilor este întreg spaţiul. Teorema 5.. (a funcţiei compuse). Fie f : R n R m, g : R m R p, a R n, astfel încât f este diferenţiabilă în a şi g este diferenţiabilă în f(a) R m. Atunci funcţia g f : R n R p este diferenţiabilă în a şi avem (regula diferenţierii funcţiilor compuse) Dg f(a) = Dg(f(a)) Df(a) sau, la nivel de matrice iacobiene, (g f) (a) = g (f(a)) f (a). Teorema 5.. Funcţia f : R n R m, f=(f,f,...f m ) este diferenţiabilă în punctul a dacă şi numai dacă funcţiile componente f,f,...f m sunt diferenţiabile în punctul a. Componentele diferenţialei sunt diferenţialele componentelor.

21 CAPITOLUL 5. DERIVATE PARŢIALE, DIFERENŢIALĂ i=,..,m j=,...,n Teorema 5.3. Dacă funcţia f : R n R m este diferenţiabilă în punctul a, atunci componentele ) f,f,...f m sunt diferenţiabile în punctul a şi f (a)=( fi x j (a). (putem identifica liniile matricei iacobiene cu matricele iacobiene ale componentelor). Exemplu. In calculul diferenţial se notează, tradiţional, proiecţiile canonice, în R n, cu dx, dx,..dx n. Fie f : R n R, diferenţiabilă în a. Din teorema de mai sus: Df(a) = f x (a)dx + f x (a)dx +,..., + f x n (a)dx n. Această teoremă oferă un algoritm pentru stabilirea diferenţiabilităţii unei funcţii într-un punct (considerând doar cazul m=, la care ne putem reduce ): dacă funcţia nu admite derivate parţiale în punctul respectiv, atunci nu este diferenţiabilă iar dacă admite derivate parţiale acestea oferă candidatul pentru diferenţială urmând a se decide prin verificarea condiţiei (**). Pentru o ilustrare simplă să reluăm exemplul iv) de mai sus : avem p p x = y, y = x etc. Combinând teorema precedentă cu teorema funcţiei compuse se obţine o regulă importantă a calculului derivatelor parţiale ale funcţiilor compuse. Corolarul 5.. Fie f : R n R m, g : R m R funcţii diferenţiabile şi F= gf. Dacă notăm x,x,...,x n variabilele în R n şi cu y, y,...,y m variabilele în R m avem : F (x) = g (f(x)) f (x) + g (f(x)) f (x) g (f(x)) f m (x) x i y x i y x i y m x i pentru orice i=,,...n. Demonstraţia este imediată aplicând teoremele precedente şi ţinând cont de faptul că matricea compunerii a două aplicaţii liniare este produsul matricelor aplicaţiilor care se compun. Exemplu. i) O funcţie f : R n R este (pozitiv) omogenă de grad α R dacă pentru orice x R n şi orice t> avem f(tx) = t α f(x) (sau f(tx,tx,...,tx n )= t α f(x,x,...,x n )). Presupunem că f este diferenţiabilă. Derivând această identitate în raport cu t (folosind corolarul precedent) şi apoi punând t= se obţine relaţia lui Euler : x f x (x) + x f x (x) x n f x n (x) = αf(x), x R n. ii) Fie f Atunci : : R n R diferenţiabilă, a R n şi s=(s,s,...,s n ) o direcţie. df ds (a) = s f (a) + s f f (a) s n (a). x x x n

22 Vectorul ( f x (a), f x (a),..., f x n (a)) se numeşte gradientul funcţiei f în punctul a şi se notează (gradf)(a) sau ( f)(a). Aplicaţia a (gradf)(a) este un exemplu de câmp vectorial şi se notează gradf sau f. iii) Fie ( f)(a) şi să considerăm direcţia n a = ( f)(a)/ ( f)(a). Dacă φ(t) = f(a + tn a ), atunci avem φ () = df dn a (a) = ( f)(a) >. Intuitiv, φ este restricţia funcţiei f la dreapta care trece prin punctul a şi are direcţia n a şi rezultatul obţinut arată că f creşte pe direcţia gradientului, n vecinătatea punctului a. Mai mult, să observăm că (inegalitatea lui Cauchy), pentru orice direcţie s, df ds (a) ( f)(a. Acest rezultat simplu este începutul unor tehnici de optimizare numite metode de gradient. Notaţia n a se explică prin faptul că acest vector este normal (perpendicular pe planul tangent) la (hiper)suprafaţa definită prin ecuaţia f =. De altfel ecuaţia hiperplanului tangent la hipersuprafaţa f = este (x a) ( f)(a) =. O altă teoremă privind legătura dintre derivatele parţiale şi diferenţială este: Teorema 5.4. Fie f : R n R m, f = (f, f,...f m ) şi a R n Dacă funcţiile f, f,...f m au derivate parţiale într-o vecinătate a punctului a şi aceste derivate parţiale sunt continue în a, atunci funcţia f este diferenţiabilă în punctul a (şi, evident, matricea iacobiană a funcţiei f în a este matricea derivatelor parţiale ale componentelor). O funcţie f : A R, A R n, A mulţime deschisă nevidă, se zice de clasă C pe A dacă admite derivate parţiale continue pe A. Cu această terminologie, din teorema de mai sus rezultă că funcţiile de clasă C sunt diferenţiabile. Reciproca nu este adevărată, dar în general, în analiză se lucreză cu funcţii de clasă C. Suma, produsul şi compunerea funcţiilor de clas C sunt funcţii de clasă C. O funcţie f : R n R m este, prin definiţie, de clasă C dacă toate componentele sale sunt de clasă C. Pentru teorema care urmează notăm variabilele în R n+m cu (x,x,...,x n, y, y,...,y m ). Teorema 5.5. (funcţiilor implicite). Fie f : R n+m R m o funcţie clasă C ) în vecinătatea punctului (a,b), astfel încât f(a,b)=. Dacă det( fi y j (a, b), atunci există o mulţime deschisă A R n, a A, o i=,..,m j=,...,m mulţime deschisă B R m, b B şi o unică funcţie g : A B, de clasă C astfel încât f(x,g(x))= pentru orice x A (şi g(a)=b). (evident, f,f,...f m sunt componentele funcţiei f). Asfel, teorema funcţiilor implicite dă un răspuns problemei rezolvării ecuaţiei f(x,y)= în sensul obţinerii variabilei y ca funcţie de x. Mai pe larg, avem sistemul de ecuaţii: f (x,x,...,x n, y, y,...,y m )=,..., f m (x,x,...,x n, y, y,...,y m )= în necunocutele y, y,...,y m. In condiţiile teoremei, acest sistem se poate rezolva în vecinătatea unui punct care verifică ecuaţiile, în plus, soluţia este unică şi de clasă C. 3

23 4 CAPITOLUL 5. DERIVATE PARŢIALE, DIFERENŢIALĂ Desigur că rezolvarea sistemului este teoretică, funcţia g neputându-se, în general, obţine efectiv. Totuşi derivatele parţiale ale soluţiei se pot obţine efectiv. Vom arăta aceasta în cazul particular n=, m=, cazul general fiind analog. Exemplu. In condiţiile teoremei să presupunem că avem f(x,y,g(x,y) pe o mulţime deschisă din R pe care avem şi f z (x, y, g(x, y)). Derivând identitatea în raport cu x obţinem: f x (x, y, g(x, y)) + f z g (x, y, g(x, y)) (x, y). x f Deducem g x (x, y)=- x (x, y, g(x, y)) g Analog pentru f y z (x, y, g(x, y)). etc. Dacă o funcţie are derivate parţiale pe o mulţime deschisă, se pune problema dacă aceste derivate parţiale au, la rândul lor, derivate parţiale etc. Se ajunge astfel la derivatele parţiale de ordin superior. Ne vom limita, pentru uşurinţa scrierii, la cazul funcţiilor de două variabile. Fie f : A R, A R, A mulţime deschisă ; să presupunem că există f pe A. Derivatele parţiale de ordinul se definesc astfel: f x x, f y = x ( f x ), f y x = y ( f x ), f x y = x ( f y ), f y = y ( f y ) (desigur dacă există, punctual sau global). Vom folosi şi notaţiile f x, f xy, f yx, f y pentru aceste derivate parţiale de ordinul. Derivatele f xy, f yx se numesc derivate parţiale mixte. In general derivatele parţiale mixte nu sunt egale, ordinea de derivare este importantă. Teorema 5.6. (egalitatea derivatelor mixte) Fie f o funcţie care are derivate parţiale mixte f xy, f yx într-o vecinătate a punctului (a,b) R continue în (a,b). Atunci f xy(a, b) = f yx(a, b). Pentru funcţii de trei sau mai multe variabile notaţiile sunt similare celor de mai sus iar teorema asupra independenţei de ordinea de derivare se extinde cu uşurinţă. Vom spune că o funcţie, definită pe o mulţime deschisă este de clasă C dacă toate derivatele parţiale până la ordinul există şi sunt continue (pe mulţimea respectivă ). Rezultă că pentru funcţii de clasă C, ordinea de derivare este neimportantă. Analog se definesc funcţiile de clasă C k, k natural k=3; funcţiile continue se zic de clasă C iar funcţiile de clasă C k pentru orice k natural se zic de clasă C. De exemplu, polinoamele sunt funcţii de clasă C pe întreg spaţiul.

24 Capitolul 6 Extremele funcţiilor, formule Taylor Vom reaminti, pentru nceput, problematica extremelor funcţiilor de o variabilă. Extrem local. Fie f : A R, A R, mulţime deschisă şi a A. Spunem că punctul a este un minim local (maxim local) pentru funcţia f dacă există o vecinătate V a punctului a astfel încât f(a)=f(x) (f(a) f(x)) pentru orice x V. Un punct de minim local sau de maxim local se numeşte punct de extrem local. Teorema 6.. (Fermat) Fie a un punct de extrem local pentru funcţia f derivabilă în a. Atunci f (a)=. Demonstraţie. Să presupunem că a este un minim local. Atunci f(x) f(a) = într-un interval deschis centrat în a. Rezultă că f(x) f(a) x a pentru x<a şi f(x) f(a) x a = pentru x>a. Trecând la limită obţinem rezultatul. Demonstraţia simplă de mai sus este importantaă pentru că arată rolul jucat de faptul că funcţia este definită pe o mulţime deschisă. Anularea derivatei este doar o condiţie necesară de extrem pentru funcţii derivabile. Astfel funcţia f, f(x)=x 3 are derivata nulă în a=, dar nu este un extrem local pentru f. Din teorema de mai sus rezultă că, pentru funcţii derivabile pe mulţimi deschise rezolvarea ecuaţiei f (x)= oferă puncte candidate la a fi extreme locale, dar pentru stabilirea celor care sunt extreme locale este nevoie de noi rezultate. Pentru a obţine condiţii suficiente de extrem vom folosi formula Taylor (importantă şi în alte contexte). Polinom Taylor. Fie f o funcţie cu valori reale şi a R astfel încât există derivata de ordin n=, f (n) (a). Polinomul P n (a, x, f) = f(a) + f (a)! (x a) + f (a)! 5 (x a) +,..., + f (n) (a) (x a) n n!

25 6 CAPITOLUL 6. EXTREMELE FUNCŢIILOR, FORMULE TAYLOR se numeşte polinomul Taylor de ordin n al funcţiei f în a. Polinomul Taylor de ordin n are aceeaşi valoare şi aceleaşi derivate până la ordinul n, cu f, în punctul a. In acest sens poate fi considerat o aproximare a funcţiei f în vecinătatea punctului a. Diferenţa R n (a, x, f) = f(x) P n (a, x, f) este restul în această aproximare. R Propoziţia 6.. Fie f ca în definiţia de mai sus. Atunci lim n(a,x,f) x a (x a) =. n Formula Taylor-Young. Fie f ca mai sus. Să definim funcţia ρ punând ρ(x) = Rn(a,x,f) (x a) dacă x şi ρ(x) = dacă x =. Atunci ρ este continuă n în a şi: f(x) = f(a)+ f (a)! (x a)+ f (a)! (x a) +,..., + f (n) (a) (x a) n +ρ(x)(x a) n n! (formula Taylor-Young). Formula Taylor-Lagrange. Fie f : I R, I un interval deschis şi a,x I. Dacă f este de clasă C n+, n=, atunci există un punct c între a şi x astfel încât: f(x) = f(a)+ f (a)! (x a)+...+ f (n) (a) n! (x a) n + f n+ (c) (n+)! (x a)n+ ( formula Taylor-Lagrange). Remarcăm că, pentru n=, regăsim formula de creşteri finite Lagrange. Revenind la problema extremelor funcţiilor avem: Propoziţia 6.. (condiţie suficientă de extrem). Fie funcţia f derivabilă de n ori, n=, în punctul a R astfel încât f (a)=, f (a)=,..., f (n ) (a)=, f (n) (a). Dacă n este număr par, atunci a este un punct de extrem local pentru f ( pentru f (n) (a)>, minim local iar pentru f (n) (a)< maxim local). Dacă n este impar, atunci a nu este punct de extrem local. Demonstraţie. Cu o evidentă modificare de notaţie formula Taylor-Young se scrie f(x) = f(a) + f n (a) n! (x a) n + α(x) n! (x a) n, α(x), α(a) =. x a Deducem f(x) f(a) =(f n (a) + α(x)) (x a)n n!. Dacă n este număr par f n (a)+α(x) are semnul lui f n (a) într-o vecinătate a punctului a etc. Vom trece la studiul extremelor locale ale funcţiilor de mai multe variabile. Definiţia punctelor de extrem local este analoagă celei din cazul unei singure variabile. Extrem local. Fie f : A R n, A R n, mulţime deschisă şi a A. Spunem că punctul a este un minim local (maxim local) pentru funcţia f dacă există o vecinătate V a punctului a astfel încât f(a) f(x) (f(a) f(x)) pentru orice x V. Un punct de minim local sau de maxim local se numeşte punct de extrem local.

26 Teorema 6.. (Fermat). Fie a un punct de extrem local pentru funcţia f diferenţiabilă în a. Atunci Df(a)= sau, echivalent, ( ) f x (a) = f x (a) =... = f x n (a) = Demonstraţie. Rezultă imediat din definiţia derivatelor parţiale şi teorema lui Fermat pentru funcţii de o variabilă. Desigur, teorema de mai sus oferă doar condiţia necesară de extrem local pentru funcţii diferenţiabile definite pe mulţimi deschise. Un punct care verifică (*) nu este necesar un punct de extrem local. Puncte critice. Un punct a se zice punct critic (pentru funcţia f ) dacă Df(a)=. Punem astfel spune că punctele de extrem local ale unei funcţii diferenţiabile sunt puncte critice. Primul pas în algoritmul de determinare a punctelor de extrem ale unei funcţii diferenţiabile este rezolvarea sistemului: ( ) f (x) = f (x) =... = f (x) = x x x n Presupunând acest sistem rezolvat este nevoie de un criteriu care să distingă punctele de extrem local. Pentru obţinerea unui asemenea criteriu este nevoie de unele pregătiri. Formă pătratică. Dată o matrice simetrică (a ij ) i,j=,...,n a i,j R, n numim formă pătratică funcţia ω: R n R, ω(x)= a ij x i x j. Forma i,j= pătratică este pozitiv (negativ) definită dacă ω(x) > (<) pentru orice x. Forma pătratică este pozitiv (negativ) definită dacă şi numai dacă valorile proprii ale matricei (a ij ) i,j=,...,n sunt strict pozitive (strict negative). Hessiană. Fie f : A( R, A) R n, mulţime deschisă, o funcţie de clasă C şi a A. Matricea f x i x j (a) se numeşte hessiana funcţiei i,j=,...n f în punctul a. Vom nota funcţia pătratică asociată cu D f(a). Teorema 6.3. (condiţie suficientă de extrem). Fie f : A R, A R n, mulţime deschisă, o funcţie de clasă C şi a A un punct critic pentru f. i) Dacă a este un minim local pentru f, atunci D f(a)(x) pentru orice x. ii) Dacă forma pătratică D f(a) este pozitiv definită a este minim local. iii) Analog pentru maxim local înlocuind cu şi pozitiv definită cu negativ definită. Demonstraţia acestei teoreme este similară celei pentru funcţiile de o variabilă şi se bazează pe o formulă Taylor. Vom arăta cum se obţine o 7

27 8 CAPITOLUL 6. EXTREMELE FUNCŢIILOR, FORMULE TAYLOR formulă Taylor pentru funcţii de mai multe variabile din formula Taylor pentru funcţii de o variabilă limitându-ne la funcţii de clasă C. Segment. Dacă a, x sunt în R n se defineşte segmentul de extremităţi a şi x [a, x] ={a + t(x a); t real t [, ] }. Fie f : A R, A R n, mulţime deschisă, o funcţie de clasă C şi a,x A astfel încât segmentul [a, x] A. Să considerăm funcţia ϕ(t) = f(a + t(x a)), t [, ]. Aplicând funcţiei ϕ formula Taylor-Lagrange în obţinem ϕ() = ϕ()+ ϕ ()! + ϕ (ξ)!, ξ între şi. Folosind regula de derivare a funcţiilor compuse şi notând c=a+ξ(x a) avem. f(x) = f(a) + n i= f x i (a)(x i a i ) +! n i,j= f x i x j (c)(x i a i )(x j a j ) care este un exemplu de formula Taylor-Lagrange pentru funcţii de mai multe variabile. Folosind acelaşi tip de raţionament se obţin formule Taylor implicând ordine superioare de derivare. Pentru demonstrarea teoremei precedente formula obţinută este suficientă urmându-se liniile demonstraţiei de la cazul unei singure variabile. Vom rescrie condiţiile de extrem pentru funcţii de două variabile şi vom prezenta un exemplu. Introducem notaţiile tradiţionale: p = f x, q = f y, r = f x, s = f xy, t = f y. Din considerente elementare (semnul funcţiei de gradul ) rezultă că forma pătratică D f(a,b) este definită (pozitiv sau negativ) dacă şi numai dacă în punctul (a,b) avem rt s >. In aceste condiţii, dacă (a,b) este un punct critic el este minim local dacă r(a, b) > (sau s(a, b) > ) şi este maxim local dacă r(a, b) < (sau s(a, b) < ). Dacă, în punctul critic (a,b), rt s <, atunci (a,b) nu este punct de extrem local. Cazul rt s = nu este acoperit de rezultatele expuse. Exemplu. i) Fie funcţia f : R R, f(x, y) = xy(l x y), l >. Problema este de a determina extremele locale ale acestei funcţii. Se observă că funcţia este de clasă C pe mulţimea deschisă R, deci vom putea aplica algoritmul descris mai sus. Avem f x = y(l x y), f y = x(l x y) şi obţinem punctele critice (, ), (l, ), (, l), ( l 3, l 3 ). Vom testa doar punctul ( l 3, l 3 ) pentru a vedea dacă este punct de extrem local. Avem r = y, s = (l x y), t = x. Evaluând în ( l 3, l 3 ) obţinem pentru rt s valoarea l 3 >, deci punctul este de extrem local. Din r( l 3, l 3 ) < deducem că avem un maxim local. ii) Vom modifica funcţia din i) schimbând domeniul de definiţie. Fie deci g : T R, g(x, y) = xy(l x y), l > unde T={(x, y); x >, y >, x + y < l}. Punem aceeaşi problemă : a extremelor locale. Calculele de mai sus rămân valabile: singurul punct critic al funcţiei g este ( l 3, l 3 ) şi este

28 9 un maxim local. In noua formulare problema pusă are o interpretare geometrică simplă g(x,y) este volumul paralelipipedului (dreptunghic) de muchii x,y, l x y. Să observăm că suma muchiilor este l. Avem oare dreptul să afirmăm că dintre toate paralelipipedele cu suma muchiilor constantă cel mai mare volum îl are cubul? Din cele de mai sus maximul este doar local iar întrebarea noastră cere un răspuns global. Vom da acest răspuns considerând o nouă funcţie g definită pe T ={(x, y); x, y, x + y l} prin aceeaşi formulă (T este interiorul unui triunghi, iar la T s-au adăugat şi laturile). Funcţia g este continuă pe mulţimea compactă T deci, conform teoremei lui Weiestrass (a se vedea Capitolul ), este mărginită şi şi atinge marginile pe T. Din cauză că g este nulă pe laturile triunghiului T şi strict pozitivă în interior maximul este atins în interior şi astfel (în lipsa altui punct de extrem) nu poate fi decât ( l 3, l 3 ). Se remarcă rolul compacităţii în trecerea de la local la global. Am studiat aplicaţiile calculului diferenţial la determinarea extremelor locale ale funcţiilor definite de mulţimi deschise (aşa numitele extreme libere). Extrem condiţionat. Fie f : R n R şi M R n o mulţime care nu este deschisă. Un punct a M este punct de minim local (maxim local) pentru f condiţionat de M dacă există o vecinătate V a punctului a astfel încât f(a) f(x) (f(a) f(x)) pentru orice x V M. Un punct de minim local (maxim local) pentru f condiţionat de M se zice punct de extrem local condiţionat de M. In general, pentru funcţii diferenţiabile, un punct de extrem local condiţionat nu mai este punct critic. Pentru teorema următoare vom folosi notaţiile din teorema de funcţii implicite (a se vedea Capitolul 3). Teorema 6.4. (de multiplicatori Lagrange).Fie g : R n+m R m, g = (g, g,...g m ) o funcţie de clasă C, M= {(x, y); g(x, y) = } şi (a,b) M un punct de extrem local condiţionat pentru funcţia de clasă C, f : R n+m R. Dacă funcţia g satisface condiţiile teoremei de funcţii implicite în (a,b), atunci există (şi sunt unice) numerele reale λ, λ,..., λ m (multiplicatori Lagrange) astfel încât punctul (a,b) este punct critic pentru funcţia F = f + λ g + λ g,..., +λ m g m. Teorema de mai sus stabileşte o condiţie necesară de extrem local condiţionat şi constituie primul pas în algoritmul de determinare a extremelor condiţionate pentru funcţii diferenţiabile (dacă mulţimea M este mulţimea pe care se anulează m funcţii g, g,..., g m ). Ecuaţiile g =, g =,..., g m = se mai numesc legături. Teorema se aplică în felul următor: Se formează funcţia F = f+λ g +λ g,..., +λ m g m în care multiplicatorii sunt consideraţi necunoscuţi. Se rezolvă sistemul de n+m ecuaţii cu n+m

29 3 CAPITOLUL 6. EXTREMELE FUNCŢIILOR, FORMULE TAYLOR necunoscute x,..., x n, y,..., y m, λ,..., λ m : F x i =, F y j =, g =, g =,..., g m =, i =,...n, j =,...m. Dacă (λ, a, b) este o soluţie, atunci punctul (a,b) este un posibil punct de extrem local condiţionat. Exemplu. Să se determine extremele funcţiei f : R R, f(x, y) = x + y cu legătura x + y = (extremele locale ale funcţiei f pe cercul unitate). Observăm că teorema de funcţii implicite se poate aplica ecuaţiei x + y =, în raport cu x sau cu y în fiecare punct. Considerăm funcţia F = x + y + λ(x + y ) şi rezolvăm sistemul F x =, F y =, x + y =, deci + λx =, + λy =, x + y =. Din x = /λ şi y = /λ obţinem λ =, deci λ = /, λ = /. Se obţin punctele ( /, /), respectiv ( /, /) care pot fi puncte de extrem local condiţionat. Dacă observăm că cercul unitate este o mulţime compactă şi folosim teorema lui Weierstrass: funcţia f este mărginită şi îşi atinge marginile pe cerc. Fiind neconstantă, deducem că primul punct obţinut este de minim (chiar global), iar cel de-al doilea de maxim (global). O reprezentare geometrică simplă arată că aceste puncte sunt chiar punctele de tangenţă ale cercului cu drepte paralele cu dreapta x + y =.

30 Capitolul 7 Serii numerice Serie în R. Fie (u n ) n un şir n R. Considerăm şirul (S n ) n definit prin S n = u + u u n. Se numeşte serie în R şi se notează u n perechea de şiruri (u n ) n, (S n ) n. Termenii u n se numesc termenii seriei, iar termenii S n sumele sale parţiale. Serie convergentă. Seria u n se zice convergentă dacă şirul (S n ) n n= este convergent. In acest caz, dacă S n S, numărul real S se numeşte suma seriei şi se notează la fel ca seria însăşi u n (ambiguitatea dintre notaţia pentru serie şi notaţia pentru sumă se înlătură cu uşurinţă din context). O serie care nu este convergentă se zice divergentă. Natura unei serii se referă la convergenţa ei. Modificarea unei mulţimi finite de termeni ai unei serii nu modifică natura acesteia. Astfel vom considera şi serii u n luând, de exemplu, termenii până la ordinul k- egali cu. n=k Propoziţia 7.. (condiţie necesară de convergenţă ) Dacă seria este convergentă, atunci u n. n= n= u n n= Reciproca propoziţiei de mai sus nu este adevărată. De exemplu, dacă luăm u n = n + n, atunci u n, dar seria ( n + n) este divergentă (căci S n = n +, S n ). Vom nota seria u n şi u + u u n +... n= Exemplu. Pentru x R, considerăm seria x n (numită serie geo- 3 n= n=

31 3 CAPITOLUL 7. SERII NUMERICE metrică de raţie x). Se arată cu uşurinţă că această serie converge dacă şi numai dacă x <. In acest caz suma seriei este x. Spaţiul vectorial al seriilor convergente. i) Dacă u n, v n sunt serii convergente, atunci seria (u n + v n )= u n + v n. n= n= n= n= n= (u n + v n ) este convergentă şi n= ii) Dacă u n este o serie convergentă şi α R, atunci seria αu n este convergentă şi αu n =α u n. n= n= Criteriul lui Cauchy. Seria n= n= u n este convergentă dacă şi numai dacă n= ε > N ε astfel încât pentru n N ε şi p, u n+ + u n u n+p < ε. Acest criteriu rezultă din criteriul lui Cauchy pentru şiruri aplicat şirului (S n ) n. Un şir (a n ) n este şir Cauchy dacă ε >, N ε astfel încât pentru n N ε şi orice p rezultă a n+p a n < ε. Criteriul lui Cauchy pentru şiruri în R afirmă că un şir în R este convergent dacă şi numai dacă este şir Cauchy. Seria armonică. Seria n +... se numeşte serie armonică. Seria armonică este divergentă. In adevăr avem S n S n = n+ + n n > şi criteriul lui Cauchy nu este satisfăcut. Serii cu termeni pozitivi. O serie u n este cu termeni pozitivi dacă u n pentru orice n. Pentru o serie cu termeni pozitivi convergenţa este echivalentă cu mărginirea (superioară ) a şirului de sume parţiale (acesta este crescător). Pentru seriile cu termeni pozitivi avem criteii de comparaţie, dintre care vom prezenta pe cele mai simple. Trebuie atenţie în a nu aplica criterii de comparaţie seriilor care nu satisfac această condiţie. Criteriul de comparaţie I. Fie u n, v n serii cu termeni pozitivi n= n= n= astfel încât u n v n pentru orice n. Dacă seria atunci seria u n este convergentă. Dacă n= v n este divergentă. n= v n este convergentă, n= u n este divergentă, atunci n=

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη

Διαβάστε περισσότερα

ΟΔΗΓΟΣ ΓΛΩΣΣΙΚΗΣ ΚΑΙ ΠΟΛΙΤΙΣΤΙΚΗΣ

ΟΔΗΓΟΣ ΓΛΩΣΣΙΚΗΣ ΚΑΙ ΠΟΛΙΤΙΣΤΙΚΗΣ ΟΔΗΓΟΣ ΓΛΩΣΣΙΚΗΣ ΚΑΙ ΠΟΛΙΤΙΣΤΙΚΗΣ ÑÏÕÌÁÍÉÁ ΠΡΟΕΤΟΙΜΑΣΙΑΣ Εισαγωγή Η Δημοκρατία της Ρουμανίας έχει έκταση 238.000 χλμ² και πληθυσμό ο οποίος ξεπερνά τα 21 εκατομμύρια κατοίκους. Το επίσημο νόμισμά της

Διαβάστε περισσότερα

Γρήγορη έναρξη. Nokia Lumia 930

Γρήγορη έναρξη. Nokia Lumia 930 Ghid rapid Γρήγορη έναρξη Nokia Lumia 930 9263287 2.0 RO EL RM-1045 Află mai multe... Nokia Lumia 930 9263287 Ediția 2.0 RO Tastele și componentele Important: Pentru informații importante despre utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

FEDERATION OF INDUSTRIAL

FEDERATION OF INDUSTRIAL ΟΒΕΣ ΟΜΟΣΠΟΝΔΙΑ ΒΙΟΜΗΧΑΝΙΚΩΝ ΕΡΓΑΤΟΥΠΑΛΛΗΛΙΚΩΝ ΣΩΜΑΤΕΙΩΝ (OBES) ФЕДЕРАЦИЯ НА СЪЮЗИТЕ НА ИНДУСТРИАЛНИТЕ РАБОТНИЦИ И СЛУЖИТЕЛИ FEDERAŢIA GREACĂ A SINDICATELOR LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIE Γιώργος αντιπρόεδρος

Διαβάστε περισσότερα

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης. Refrigerator - Freezer. Ψυγείο - Καταψύκτης INVMS85A. English/Ελληνικά/ Română

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης. Refrigerator - Freezer. Ψυγείο - Καταψύκτης INVMS85A. English/Ελληνικά/ Română INVMS85A Refrigerator - Freezer User s Manual Ψυγείο - Καταψύκτης Εγχειρίδιο Χρήσης Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε το ψυγείο - καταψύκτη της INVENTOR. Για τη σωστή χρήση της μονάδας. παρακαλούμε διαβάστε

Διαβάστε περισσότερα

Η Προϊστορία της Ρουμανίας

Η Προϊστορία της Ρουμανίας Η Προϊστορία της Ρουμανίας Alexandru Vulpe Ακαδημαϊκός, Καθηγητής, Διευθυντής του Αρχαιολογικού Ινστιτούτου του Βουκουρεστίου "Vasile Pârvan" Μετάφραση: Άρης Τσαραβόπονλος Νεολιθική εποχή Στις αρχές της

Διαβάστε περισσότερα

EL Οδηγίες Χρήσης 2 Ψυγειοκαταψύκτης RO Manual de utilizare 26 Frigider cu congelator SK Návod na používanie 49 Chladnička s mrazničkou S93820CMX2

EL Οδηγίες Χρήσης 2 Ψυγειοκαταψύκτης RO Manual de utilizare 26 Frigider cu congelator SK Návod na používanie 49 Chladnička s mrazničkou S93820CMX2 EL Οδηγίες Χρήσης 2 Ψυγειοκαταψύκτης RO Manual de utilizare 26 Frigider cu congelator SK Návod na používanie 49 Chladnička s mrazničkou S93820CMX2 2 ΠΕΡΙΕΧΌΜΕΝΑ 1. ΠΛΗΡΟΦΟΡΊΕΣ ΓΙΑ ΤΗΝ ΑΣΦΆΛΕΙΑ... 3 2.

Διαβάστε περισσότερα

Κεφάλαιο 3 ΠΑΡΑΓΩΓΟΣ. 3.1 Η έννοια της παραγώγου. y = f(x) f(x 0 ), = f(x 0 + x) f(x 0 )

Κεφάλαιο 3 ΠΑΡΑΓΩΓΟΣ. 3.1 Η έννοια της παραγώγου. y = f(x) f(x 0 ), = f(x 0 + x) f(x 0 ) Κεφάλαιο 3 ΠΑΡΑΓΩΓΟΣ 3.1 Η έννοια της παραγώγου Εστω y = f(x) µία συνάρτηση, που συνδέει τις µεταβλητές ποσότητες x και y. Ενα ερώτηµα που µπορεί να προκύψει καθώς µελετούµε τις δύο αυτές ποσοτήτες είναι

Διαβάστε περισσότερα

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ Υ Σ Κ I A N P P L Ε Υ Ε C E S INVMS210. Refrigerator.

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ Υ Σ Κ I A N P P L Ε Υ Ε C E S INVMS210. Refrigerator. Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ INVMS210 P P L Υ Σ Κ I A N Ε Υ Ε C E S Σ Refrigerator User s Manual Ψυγείο Εγχειρίδιο Χρήσης Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε το ψυγείο - καταψύκτη της INVENTOR. Για

Διαβάστε περισσότερα

USER MANUAL ΕΓΧΕΙΡΙΔΙΟ ΧΡΗΣΗΣ MANUALUL UTILIZATORULUI Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ P P L Υ Σ Κ Ε Υ Ε C E S I A N GLASS PANEL HEATER

USER MANUAL ΕΓΧΕΙΡΙΔΙΟ ΧΡΗΣΗΣ MANUALUL UTILIZATORULUI Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ P P L Υ Σ Κ Ε Υ Ε C E S I A N GLASS PANEL HEATER Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ P P L Υ Σ Κ GLASS PANEL HEATER ΓΥΑΛΙΝΟ ΘΕΡΜΑΝΤΙΚΟ ΠΑΝΕΛ ÎNCĂLZITOR ELECTRIC CU PANOU STICLĂTERMOREZISTENTĂ I A N Ε Υ Ε C E S Σ Model/ Μοντέλο: G3INV-20DTW 2.000W/1.000W

Διαβάστε περισσότερα

English... 2. Română... 17. Ελληνικά... 32. Deutsch... 48

English... 2. Română... 17. Ελληνικά... 32. Deutsch... 48 English... 2 Română... 17 Ελληνικά... 32 Deutsch... 48 V 1.28 Contents Introduction... 3 Intended Use... 3 Package contents... 4 Technical specifications... 4 Safety instructions... 5 Overview... 8 Getting

Διαβάστε περισσότερα

Român... ελληνικά... BUL. български...

Român... ελληνικά... BUL. български... Român... ελληνικά... български... RO GR BUL 1 Cuprins Precauţii de utilizare..................................................................... RO.3 Generalităţi............................................................................

Διαβάστε περισσότερα

Tehnică de vârf pentru randamente maxime Τεχνολογία αιχμής για ύψιστες αποδόσεις

Tehnică de vârf pentru randamente maxime Τεχνολογία αιχμής για ύψιστες αποδόσεις Tehnică de vârf pentru randamente maxime Τεχνολογία αιχμής για ύψιστες αποδόσεις RefuSol GmbH RefuSol GmbH Specialistul în electronica de putere RefuSol GmbH produce de peste 45 de ani în Germania convertoare

Διαβάστε περισσότερα

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ Υ Σ Κ I A N P P L Ε Υ Ε C E S INVMS45A. Refrigerator - Freezer

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ Υ Σ Κ I A N P P L Ε Υ Ε C E S INVMS45A. Refrigerator - Freezer Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ INVMS45A P P L Υ Σ Κ I A N Ε Υ Ε C E S Σ Refrigerator - Freezer User s Manual Ψυγείο - Καταψύκτης Εγχειρίδιο Χρήσης Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε το ψυγείο - καταψύκτη

Διαβάστε περισσότερα

IAN 93498 CORDLESS DRILL PABS 14.4 A1. CORDLESS DRILL Operation and Safety Notes Translation of original operation manual

IAN 93498 CORDLESS DRILL PABS 14.4 A1. CORDLESS DRILL Operation and Safety Notes Translation of original operation manual CORDLESS DRILL PABS 14.4 A1 CORDLESS DRILL Operation and Safety Notes Translation of original operation manual АКУМУЛАТОРНА БОРМАШИНА Инструкции за обслужване и безопасност Превод на оригиналното ръководство

Διαβάστε περισσότερα

English... 2. Ελληνικά... 19. Română... 37. Български... 54. Deutsch... 71

English... 2. Ελληνικά... 19. Română... 37. Български... 54. Deutsch... 71 English... 2 Ελληνικά... 19 Română... 37 Български... 54 Deutsch... 71 V 1.16 Table of Contents Trademarks... 3 Introduction... 3 Intended use... 3 Package contents... 4 Technical specifications... 5 Safety

Διαβάστε περισσότερα

IAN 100086. CORDLESS DRILL PABS 18-Li B4. CORDLESS DRILL Operation and Safety Notes Translation of original operation manual

IAN 100086. CORDLESS DRILL PABS 18-Li B4. CORDLESS DRILL Operation and Safety Notes Translation of original operation manual CORDLESS DRILL PABS 18-Li B4 CORDLESS DRILL Operation and Safety Notes Translation of original operation manual АКУМУЛАТОРЕН ПРОБИВЕН ВИНТОВЕРТ Инструкции за обслужване и безопасност Превод на оригиналното

Διαβάστε περισσότερα

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ Υ Σ Κ I A N P P L Ε Υ Ε C E S INVMS212A. Refrigerator - Freezer

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ Υ Σ Κ I A N P P L Ε Υ Ε C E S INVMS212A. Refrigerator - Freezer Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R Ι Κ Ε I C A Σ Σ INVMS212A P P L Υ Σ Κ I A N Ε Υ Ε C E S Σ Refrigerator - Freezer User s Manual Ψυγείο - Καταψύκτης Εγχειρίδιο Χρήσης Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε το ψυγείο - καταψύκτη

Διαβάστε περισσότερα

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R I C Ι Κ Ε Σ Σ A P Υ Σ Κ L I A Ε Υ Ε N C E Σ S. Model : RISE 8Lt. Desiccant Dehumidifier

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήσης Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R I C Ι Κ Ε Σ Σ A P Υ Σ Κ L I A Ε Υ Ε N C E Σ S. Model : RISE 8Lt. Desiccant Dehumidifier Η Λ Ε E L E Κ Τ Ρ C T R I C Ι Κ Ε Σ Σ A P Model : RISE 8Lt Υ Σ Κ L I A Ε Υ Ε N C E Σ S Desiccant Dehumidifier User s Manual Αφυγραντήρας με αποξηραντικό υλικό Εγχειρίδιο Χρήσης Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε

Διαβάστε περισσότερα

LLP-LDV/TOI/09/IT/0405 ITALY GREECE ROMANIA

LLP-LDV/TOI/09/IT/0405 ITALY GREECE ROMANIA LLP-LDV/TOI/09/IT/0405 ITALY GREECE ROMANIA 1 2 WRITING THEATRE è un progetto transnazionale di Trasferimento dell Innovazione (ToI) co-finanziato dalla Comunità Europea nell ambito del Programma di Apprendimento

Διαβάστε περισσότερα

Residence Condens 50 IS

Residence Condens 50 IS Residence Condens 50 IS RO - MANUAL DE INSTALARE ŞI UTILIZARE SL - NAVODILA ZA VGRADITEV, PRIKLJUČITEV IN UPORABO HR - PRIRUČNIK ZA MONTAŽU I KORIŠTENJE SRB - PRIRUČNIK ZA MONTAŽU I KORIŠĆENJE GR - ΕΓΧΕΙΡΙΔΙΟ

Διαβάστε περισσότερα

MULTI-PURPOSE TOOL PMFW 280 A2

MULTI-PURPOSE TOOL PMFW 280 A2 MULTI-PURPOSE TOOL PMFW 280 A2 MULTI-PURPOSE TOOL Operation and Safety Notes Translation of original operation manual Unealtă multifuncţională Instrucţiuni de utilizare şi de siguranţă Traducerea instrucţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

www.obes.gr FEDERATION OF INDUSTRIAL WORKERS UNIONS

www.obes.gr FEDERATION OF INDUSTRIAL WORKERS UNIONS ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ «PRAXIS» PROGRAMMA PRAXIS ΕΝΗΜΕΡΩΣΗ ΚΑΙ ΔΙΑΒΟΥΛΕΥΣΗ ΚΑΙ Η ΚΟΙΝΟΤΙΚΗ ΟΔΗΓΙΑ 2002/14 INFORMAZIONE E CONSULTAZIONE DIRETTIVA EUROPEA 2002/14 INFORMARE SI CONSULTARE Παναγιώτης Κατσαμπάνης Μ- Η ΕΜΠ

Διαβάστε περισσότερα

IAN 47583 DASHBOARD CAMERA CR 5 A1 DASHBOARD CAMERA CAMERĂ VIDEO PENTRU MAŞINĂ DASHCAM DASHCAM ΚΑΜΕΡΑ ΠΑΡΑΚΟΛΟΥΘΗΣΗΣ ΟΔΙΚΗΣ ΚΥΚΛΟΦΟΡΙΑΣ

IAN 47583 DASHBOARD CAMERA CR 5 A1 DASHBOARD CAMERA CAMERĂ VIDEO PENTRU MAŞINĂ DASHCAM DASHCAM ΚΑΜΕΡΑ ΠΑΡΑΚΟΛΟΥΘΗΣΗΣ ΟΔΙΚΗΣ ΚΥΚΛΟΦΟΡΙΑΣ DASHBOARD CAMERA CR 5 A1 DASHBOARD CAMERA Operating instructions CAMERĂ VIDEO PENTRU MAŞINĂ DASHCAM Instrucţiuni de utilizare ΚΑΜΕΡΑ ΠΑΡΑΚΟΛΟΥΘΗΣΗΣ ΟΔΙΚΗΣ ΚΥΚΛΟΦΟΡΙΑΣ Οδηүίες χρήσης DASHCAM Bedienungsanleitung

Διαβάστε περισσότερα

x E[x] x xµº λx. E[x] λx. x 2 3x +2

x E[x] x xµº λx. E[x] λx. x 2 3x +2 ¾ λ¹ ÐÓÒ Ó ÙÖ ½ ¼ º õ ¹ ¹ ÙÖ ¾ ÙÖ º ÃÐ ¹ ½ ¼º ¹ Ð Ñ ÐÙÐÙ µ λ¹ λ¹ ÐÙÐÙ µº λ¹ º ý ½ ¼ ø λ¹ ÃÐ º λ¹ ÌÙÖ Ò ÌÙÖ º ÌÙÖ Ò ÚÓÒ Æ ÙÑ ÒÒ ¹ ÇÊÌÊ Æ Ä Çĺ ý λ¹ ¹ º Ö ÙØ ÓÒ Ñ Ò µ Ø ¹ ÓÛ ÓÑÔÙØ Ö µ ¹ λ¹ º λ¹ ÙÒØ ÓÒ Ð

Διαβάστε περισσότερα

Parchet. Παρκέτα. Parchet laminat. Δάπεδα laminate. Arată caracterul. Άνθρωποι με χαρακτήρα. Bucurati-va de starile dvs. Απολαύστε τις διαθέσεις

Parchet. Παρκέτα. Parchet laminat. Δάπεδα laminate. Arată caracterul. Άνθρωποι με χαρακτήρα. Bucurati-va de starile dvs. Απολαύστε τις διαθέσεις Parchet Arată caracterul Παρκέτα Άνθρωποι με χαρακτήρα Parchet laminat Bucurati-va de starile dvs. Δάπεδα laminate Απολαύστε τις διαθέσεις Arată caracterul, Bucurati-va de starile dvs. Ανθρωποι με χαρακτήρα,

Διαβάστε περισσότερα

IAN 100042 INFRARED TEMPERATURE PROBE PTSI 9 A1 APARAT DE MĂSURARE A TEMPERATURII CU INFRAROŞU INFRARED TEMPERATURE PROBE

IAN 100042 INFRARED TEMPERATURE PROBE PTSI 9 A1 APARAT DE MĂSURARE A TEMPERATURII CU INFRAROŞU INFRARED TEMPERATURE PROBE INFRARED TEMPERATURE PROBE PTSI 9 A1 INFRARED TEMPERATURE PROBE Operating instructions ИНФРАЧЕРВЕН ТЕРМОГРАФ Ръководство за експлоатация INFRAROT-TEMPERATUR- MESSGERÄT Bedienungsanleitung APARAT DE MĂSURARE

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU INSTALATOR 1 DESCRIEREA MICROCENTRALEI... 44 2 INSTALAREA... 49 3 CARACTERISTICI... 57 4 OPERATIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE...

PENTRU INSTALATOR 1 DESCRIEREA MICROCENTRALEI... 44 2 INSTALAREA... 49 3 CARACTERISTICI... 57 4 OPERATIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE... CUPRINS PENTRU INSTALATOR SOLO - DUETTO ROMANA 1 DESCRIEREA MICROCENTRALEI... 44 INSTALAREA... 49 CARACTERISTICI... 57 4 OPERATIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE... 57 IMPORTANT Inainte de punerea in functiune

Διαβάστε περισσότερα

Installation Manual. Εγχειρίδιο Εγκατάστασης. Wall Mounted Unit. Επιτοίχια Μονάδα

Installation Manual. Εγχειρίδιο Εγκατάστασης. Wall Mounted Unit. Επιτοίχια Μονάδα MV-09 / MV-09 MV- / MV- MV-8 / MV-8 MV- / MV- PMV-09 / PMV-09 PMV- / PMV- PMV-8 / PMV-8 PMV- / PMV- Wall Mounted nit nstallation Manual Επιτοίχια Μονάδα Εγχειρίδιο Εγκατάστασης Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε

Διαβάστε περισσότερα

Instrucţiuni de folosire

Instrucţiuni de folosire Instrucţiuni de folosire MAŞINĂ DE SPĂLAT RUFE RO Română, 1 BG ÁÚËÃÀÐÑÊÈ, 13 GR Ελληνικά, 25 Sumar Instalare, 2-3 Despachetare şi punere la nivel Racorduri hidraulice şi electrice Primul ciclu de spălare

Διαβάστε περισσότερα

Γενικά Μαθηματικά (Φυλλάδιο 1 ο )

Γενικά Μαθηματικά (Φυλλάδιο 1 ο ) ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΑΚΑ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ Γενικά Μαθηματικά (Φυλλάδιο 1 ο ) Επιμέλεια Φυλλαδίου : Δρ. Σ. Σκλάβος Περιλαμβάνει: ΚΕΦΑΛΑΙΟ 1: ΣΥΝΑΡΤΗΣΕΙΣ ΜΙΑΣ ΜΕΤΑΒΛΗΤΗΣ ΚΕΦΑΛΑΙΟ : ΠΑΡΑΓΩΓΙΣΗ ΣΥΝΑΡΤΗΣΕΩΝ ΜΙΑΣ ΜΕΤΑΒΛΗΤΗΣ

Διαβάστε περισσότερα

ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ. Θετικής - Τεχνολογικής Κατεύθυνσης Μαθηματικά Γ Λυκείου Όρια - Συνέχεια ΥΠΗΡΕΣΙΕΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΥΨΗΛΟΥ ΕΠΙΠΕΔΟΥ ΣΤΕΦΑΝΟΣ ΗΛΙΑΣΚΟΣ

ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ. Θετικής - Τεχνολογικής Κατεύθυνσης Μαθηματικά Γ Λυκείου Όρια - Συνέχεια ΥΠΗΡΕΣΙΕΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΥΨΗΛΟΥ ΕΠΙΠΕΔΟΥ ΣΤΕΦΑΝΟΣ ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ ΥΠΗΡΕΣΙΕΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΥΨΗΛΟΥ ΕΠΙΠΕΔΟΥ Θετικής Τεχνολογικής Κατεύθυνσης Μαθηματικά Γ Λυκείου Όρια Συνέχεια ΣΤΕΦΑΝΟΣ ΗΛΙΑΣΚΟΣ mail: info@iliaskosgr wwwiliaskosgr f] g,! R f] g,, f] g

Διαβάστε περισσότερα

ΤΕΧΝΙΚΗ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΗ Κ.Ε.Κ. Α.Ε. Αβέρωφ 34Α, 142 32, Νέα Ιωνία, Ελλάδα

ΤΕΧΝΙΚΗ ΕΚΠΑΙΔΕΥΤΙΚΗ Κ.Ε.Κ. Α.Ε. Αβέρωφ 34Α, 142 32, Νέα Ιωνία, Ελλάδα ΠΡΟΚΗΡΥΞΗ ΑΝΟΙΧΤΟΥ ΔΙΑΓΩΝΙΣΜΟΥ ΓΙΑ ΤΗΝ ΠΡΟΜΗΘΕΙΑ ΥΠΗΡΕΣΙΩΝ ΜΕ ΤΙΤΛΟ: «ΑΝΑΠΤΥΞΗ ΤΕΧΝΙΚΩΝ ΠΡΟΔΙΑΓΡΑΦΩΝ ΓΙΑ ΤΗ ΔΗΜΙΟΥΡΓΙΑ ΤΗΣ ΙΣΤΟΣΕΛΙΔΑΣ ΤΟΥ ΕΡΓΟΥ ANTREPRENORIATUL IN MEDIUL RURAL - O SANSA DE OCUPARE» Αριθμός

Διαβάστε περισσότερα

ΕΠΑΝΑΛΗΨΗ Α ΛΥΚΕΙΟΥ. 3. Δίνονται τα σύνολα 2

ΕΠΑΝΑΛΗΨΗ Α ΛΥΚΕΙΟΥ. 3. Δίνονται τα σύνολα 2 ΕΠΑΝΑΛΗΨΗ Α ΛΥΚΕΙΟΥ ΣΥΝΟΛΑ-ΠΙΘΑΝΟΤΗΤΕΣ Έστω βασικό σύνολο Ω = {, 4, 5, 8, 0} και τα υποσύνολα του Ω, Α = {, 5, 0}, Β = {4, 8, 0} i) Να παραστήσετε με διάγραμμα Venn τα παραπάνω σύνολα ii) Να περιγράψετε

Διαβάστε περισσότερα

LANGUAGES concerned: CS, DE, EL, FR, IT, LV, LT, NL, PL, PT, RO, SL, FI, SV

LANGUAGES concerned: CS, DE, EL, FR, IT, LV, LT, NL, PL, PT, RO, SL, FI, SV 090199/EU XXIV. GP Eingelangt am 03/09/12 COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION Brussels, 3 September 2012 Interinstitutional File: 2008/0098 (COD) 9889/1/12 REV 1 JUR 272 MI 330 ENT 125 COMPET 266 CODEC 1294

Διαβάστε περισσότερα

TALAR ROSA -. / ',)45$%"67789

TALAR ROSA -. / ',)45$%67789 TALAR ROSA!"#"$"%$&'$%(" )*"+%(""%$," *$ -. / 0"$%%"$&'1)2$3!"$ ',)45$%"67789 ," %"(%:,;,"%,$"$)$*2

Διαβάστε περισσότερα

Magazine. περιοδικό του Οµίλου ButanGas. Il sole blu. Το νέο εγχειρίδιο της w Εταιρικής Ταυτότητας. Συνέντευξη του Alberto d Errico

Magazine. περιοδικό του Οµίλου ButanGas. Il sole blu. Το νέο εγχειρίδιο της w Εταιρικής Ταυτότητας. Συνέντευξη του Alberto d Errico έτος ΙΙ, τεύχος 5 ο Il sole blu περιοδικό του Οµίλου ButanGas Magazine w Συνέντευξη του Alberto d Errico w Το συνέδριο στο Βουκουρέστι Το νέο εγχειρίδιο της w Εταιρικής Ταυτότητας w Γράµµα του εκδότη Il

Διαβάστε περισσότερα

Εκπαιδευτικός Οµιλος ΒΙΤΑΛΗ

Εκπαιδευτικός Οµιλος ΒΙΤΑΛΗ Μερική Παράγωγος και Εφαρµογές ρ. Κωνσταντίνος Κυρίτσης Μακράς Στοάς 7 & Εθνικής Αντιστάσεως Πειραιάς 185 31 19 Μαρτίου 2009 Περίληψη Οι παρούσες σηµειώσεις αποτελούν µια σύνοψη της ϑεωρίας των µε- ϱικών

Διαβάστε περισσότερα

IAN 78533 BATTERY & ALTERNATOR TESTER PAWSB 12 A1 BATTERY & ALTERNATOR TESTER DISPOZITIV PENTRU VERIFICAREA BATERIILOR ŞI ALTERNATOARELOR

IAN 78533 BATTERY & ALTERNATOR TESTER PAWSB 12 A1 BATTERY & ALTERNATOR TESTER DISPOZITIV PENTRU VERIFICAREA BATERIILOR ŞI ALTERNATOARELOR BATTERY & ALTERNATOR TESTER BATTERY & ALTERNATOR TESTER Operating instructions DISPOZITIV PENTRU VERIFICAREA BATERIILOR ŞI ALTERNATOARELOR Instrucţiuni de utilizare EΛEΓKΤΗΣ ΜΠΑΤΑΡΙΑΣ AYTOKINHTOY ΚΑΙ ΔΥΝΑΜΟ

Διαβάστε περισσότερα

ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ Ι Σημειώσεις Σταύρος Τουμπής ΟΠΑ, 24 i Οδηγίες Χρήσης Το παρόν ΔΕΝ είναι διδακτικό βιβλίο. Είναι οι σημειώσεις του μαθήματος «Μαθηματικά Ι», όπως το διδάσκω στο πρώτο εξάμηνο του Τμήματος Πληροφορικής

Διαβάστε περισσότερα

Ανταλλακτικά για Laptop Lenovo

Ανταλλακτικά για Laptop Lenovo Ανταλλακτικά για Laptop Lenovo Ημερομηνία έκδοσης καταλόγου: 6/11/2011 Κωδικός Προϊόντος Είδος Ανταλλακτικού Μάρκα Μοντέλο F000000884 Inverter Lenovo 3000 C200 F000000885 Inverter Lenovo 3000 N100 (0689-

Διαβάστε περισσότερα

Γενικό Ενιαίο Λύκειο Μαθ. Κατ. Τάξη B

Γενικό Ενιαίο Λύκειο Μαθ. Κατ. Τάξη B 151 Θέματα εξετάσεων περιόδου Μαΐου - Ιουνίου στα Μαθηματικά Κατεύθυνσης Τάξη - B Λυκείου 15 Α. Αν α, β, γ ακέραιοι ώστε α/β και α/γ, να δείξετε ότι α/(β + γ). Μονάδες 13 Β. α. Δώστε τον ορισμό της παραβολής.

Διαβάστε περισσότερα

= k. n! k! (n k)!, k=0

= k. n! k! (n k)!, k=0 ΓΡΑΜΜΙΚΗ ΑΛΓΕΒΡΑ Συμπληρωματικές Ασκήσεις Χειμερινό Εξάμηνο 2015 Χρήστος Α Αθανασιάδης Συμβολίζουμε με O το μηδενικό πίνακα καταλλήλων διαστάσεων, με I (ορισμένες φορές, με I n τον n n ταυτοτικό πίνακα,

Διαβάστε περισσότερα

Ask seic kai Jèmata sth JewrÐa Mètrou kai Olokl rwsh

Ask seic kai Jèmata sth JewrÐa Mètrou kai Olokl rwsh Ask seic kai Jèmata sth JewrÐa Mètrou kai Olokl rwsh Ginnhc K. Sarant pouloc jnik Mets bio Poluteqne o Sqol farmosmłnwn Majhmatik n & Fusik n pisthm n TomŁac Majhmatik n 22 Febrouar ou 28 Perieqìmena Συμβολισμός

Διαβάστε περισσότερα

B G [0; 1) S S # S y 1 ; y 3 0 t 20 y 2 ; y 4 0 t 20 y 1 y 2 h n t: r = 10 5 ; a = 10 6 ei n = ỹi n y i t n ); i = 1; 3: r = 10 5 ; a = 10 6 ei n = ỹi n y i t n ); i = 2; 4: r = 10 5 ; a = 10 6 t = 20

Διαβάστε περισσότερα

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήστη Η Λ Ε Κ E L E C Τ Ρ Ι Κ T R I C Ε Σ Σ A P P Υ Σ Κ Ε L I A N C E S Υ Ε Σ. Dehumidifier. Αφυγραντήρας DE-MDDF20

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήστη Η Λ Ε Κ E L E C Τ Ρ Ι Κ T R I C Ε Σ Σ A P P Υ Σ Κ Ε L I A N C E S Υ Ε Σ. Dehumidifier. Αφυγραντήρας DE-MDDF20 Η Λ Ε Κ E L E C Τ Ρ Ι Κ T R I C Ε Σ Σ A P P DE-MDDF0 Υ Σ Κ Ε L I A N C E S Υ Ε Σ Dehumidifier User s Manual Αφυγραντήρας Εγχειρίδιο Χρήστη Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε τον αφυγραντήρα της INVENTOR. Για

Διαβάστε περισσότερα

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήστη Η Λ Ε Κ E L E C Τ Ρ Ι Κ T R I C Ε Σ Σ A P P Υ Σ Κ Ε L I A N C E S Υ Ε Σ. Dehumidifier. Αφυγραντήρας DE-MDDF20

User s Manual. Εγχειρίδιο Χρήστη Η Λ Ε Κ E L E C Τ Ρ Ι Κ T R I C Ε Σ Σ A P P Υ Σ Κ Ε L I A N C E S Υ Ε Σ. Dehumidifier. Αφυγραντήρας DE-MDDF20 Η Λ Ε Κ E L E C Τ Ρ Ι Κ T R I C Ε Σ Σ A P P DE-MDDF0 Υ Σ Κ Ε L I A N C E S Υ Ε Σ Dehumidifier User s Manual Αφυγραντήρας Εγχειρίδιο Χρήστη Σας ευχαριστούμε που επιλέξατε τον αφυγραντήρα της INVENTOR. Για

Διαβάστε περισσότερα

MP3-CASSETTE10. MANUAL (p. 2) Compact Cassette-shaped MP3 player. ANLEITUNG (s. 4) MP3-Player in Kassettenform

MP3-CASSETTE10. MANUAL (p. 2) Compact Cassette-shaped MP3 player. ANLEITUNG (s. 4) MP3-Player in Kassettenform MP3-CASSETTE10 MANUAL (p. 2) Compact Cassette-shaped MP3 player ANLEITUNG (s. 4) MP3-Player in Kassettenform MODE D EMPLOI (p. 6) Lecteur MP3 sous forme de cassette GEBRUIKSAANWIJZING (p. 8) Compacte Cassette-vormige

Διαβάστε περισσότερα

ΘΕΩΡΙΑ ΠΡΟΣΕΓΓΙΣΗΣ ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΝΟΥΤΣΟΣ ΚΑΘΗΓΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑΤΟΣ ΜΑΘΗΜΑΤΚΩΝ. Ιωάννινα 2014

ΘΕΩΡΙΑ ΠΡΟΣΕΓΓΙΣΗΣ ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΝΟΥΤΣΟΣ ΚΑΘΗΓΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑΤΟΣ ΜΑΘΗΜΑΤΚΩΝ. Ιωάννινα 2014 ΘΕΩΡΙΑ ΠΡΟΣΕΓΓΙΣΗΣ ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΝΟΥΤΣΟΣ ΚΑΘΗΓΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑΤΟΣ ΜΑΘΗΜΑΤΚΩΝ Ιωάννινα 0 Περιεχόμενα ΕΙΣΑΓΩΓΗ 5. Νόρμες.................................... 6. Υπαρξη και μονοσήμαντο.......................... 8 ΟΜΟΙΟΜΟΡΦΗ

Διαβάστε περισσότερα

ΟΛΤΜΠΟ OLIMP OLYMPUS ΜΟΤΡΕ MUREȘ MURES. Tρίγλωςςοσ Σουριςτικόσ Οδηγόσ. Ghid Turistic Trilingv. Trilingual Tourist Guide

ΟΛΤΜΠΟ OLIMP OLYMPUS ΜΟΤΡΕ MUREȘ MURES. Tρίγλωςςοσ Σουριςτικόσ Οδηγόσ. Ghid Turistic Trilingv. Trilingual Tourist Guide ΟΛΤΜΠΟ OLIMP OLYMPUS Tρίγλωςςοσ Σουριςτικόσ Οδηγόσ Ghid Turistic Trilingv Trilingual Tourist Guide ΜΟΤΡΕ MUREȘ MURES 1 Η παρούσα δημοσίευση χρηματοδοτήθηκε από την Ευρωπαϊκή Επιτροπή στα πλαίσια του προγράμματος

Διαβάστε περισσότερα

History of Science and Technology. EPMagazine N. 31, Issue 1, April 2013. European Pupils Magazine 1

History of Science and Technology. EPMagazine N. 31, Issue 1, April 2013. European Pupils Magazine 1 EPM EUROPEAN PUPILS MAGAZINE History of Science and Technology EPMagazine N. 31, Issue 1, April 2013 European Pupils Magazine 1 This year our magazine was designed based on a pagination program, InDesign,

Διαβάστε περισσότερα

23 2011 ΘΕΜΑ Α A1. Έστω μια συνάρτηση f ορισμένη σε ένα διάστημα Δ και x 0 ένα εσωτερικό σημείο του Δ. Αν η f παρουσιάζει τοπικό ακρότατο στο x 0 και είναι παραγωγίσιμη στο σημείο αυτό, να αποδείξετε ότι:

Διαβάστε περισσότερα

Κεφάλαιο 8 1. Γραµµικές Απεικονίσεις

Κεφάλαιο 8 1. Γραµµικές Απεικονίσεις Σελίδα 1 από 9 Κεφάλαιο 8 1 Γραµµικές Απεικονίσεις Τα αντικείµενα µελέτης της γραµµικής άλγεβρας είναι σύνολα διανυσµάτων που χαρακτηρίζονται µε την αλγεβρική δοµή των διανυσµατικών χώρων. Όπως λοιπόν

Διαβάστε περισσότερα

ПЛИНСКИ БОЈЛЕР ЗА ТРЕНУТНО ЗАГРЕВАЊЕ ВОДЕ ПРИРУЧНИК СА УПУТСТВИМА ЗА УПОТРЕБУ И ОДРЖАВАЊЕ

ПЛИНСКИ БОЈЛЕР ЗА ТРЕНУТНО ЗАГРЕВАЊЕ ВОДЕ ПРИРУЧНИК СА УПУТСТВИМА ЗА УПОТРЕБУ И ОДРЖАВАЊЕ Fonte 11-14 AP RO H HR BiH GR ÎNCĂLZITOR INSTANT PE GAZ MANUAL DE INSTALARE, UTILIZARE ȘI ÎNTREŢINERE GÁZÜZEMŰ ÁTFOLYÓS VÍZMELEGÍTŐ BESZERELÉSI, HASZNÁLATI ÉS KARBANTARTÁSI ÚTMUTATÓ ПЛИНСКИ БОЈЛЕР ЗА ТРЕНУТНО

Διαβάστε περισσότερα

Α Λυκείου Άλγεβρα Τράπεζα Θεμάτων Το Δεύτερο Θέμα

Α Λυκείου Άλγεβρα Τράπεζα Θεμάτων Το Δεύτερο Θέμα Α Λυκείου Άλγεβρα Τράπεζα Θεμάτων Το Δεύτερο Θέμα Θεωρούμε την ακολουθία (α ν ) των θετικών περιττών αριθμών: 1, 3, 5, 7, α) Να αιτιολογήσετε γιατί η (α ν ) είναι αριθμητική πρόοδος και να βρείτε τον εκατοστό

Διαβάστε περισσότερα

KN-CP50. MANUAL (p. 2) Digital compass. ANLEITUNG (s. 4) Digitaler Kompass. GEBRUIKSAANWIJZING (p. 10) Digitaal kompas

KN-CP50. MANUAL (p. 2) Digital compass. ANLEITUNG (s. 4) Digitaler Kompass. GEBRUIKSAANWIJZING (p. 10) Digitaal kompas KN-CP50 MANUAL (p. 2) Digital compass ANLEITUNG (s. 4) Digitaler Kompass MODE D EMPLOI (p. 7) Boussole numérique GEBRUIKSAANWIJZING (p. 10) Digitaal kompas MANUALE (p. 13) Bussola digitale MANUAL DE USO

Διαβάστε περισσότερα

Κεφάλαιο 2 Πίνακες - Ορίζουσες

Κεφάλαιο 2 Πίνακες - Ορίζουσες Κεφάλαιο Πίνακες - Ορίζουσες Βασικοί ορισμοί και πίνακες Πίνακες Παραδείγματα: Ο πίνακας πωλήσεων ανά τρίμηνο μίας εταιρείας για τρία είδη που εμπορεύεται: ο Τρίμηνο ο Τρίμηνο 3 ο Τρίμηνο ο Τρίμηνο Είδος

Διαβάστε περισσότερα

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΚΡΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑ ΕΠΙΣΤΗΜΗΣ ΥΠΟΛΟΓΙΣΤΩΝ ΓΛΩΣΣΕΣ ΚΑΙ ΜΕΤΑΦΡΑΣΤΕΣ ΗΥ340

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΚΡΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑ ΕΠΙΣΤΗΜΗΣ ΥΠΟΛΟΓΙΣΤΩΝ ΓΛΩΣΣΕΣ ΚΑΙ ΜΕΤΑΦΡΑΣΤΕΣ ΗΥ340 ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΚΡΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑ ΕΠΙΣΤΗΜΗΣ ΥΠΟΛΟΓΙΣΤΩΝ ΓΛΩΣΣΕΣ ΚΑΙ ΜΕΤΑΦΡΑΣΤΕΣ ΗΥ340 ΕΑΡΙΝΟ ΕΞΑΜΗΝΟ 2010 Ι ΑΣΚΩΝ: ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΣΑΒΒΙ ΗΣ ΒΑΣΙΚΗ ΕΡΓΑΣΙΑ ΦΑΣΗ 2η από 5 Ανάθεση: Πέµπτη 15 Απριλίου 2010, 11:00 (πρωί)

Διαβάστε περισσότερα

ẋ = f(x) n 1 f i (i = 1, 2,..., n) x i (i = 1, 2,..., n) x(0) = x o x(t) t > 0 t < 0 x(t) x o U I xo I xo : α xo < t < β xo α xo β xo x(t) t β t α + x f(x) = 0 x x x x V 1 x x o V 1 x(t) t > 0 x o V 1

Διαβάστε περισσότερα

ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ Γ ΛΥΚΕΙΟΥ (ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΗ ΥΛΗ 1.1-1.3) (10/11/2013)

ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ Γ ΛΥΚΕΙΟΥ (ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΗ ΥΛΗ 1.1-1.3) (10/11/2013) ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ Γ ΛΥΚΕΙΟΥ (ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΗ ΥΛΗ 1.1-1.3) (1/11/213) ΘΕΜΑ 1 ο Α. Πότε λέμε ότι μια συνάρτηση είναι παραγωγίσιμη σε σημείο x του πεδίου ορισμού της; Β. Να αποδείξετε ότι για f(x)=x

Διαβάστε περισσότερα

α) γνησίως αύξουσα σε ένα διάστημα Δ του πεδίου ορισμού της (Σχ.α), όταν β) γνησίως φθίνουσα σε ένα διάστημα Δ του πεδίου ορισμού της (Σχ.

α) γνησίως αύξουσα σε ένα διάστημα Δ του πεδίου ορισμού της (Σχ.α), όταν β) γνησίως φθίνουσα σε ένα διάστημα Δ του πεδίου ορισμού της (Σχ. ΜΟΝΟΤΟΝΙΑ. ΙΔΙΟΤΗΤΕΣ ΣΥΝΑΡΤΗΣΕΩΝ. ΜΟΝΟΤΟΝΙΑ - ΑΚΡΟΤΑΤΑ - ΣΥΜΜΕΤΡΙΕΣ Μια συνάρτηση f λέγεται: α) γνησίως αύξουσα σε ένα διάστημα Δ του πεδίου ορισμού της (Σχ.α), όταν για οποιαδήποτε χ,χ Δ με χ

Διαβάστε περισσότερα

Αφιερώνεται στα παιδιά μας Σπυριδούλα, Αχιλλέα και Αναστασία

Αφιερώνεται στα παιδιά μας Σπυριδούλα, Αχιλλέα και Αναστασία 0 3 10 71 < < 3 1 7 ; (y k ) 0 LU n n M (2; 4; 1; 2) 2 n 2 = 2 2 n 2 n 2 = 2y 2 n n ' y = x [a; b] [a; b] x n = '(x n 1 ) (x n ) x 0 = 0 S p R 2 ; S p := fx 2 R 2 : kxk p = 1g; p = 1; 2; 1 K i

Διαβάστε περισσότερα

ΑΡΧΗ 1ΗΣ ΣΕΛΙ ΑΣ Γ ΤΑΞΗ

ΑΡΧΗ 1ΗΣ ΣΕΛΙ ΑΣ Γ ΤΑΞΗ ΑΡΧΗ 1ΗΣ ΣΕΛΙ ΑΣ Γ ΤΑΞΗ ΑΠΟΛΥΤΗΡΙΕΣ ΕΞΕΤΑΣΕΙΣ Γ ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΠΕΜΠΤΗ 14 ΙΟΥΝΙΟΥ 2001 ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΟ ΜΑΘΗΜΑ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙ ΕΙΑΣ: ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ ΚΑΙ ΣΤΟΙΧΕΙΑ ΣΤΑΤΙΣΤΙΚΗΣ ΣΥΝΟΛΟ ΣΕΛΙ ΩΝ: ΕΞΙ (6) ΘΕΜΑ 1ο Α.1.

Διαβάστε περισσότερα

Dicţionar al limbii greceşti koine. (grec român) Termeni din Noul Testament. A - ajlfa

Dicţionar al limbii greceşti koine. (grec român) Termeni din Noul Testament. A - ajlfa 1 2 Dicţionar al limbii greceşti koine (grec român) Termeni din Noul Testament (dr. O. Baban: prelucrat după dicţionarul lui Gh. Badea) Index A - ajlfa ---------------------------------------------------------------------------------------------------

Διαβάστε περισσότερα

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΚΡΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑ ΕΠΙΣΤΗΜΗΣ ΥΠΟΛΟΓΙΣΤΩΝ ΓΛΩΣΣΕΣ ΚΑΙ ΜΕΤΑΦΡΑΣΤΕΣ ΗΥ340

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΚΡΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑ ΕΠΙΣΤΗΜΗΣ ΥΠΟΛΟΓΙΣΤΩΝ ΓΛΩΣΣΕΣ ΚΑΙ ΜΕΤΑΦΡΑΣΤΕΣ ΗΥ340 ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΚΡΗΤΗΣ ΤΜΗΜΑ ΕΠΙΣΤΗΜΗΣ ΥΠΟΛΟΓΙΣΤΩΝ ΓΛΩΣΣΕΣ ΚΑΙ ΜΕΤΑΦΡΑΣΤΕΣ ΗΥ340 ΕΑΡΙΝΟ ΕΞΑΜΗΝΟ 2008 ΔΙΔΑΣΚΩΝ: ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΣΑΒΒΙΔΗΣ ΒΑΣΙΚΗ ΕΡΓΑΣΙΑ ΦΑΣΗ 2η από 5 Παράδοση: Πέμπτη 10 Απριλίου 2008, 24:00 (μεσάνυχτα)

Διαβάστε περισσότερα

Ιωάννης Πολυράκης Καθηγητής ΕΜΠ ΘΕΜΑΤΑ ΑΝΑΛΥΣΗΣ και Θεωρία Γενικής Ισορροπίας στην Οικονοµία ΑΘΗΝΑ 2009 2 Περιεχόµενα 1 Εισαγωγή 7 1.1 Η δυϊκότητα αγαθών-τιµών.................. 8 1.1.1 Λήψη αποφασεων...................

Διαβάστε περισσότερα

1.1. ΕΙΣΑΓΩΓΗ ΚΑΙ ΠΡΟΚΑΤΑΡΚΤΙΚΕΣ ΕΝΝΟΙΕΣ

1.1. ΕΙΣΑΓΩΓΗ ΚΑΙ ΠΡΟΚΑΤΑΡΚΤΙΚΕΣ ΕΝΝΟΙΕΣ Κεφ. I Εισαγωγή.. ΕΙΣΑΓΩΓΗ ΚΑΙ ΠΡΟΚΑΤΑΡΚΤΙΚΕΣ ΕΝΝΟΙΕΣ Η ανάγκη µαθηµατικής περιγραφής και µοντελοποίησης συστηµάτων τα οποία εξελίσσονται χρονικά κατά τρόπο που περιέχει, σε µικρό ή µεγάλο βαθµό, τυχαιότητα,

Διαβάστε περισσότερα

(G) = 4 1 (G) = 3 (G) = 6 6 W G G C = {K 2,i i = 1, 2,...} (C[, 2]) (C[, 2]) {u 1, u 2, u 3 } {u 2, u 3, u 4 } {u 3, u 4, u 5 } {u 3, u 4, u 6 } G u v G (G) = 2 O 1 O 2, O 3, O 4, O 5, O 6, O 7 O 8, O

Διαβάστε περισσότερα

ProapaitoÔmenec gn seic.

ProapaitoÔmenec gn seic. ProapaitoÔmeec g seic. Α. Το σύνολο των πραγματικών αριθμών R και οι αλγεβρικές ιδιότητες των τεσσάρων πράξεων στο R. Το σύνολο των φυσικών αριθμών N = {1,, 3,... }. Προσέξτε: μερικά βιβλία (τα βιβλία

Διαβάστε περισσότερα

2742/ 207/ /07.10.1999 «&»

2742/ 207/ /07.10.1999 «&» 2742/ 207/ /07.10.1999 «&» 1,,,. 2 1. :.,,,..,..,,. 2., :.,....,, ,,..,,..,,,,,..,,,,,..,,,,,,..,,......,,. 3., 1. ' 3 1.., : 1. T,, 2., 3. 2 4. 5. 6. 7. 8. 9..,,,,,,,,, 1 14. 2190/1994 ( 28 ),,..,, 4.,,,,

Διαβάστε περισσότερα

Θεωρία Υπολογισμού και Πολυπλοκότητα

Θεωρία Υπολογισμού και Πολυπλοκότητα Θεωρία Υπολογισμού και Πολυπλοκότητα Κεφάλαιο 1. Μαθηματικό Υπόβαθρο 23, 26 Ιανουαρίου 2007 Δρ. Παπαδοπούλου Βίκη 1 1.1. Σύνολα Ορισμός : Σύνολο μια συλλογή από αντικείμενα Στοιχεία: Μέλη συνόλου Τα στοιχεία

Διαβάστε περισσότερα

3 ΣΥΝΑΡΤΗΣΕΙΣ ΜΙΑΣ ΜΕΤΑΒΛΗΤΗΣ

3 ΣΥΝΑΡΤΗΣΕΙΣ ΜΙΑΣ ΜΕΤΑΒΛΗΤΗΣ 1 2 3 ΣΥΝΑΡΤΗΣΕΙΣ ΜΙΑΣ ΜΕΤΑΒΛΗΤΗΣ 31 ΒΑΣΙΚΕΣ ΕΝΝΟΙΕΣ ΟΡΙΣΜΟΣ: Έστω δύο σύνολα Α και Β ΑΠΕΙΚΟΝΙΣΗ του συνόλου Α στο Β είναι η διμελής σχέση f A B για την οποία A αντιστοιχεί ένα και μόνο ένα y B δηλαδή

Διαβάστε περισσότερα

ELECTRIC NAILER / STAPLER PET 25 A1

ELECTRIC NAILER / STAPLER PET 25 A1 ELECTRIC NAILER / STAPLER PET 25 A1 ELECTRIC NAILER / STAPLER Operation and Safety Notes Translation of original operation manual ЕЛЕКТРО-ТАКЕР Инструкции за обслужване и безопасност Превод на оригиналното

Διαβάστε περισσότερα

ΘΕΜΑ 2. Θεωρούμε την ακολουθία (α ν ) των θετικών περιττών αριθμών: 1, 3, 5, 7,

ΘΕΜΑ 2. Θεωρούμε την ακολουθία (α ν ) των θετικών περιττών αριθμών: 1, 3, 5, 7, Θεωρούμε την ακολουθία (α ν ) των θετικών περιττών αριθμών: 1, 3, 5, 7, α) Να αιτιολογήσετε γιατί η (α ν ) είναι αριθμητική πρόοδος και να βρείτε τον εκατοστό όρο της. (Μονάδες 15) β) Να αποδείξετε ότι

Διαβάστε περισσότερα

Χριστουγεννιάτικα έθιμα απ όλο τον κόσμο. Από τα παιδιά της Στ1

Χριστουγεννιάτικα έθιμα απ όλο τον κόσμο. Από τα παιδιά της Στ1 Χριστουγεννιάτικα έθιμα απ όλο τον κόσμο Από τα παιδιά της Στ1 Όπως σε κάθε χώρα του κόσμου, έτσι και στο Μεξικό, τα Χριστούγεννα τα γιορτάζουν κάπως διαφορετικά. ΧΡΙΣΤΟΥΓΕΝΝΑ ΣΤΟ ΜΕΞΙΚΟ Τα Χριστούγεννα

Διαβάστε περισσότερα

EΞΩΤΕΡΙΚΑ ΑΡΧΕΙΑ ΕΙΣΑΓΩΓΗ Ε ΟΜΕΝΩΝ

EΞΩΤΕΡΙΚΑ ΑΡΧΕΙΑ ΕΙΣΑΓΩΓΗ Ε ΟΜΕΝΩΝ EΞΩΤΕΡΙΚΑ ΑΡΧΕΙΑ ΕΙΣΑΓΩΓΗ Ε ΟΜΕΝΩΝ ηµιουργία ενός m-αρχείου Εισαγωγή των δεδοµένων στο αρχείο Αποθήκευση του αρχείου Καταχώρηση των δεδοµένων του αρχείου από το λογισµικό Matlab, γράφοντας απλά το όνοµα

Διαβάστε περισσότερα

OBIECTE ROMÂNEŞTI ŞI MĂRTURII DESPRE ROMÂNI AFLATE ASTĂZI ÎN ARHIVELE M-RII SF. ECATERINA DE LA MUNTELE SINAI

OBIECTE ROMÂNEŞTI ŞI MĂRTURII DESPRE ROMÂNI AFLATE ASTĂZI ÎN ARHIVELE M-RII SF. ECATERINA DE LA MUNTELE SINAI lect. dr. Adrian MARINESCU OBIECTE ROMÂNEŞTI ŞI MĂRTURII DESPRE ROMÂNI AFLATE ASTĂZI ÎN ARHIVELE M-RII SF. ECATERINA DE LA MUNTELE SINAI O seamă de obiecte de provenienţă românească şi cu informaţii despre

Διαβάστε περισσότερα

2 Η ΕΥΘΕΙΑ ΣΤΟ ΕΠΙΠΕΔΟ. Εισαγωγή

2 Η ΕΥΘΕΙΑ ΣΤΟ ΕΠΙΠΕΔΟ. Εισαγωγή Η ΕΥΘΕΙΑ ΣΤΟ ΕΠΙΠΕΔΟ Εισαγωγή Η ιδέα της χρησιμοποίησης ενός συστήματος συντεταγμένων για τον προσδιορισμό της θέσης ενός σημείου πάνω σε μια επιφάνεια προέρχεται από την Γεωγραφία και ήταν γνωστή στους

Διαβάστε περισσότερα

ΛΥΜΕΝΕΣ ΑΣΚΗΣΕΙΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑΤΙΣΜΟΥ-ΓΛΩΣΣΑ C ΑΤΕΙ (ΝΑ ΕΚΤΕΛΕΣΤΟΥΝ ΤΑ ΠΑΡΑΚΑΤΩ ΜΕ ΧΡΗΣΗ ΤΟΥ LCC COMPILER)

ΛΥΜΕΝΕΣ ΑΣΚΗΣΕΙΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑΤΙΣΜΟΥ-ΓΛΩΣΣΑ C ΑΤΕΙ (ΝΑ ΕΚΤΕΛΕΣΤΟΥΝ ΤΑ ΠΑΡΑΚΑΤΩ ΜΕ ΧΡΗΣΗ ΤΟΥ LCC COMPILER) ΛΥΜΕΝΕΣ ΑΣΚΗΣΕΙΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑΤΙΣΜΟΥ-ΓΛΩΣΣΑ C ΑΤΕΙ (ΝΑ ΕΚΤΕΛΕΣΤΟΥΝ ΤΑ ΠΑΡΑΚΑΤΩ ΜΕ ΧΡΗΣΗ ΤΟΥ LCC COMPILER) 1. Να γραφεί πρόγραµµα το οποίο να αναγνωρίζει αν κάποιος χαρακτήρας είναι ψηφίο, κεφαλαίο γράµµα ή

Διαβάστε περισσότερα

ΟΜΟΣΠΟΝ ΙΑ ΕΚΠΑΙ ΕΥΤΙΚΩΝ ΦΡΟΝΤΙΣΤΩΝ ΕΛΛΑ ΟΣ (Ο.Ε.Φ.Ε.) ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ 2012

ΟΜΟΣΠΟΝ ΙΑ ΕΚΠΑΙ ΕΥΤΙΚΩΝ ΦΡΟΝΤΙΣΤΩΝ ΕΛΛΑ ΟΣ (Ο.Ε.Φ.Ε.) ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ 2012 ΟΜΟΣΠΟΝ ΙΑ ΕΚΠΑΙ ΕΥΤΙΚΩΝ ΦΡΟΝΤΙΣΤΩΝ ΕΛΛΑ ΟΣ (Ο.Ε.Φ.Ε.) ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ 0 Ε_.ΜλΘΤ(ε) ΤΑΞΗ: Β ΓΕΝΙΚΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΜΑΘΗΜΑ: ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ / ΘΕΤΙΚΗΣ & ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΘΕΜΑ Α Ηµεροµηνία: Κυριακή

Διαβάστε περισσότερα

Γραµµικη Αλγεβρα Ι Επιλυση Επιλεγµενων Ασκησεων Φυλλαδιου 4

Γραµµικη Αλγεβρα Ι Επιλυση Επιλεγµενων Ασκησεων Φυλλαδιου 4 Γραµµικη Αλγεβρα Ι Επιλυση Επιλεγµενων Ασκησεων Φυλλαδιου 4 ιδασκοντες: Ν Μαρµαρίδης - Α Μπεληγιάννης Βοηθος Ασκησεων: Χ Ψαρουδάκης Ιστοσελιδα Μαθηµατος : http://wwwmathuoigr/ abeligia/linearalgebrai/laihtml

Διαβάστε περισσότερα

Μετασχηµατισµός Ζ (z-tranform)

Μετασχηµατισµός Ζ (z-tranform) Μετασχηµατισµός Ζ (-traform) Εργαλείο ανάλυσης σηµάτων και συστηµάτων διακριτού χρόνου ιεργασία ανάλογη του Μετ/σµού Laplace Απόκριση συχνότητας Εφαρµογές επίλυση γραµµικών εξισώσεων διαφορών µε σταθερούς

Διαβάστε περισσότερα

Αλγεβρικες οµες Ι. Θεωρητικα Θεµατα

Αλγεβρικες οµες Ι. Θεωρητικα Θεµατα Αλγεβρικες οµες Ι Θεωρητικα Θεµατα Ακαδηµαϊκο Ετος 2012-2013 ιδασκοντες: Ν. Μαρµαρίδης - Α. Μπεληγιάννης Ιστοσελιδα Μαθηµατος : http://users.uoi.gr/abeligia/algebraicstructuresi/asi.html 4 εκεµβρίου 2012

Διαβάστε περισσότερα

Πεπερασμένες Διαφορές.

Πεπερασμένες Διαφορές. Κεφάλαιο 1 Πεπερασμένες Διαφορές. 1.1 Προσέγγιση παραγώγων. 1.1.1 Πρώτη παράγωγος. Από τον ορισμό της παραγώγου για συναρτήσεις μιας μεταβλητής γνωρίζουμε ότι η παράγωγος μιας συνάρτησης f στο σημείο x

Διαβάστε περισσότερα

Osobisty system audio Sistem audio personal Προσωπικό ηχοσύστημα Osobní audio systém Személyi audiorendszer

Osobisty system audio Sistem audio personal Προσωπικό ηχοσύστημα Osobní audio systém Személyi audiorendszer 4-567-504-12(1) Osobisty system audio Sistem audio personal Προσωπικό ηχοσύστημα Osobní audio systém Személyi audiorendszer Przewodnik Ghid de referinţă Οδηγός αναφοράς Referenční příručka Felhasználói

Διαβάστε περισσότερα

ΜΕΡΙΚΕΣ ΕΙΔΙΚΕΣ ΣΥΝΕΧΕΙΣ ΚΑΤΑΝΟΜΕΣ

ΜΕΡΙΚΕΣ ΕΙΔΙΚΕΣ ΣΥΝΕΧΕΙΣ ΚΑΤΑΝΟΜΕΣ ΚΕΦΑΛΑΙΟ 8 ΜΕΡΙΚΕΣ ΕΙΔΙΚΕΣ ΣΥΝΕΧΕΙΣ ΚΑΤΑΝΟΜΕΣ Στις ενότητες που ακολουθούν εξετάζουμε συνεχείς κατανομές με ευρεία χρήση στις εφαρμογές. Σε αυτές περιλαμβάνονται η ομοιόμορφη, η εκθετική, η Γάμμα και η

Διαβάστε περισσότερα

VC2450XTR Vacuum cleaner Ηλεκτρική σκούπα Aspirateur Aspirator Прахосмукачка

VC2450XTR Vacuum cleaner Ηλεκτρική σκούπα Aspirateur Aspirator Прахосмукачка VC2450XTR Vacuum cleaner Ηλεκτρική σκούπα Aspirateur Aspirator Прахосмукачка GB GR FR RO BG INSTRUCTION MANUAL ΒΙΒΛΙΟ ΟΔΗΓΙΩΝ MODE D EMPLOI MANUAL UTILIZARE ИНСТРУКЦИИ ЗА ЕКСПЛОАТАЦИЯ ENGLISH SAFETY INSTRUCTIONS

Διαβάστε περισσότερα

ПЛИНСКИ БОЈЛЕР ЗА ТРЕНУТНО ЗАГРЕВАЊЕ ВОДЕ ПРИРУЧНИК СА УПУТСТВИМА ЗА УПОТРЕБУ И ОДРЖАВАЊЕ

ПЛИНСКИ БОЈЛЕР ЗА ТРЕНУТНО ЗАГРЕВАЊЕ ВОДЕ ПРИРУЧНИК СА УПУТСТВИМА ЗА УПОТРЕБУ И ОДРЖАВАЊЕ Fonte 11-14 AE RO H HR BiH GR ÎNCĂLZITOR INSTANT PE GAZ MANUAL DE INSTALARE, UTILIZARE ȘI ÎNTREŢINERE GÁZÜZEMŰ ÁTFOLYÓS VÍZMELEGÍTŐ BESZERELÉSI, HASZNÁLATI ÉS KARBANTARTÁSI ÚTMUTATÓ ПЛИНСКИ БОЈЛЕР ЗА ТРЕНУТНО

Διαβάστε περισσότερα

ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ. Γενικής Παιδείας Βιολογία Γ Λυκείου ΥΠΗΡΕΣΙΕΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΥΨΗΛΟΥ ΕΠΙΠΕΔΟΥ. Επιμέλεια: ΚΩΣΤΑΣ ΓΚΑΤΖΕΛΑΚΗΣ

ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ. Γενικής Παιδείας Βιολογία Γ Λυκείου ΥΠΗΡΕΣΙΕΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΥΨΗΛΟΥ ΕΠΙΠΕΔΟΥ. Επιμέλεια: ΚΩΣΤΑΣ ΓΚΑΤΖΕΛΑΚΗΣ ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ ΥΠΗΡΕΣΙΕΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΥΨΗΛΟΥ ΕΠΙΠΕΔΟΥ Γενικής Παιδείας Βιολογία Γ Λυκείου Επιμέλεια: ΚΩΣΤΑΣ ΓΚΑΤΖΕΛΑΚΗΣ e-mail: info@iliaskos.gr www.iliaskos.gr 1 2010 2011 µ..., µ..,... 2011. 1:, 19-21

Διαβάστε περισσότερα

ΜΙΓΑ ΙΚΟΙ. 3. Για κάθε z 1, z 2 C ισχύει z1 + z2 = z1 + z2. 4. Για κάθε z C ισχύει z z 2 z. 5. Για κάθε µιγαδικό z ισχύει: 6.

ΜΙΓΑ ΙΚΟΙ. 3. Για κάθε z 1, z 2 C ισχύει z1 + z2 = z1 + z2. 4. Για κάθε z C ισχύει z z 2 z. 5. Για κάθε µιγαδικό z ισχύει: 6. ΜΙΓΑ ΙΚΟΙ 1 Για κάθε z 1, z 2 C ισχύει z1 z2 z1 z2 1 2 Για κάθε z 1, z 2 C ισχύει z1 z2 z1 z2 3 Για κάθε z 1, z 2 C ισχύει z1 + z2 = z1 + z2 4 Για κάθε z C ισχύει z z 2 z 5 Για κάθε µιγαδικό z ισχύει:

Διαβάστε περισσότερα

ΘΕΩΡΗΜΑ BOLZANO..Αν μια συνάρτηση f είναι συνεχής σε ένα κλειστό διάστημα [α,β].και f(α).f(β)<0 Τότε υπάρχει ένα τουλάχιστον χ 0

ΘΕΩΡΗΜΑ BOLZANO..Αν μια συνάρτηση f είναι συνεχής σε ένα κλειστό διάστημα [α,β].και f(α).f(β)<0 Τότε υπάρχει ένα τουλάχιστον χ 0 ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ Γ ΛΥΚΕΙΟΥ-ΘΕΩΡΗΜΑ BOLZANO ΘΕΩΡΗΜΑ BOLZANO..Αν μια συνάρτηση f είναι συνεχής σε ένα κλειστό διάστημα [α,β].και f(α).f(β)

Διαβάστε περισσότερα

CONFIGURAZIONE DELLA CASELLA DI POSTA ELETTRONICA CERTIFICATA (P.E.C.)

CONFIGURAZIONE DELLA CASELLA DI POSTA ELETTRONICA CERTIFICATA (P.E.C.) CONFIGURAZIONE DELLA CASELLA DI POSTA ELETTRONICA CERTIFICATA (P.E.C.) Consigliamo di configurare ed utilizzare la casella di posta elettronica certificata tramite il webmail dedicato fornito dal gestore

Διαβάστε περισσότερα

w w u u w u = 1 w v = 0 u v = (w 1, w 2,..., w N ) a β k V β i,j = p(w j = 1 z i = 1) θ d Dir(a) Dir(a) z d,n multi(θ d ) V w d,n β zd,n p(θ,, a, β) = p(θ,, a, β) p( a, β) similarity = (A, B) = AB A

Διαβάστε περισσότερα

M07/2/ABMGR/SP1/GRE/TZ0/XX/Q

M07/2/ABMGR/SP1/GRE/TZ0/XX/Q IB MODERN GREEK B STANDARD LEVEL PAPER 1 GREC MODERNE B NIVEAU MOYEN ÉPREUVE 1 GRIEGO MODERNO B NIVEL MEDIO PRUEBA 1 Monday 7 May 2007 (morning) Lundi 7 mai 2007 (matin) Lunes 7 de mayo de 2007 (mañana)

Διαβάστε περισσότερα

Ανταλλακτικά για Laptop Toshiba

Ανταλλακτικά για Laptop Toshiba Ανταλλακτικά για Laptop Toshiba Ημερομηνία έκδοσης καταλόγου: 6/11/2011 Κωδικός Προϊόντος Είδος Ανταλλακτικού Μάρκα Μοντέλο F000000901 Inverter Satellite A10 Series, A10 PSA10L-033X4P F000000902 Inverter

Διαβάστε περισσότερα

ΒΑΡΥΤΙΚΟ ΠΕΔΙΟ. Young 12.1-12.7 Ζήσος Κεφ.8

ΒΑΡΥΤΙΚΟ ΠΕΔΙΟ. Young 12.1-12.7 Ζήσος Κεφ.8 ΒΑΡΥΤΙΚΟ ΠΕΔΙΟ Young 1.1-1.7 Ζήσος Κεφ.8 ΒΑΡΥΤΙΚΟ ΠΕΔΙΟ ΠΕΔΙΟ ΕΝΤΑΣΗ ΠΕΔΙΟΥ ΔΥΝΑΜΗ ΔΥΝΑΜΙΚΗ ΕΝΕΡΓΕΙΑ ΔΥΝΑΜΙΚΟ ΠΩΣ ΔΙΑΜΟΡΦΩΝΟΝΤΑΙ ΟΙ ΣΧΕΣΕΙΣ ΟΤΑΝ ΕΧΟΥΜΕ ΚΑΤΑΝΟΜΕΣ ΜΑΖΑΣ- ΓΗ ΚΙΝΗΣΗ ΔΟΡΥΦΟΡΩΝ ΚΙΝΗΣΗ ΠΛΑΝΗΤΩΝ

Διαβάστε περισσότερα

ΚΑΤΑΣΤΑΣΗ ΜΕΛΑΝΙΩΝ-TONERS ΕΚΤΥΠΩΤΩΝ- ΜΗΧΑΝΗΜΑΤΩΝ FAX-ΦΩΤΟΤΥΠΙΚΩΝ

ΚΑΤΑΣΤΑΣΗ ΜΕΛΑΝΙΩΝ-TONERS ΕΚΤΥΠΩΤΩΝ- ΜΗΧΑΝΗΜΑΤΩΝ FAX-ΦΩΤΟΤΥΠΙΚΩΝ ΟΡΓΑΝΙΣΜΟΣ ΛΙΜΕΝΟΣ ΠΕΙΡΑΙΩΣ Α. Ε. Δ/ΝΣΗ: ΠΡΟΜΗΘΕΙΩΝ ΤΜΗΜΑ: ΣΥΜΒΑΣΕΩΝ ΠΑΡΟΧΗΣ ΥΠΗΡΕΣΙΩΝ ΚΑΤΑΣΤΑΣΗ ΜΕΛΑΝΙΩΝ-TONERS ΕΚΤΥΠΩΤΩΝ- ΜΗΧΑΝΗΜΑΤΩΝ FAX-ΦΩΤΟΤΥΠΙΚΩΝ Α/Α Περιγραφή είδους EPSON toner cartridge CS00 για

Διαβάστε περισσότερα

3. ΠΑΡΑΜΕΤΡΟΙ ΚΑΤΑΝΟΜΩΝ

3. ΠΑΡΑΜΕΤΡΟΙ ΚΑΤΑΝΟΜΩΝ 20 3. ΠΑΡΑΜΕΤΡΟΙ ΚΑΤΑΝΟΜΩΝ ΟΡΙΣΜΟΣ ΤΗΣ ΜΕΣΗΣ ΤΙΜΗΣ Μια πολύ σηµαντική έννοια στη θεωρία πιθανοτήτων και τη στατιστική είναι η έννοια της µαθηµατικής ελπίδας ή αναµενόµενης τιµής ή µέσης τιµής µιας τυχαίας

Διαβάστε περισσότερα

ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ Γ Τάξης Γενικού Λυκείου Θετική και Τεχνολογική Κατεύθυνση

ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ Γ Τάξης Γενικού Λυκείου Θετική και Τεχνολογική Κατεύθυνση ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ Γ Τάξης Γενικού Λυκείου Θετική και Τεχνολογική Κατεύθυνση Η συγγραφή και η επιμέλεια του βιβλίου πραγματοποιήθηκε υπό την αιγίδα του Παιδαγωγικού Ινστιτούτου υγγραφή και η επιμέλεια του βιβλίου

Διαβάστε περισσότερα

ΛΥΣΕΙΣ ΘΕΜΑΤΩΝ ΤΕΛΙΚΗΣ ΦΑΣΗΣ Οι παρακάτω λύσεις είναι απολύτως ενδεικτικές

ΛΥΣΕΙΣ ΘΕΜΑΤΩΝ ΤΕΛΙΚΗΣ ΦΑΣΗΣ Οι παρακάτω λύσεις είναι απολύτως ενδεικτικές 21 ος ΠΑΝΕΛΛΗΝΙΟΣ ΔΙΑΓΩΝΙΣΜΟΣ ΠΛΗΡΟΦΟΡΙΚΗΣ ΛΥΣΕΙΣ ΘΕΜΑΤΩΝ ΤΕΛΙΚΗΣ ΦΑΣΗΣ Οι παρακάτω λύσεις είναι απολύτως ενδεικτικές Θέμα 1 ο : HydroloGIS C++ Γαϊτανίδης Απόστολος Ιδ. ΓΕΛ Εκπ/τηρίων Μαντουλίδη LANG:

Διαβάστε περισσότερα