Cap.6. TUBURI ELECTRONICE. TUBUL CATODIC
|
|
- Ἀβιούδ Βιτάλης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.1 Cap.6. TUBURI ELECTRONICE. TUBUL CTODIC 6.1. Introducere Tubul electronic a fost primul element activ (amplificator) in electronica. Cu toate ca sunt demodate pentru majoritatea amplificatoarelor miniaturizate, tuburile si-au găsit locul unde trebuie manipulate tensiuni înalte sau unde sunt implicate semnale de putere mare si înalta frecventa (in emitatoarele radio). Suplimentar acestor aplicaţii specializate, tuburile electronice au fost utilizate extensiv in echipamentele electronice pana prin anii Este util pentru inginerul electronist sa aibă unele cunostinte elementare legate de tuburile electronice si montajele in care acestea sunt implicate. cest capitol da o scurta descriere a circuitelor cu tuburi electronice, incluzând descrierea unui dispozitiv termoelectronic care este inca extensiv utilizat: tubul catodic Emisia termoelectronica Inca din anul 1883, Thomas Edison, a studiat si construit o lampa cu filament de carbon, atrăgându-i atenţia înnegrirea tubului de sticla după câteva ore de funcţionare. Cu intenţia de a capta unele din particulele care înnegreau sticla, a introdus in balonul de sticla o placa metalica si a fost surprins sa descopere ca daca făcea placa pozitiva in raport cu filamentul, in circuit apărea un curent. Timp de douăzeci de ani nimeni nu a ştiut ca acest efect numit "efect Edison", era datorat electronilor emişi de filamentul cald si captaţi de anodul (placa) încărcat pozitiv. Termenul de "emisie termoionica" (emisie termoelectronica) a fost desemnat sa descrie aceasta eliberare activata termic de particule "ioni termici" (electroni). Cu toate ca acum cuvântul ion înseamnă un atom care a pierdut sau a primit un electron, semnificaţia sa originala era mult mai larga, însemnând pur si simplu o particula libera sa calatoreasca Dioda (termoelectronica) Înnegrirea lămpii a fost studiata si de mbrose Fleming, cam in acelaşi timp când Edison lucra in acest domeniu, si care a dus studiul intr-o etapa superioara cercetând realizarea unui detector evoluat pentru undele radio ale lui Marconi. In 1904 el si-a patentat "tubul oscilator", numit astfel pentru ca permitea trecerea curentului intr-o singura direcţie. Fig.6.1(a) prezintă construcţia unui tub cu doi electrozi "dioda", denumire pe care invenţia lui Fleming începe sa o poarte. Filamentul incandescent este înconjurat de o placa cilindrica, numita "anod" (deoarece acesta este menţinut pozitiv in raport cu filamentul). In mod similar filamentul este numit uzual "catod". Simbolul de circuit pentru dioda este prezentat in fig. 6.1(b), filamentul si anodul (placa) fiind clar reprezentaţi. Caracteristica curent-tensiune a diodei (termoelectronice) este prezentata in fig.6.1(c) (se constata o mare asemănare cu caracteristica joncţiunii semiconductoare). (a) (b) I D (m) 10 C C V D (V) f f f f f-filament (incandescent) C-catod -anod 5 (c) Polarizare directa Fig.6.1. Dioda: (a)-constructie (b)-simbol (c) caracteristica curent-tensiune In dioda termoelectronica, spre deosebire de joncţiunea semiconductoare, apare un mic curent direct chiar la tensiune zero pe dispozitiv. Explicaţia este ca electronii sunt emişi de filament cu o anumita viteza, câştigata prin ciocniri cu atomii care au o agitaţie violenta datorata temperaturii. O parte mica din aceşti electroni ating anodul chiar in lipsa unui câmp aplicat. Daca anodul este făcut uşor pozitiv, mai mulţi electroni sunt atraşi spre acesta. Nu toţi electronii emişi ating anodul; apare astfel un larg nor de electroni intre catod si anod ca o "sarcina spaţiala negativa" care are un efect de respingere pentru electronii emişi. cest efect de inhibare al sarcinii spaţiale poate fi asemănat cu cel al zonei de sărăcire intr-o joncţiune
2 INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.2 semiconductoare. Daca potenţialul pozitiv al anodului creste, efectul sarcinii spaţiale este depasit si tot mai mulţi electroni ating anodul. Daca anodul este făcut negativ in raport cu filamentul, electronii emişi sunt respinşi înapoi spre catod si nu mai avem un curent intre catod si anod, chiar daca tensiunea negativa de pe anod creste. Trebuie notat ca daca vidul din interiorul diodei este înalt, nu avem "purtători minoritari" care sa producă un curent de fuga (pierderi) invers. Curenţii inverşi reziduali pentru diodele electronice sunt extrem de mici (fata de curenţii reziduali de la diodele semiconductoare) Trioda Pentru a realiza un dispozitiv termoelectronic amplificator, trebuie adaugati diodei o serie de electrozi suplimentari, astfel curentul anodic sa poate fi controlat prin potenţialul de pe aceşti electrozi. cest lucru a fost făcut pentru prima data de Lee de Forest in 1907, care a construit un tub electronic cu o grila (reţea) metalica intre catod si anod. cest dispozitiv cu trei electrozi, numit "trioda" este prezentat in fig.6.2(a) ca reprezentare simbolica iar in fig.6.2(b) se prezintă o caracteristica de transfer pentru o trioda de mica putere. Grila este menţinuta, in mod normal, la un potenţial negativ in raport cu filamentul (catodul). In aceste condiţii ea respinge spre catod pe unii din electroni, permiţând doar unora sa treacă prin "spatiile din grila" spre anod. Mărind negativarea grilei, ea va respinge mai mulţi electroni spre catod, conducând astfel implicit la micşorarea curentului anodic. Exista o tensiune de grila la care curentul anodic "cade" la zero, toţi electronii fiind intorsi din drum. Comportamentul este similar cu al FET-ului; atât FET-ul cât si TRIOD produc un curent de ieşire controlat de tensiunea de intrare (caracteristica de transfer pentru trioda este prezentata in fig.6.2(b)). La fel ca la FET, proprietatile de transfer sunt specificate prin transconductanta g m, unde: g m variatia curentului anodic Ia = = variatia tensiunii de grila V g (uzual m/v) Transconductanta este uneori impropriu numita "conductanţa mutuala", de unde provine si notaţia g m extinsa si la FET-uri Realizarea catozilor Primele tuburi electronice foloseau filamente de tungsten. Era necesara o temperatura a filamentului de 2300 K pentru a obţine o emisie de electroni corespunzătoare; aceste tuburi foloseau o putere considerabila pentru încălzirea filamentului si aveau o viata relativ scurta. S-a descoperit ca un filament acoperit cu oxizi de bariu si stronţiu are o emisie foarte buna, încălzit la o temperatura de doar 1000 K. stfel acest catod acoperit cu oxizi a devenit catodul standard, excepţie făcând doar catozii pentru tuburile de foarte mare putere. Primele echipamente cu tuburi foloseau curent continuu atât pentru alimentarea anodului (H.T.- înalta tensiune), cât si pentru alimentarea filamentului (L.T.- joasa tensiune). Este insa mult mai convenabil de alimentat filamentele cu tensiune alternativa (a.c.), uşor de obţinut cu ajutorul transformatoarelor de reţea. Sunt insa doua probleme care apar datorita alimentarii in curent alternativ a filamentului (catodului). In primul rând temperatura filamentului poate fluctua cu o frecventa de 100Hz (frecventa curentului alternativ de la reţea fiind 50Hz). In al doilea rând, întrucât tensiunea de intrare se aplica intre grila si catod, o proporţie a tensiunii a.c. de filament va apare in semnalul de la intrare, producând o componenta de "brum" cu frecventa de 50 Hz. ceste doua probleme sunt înlăturate folosind in locul unui simplu filament un nou tip de catod "cu încălzire indirecta", catod generalizat la majoritatea tuburilor electronice de mica putere. După cum sugerează si numele, catodul este izolat fata de filament, astfel se împiedica pătrunderea componentei alternative de 50Hz in semnalul de intrare. Încălzirea se face cu un filament de tungsten acoperit cu un material izolator refractar, introduse intr-un cilindru de nichel care este acoperit cu oxizii de stronţiu si bariu care formează "catodul cu încălzire indirecta". ceasta structura are o
3 INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.3 capacitate termica mult mai mare ca un simplu filament si astfel este diminuata fluctuaţia termica a catodului, fluctuaţie care ar modula numărul de electroni emişi de acesta. (a) (b) G G K K f f f f incalzire incalzire directa indirecta Vg(V) -4 Fig.6.2.Trioda (a)-simbol (b)-caracteristica de transfer Vg -2 Ia (m) Ia Rs 100k ECC82 10n Vin Rg 2M2 Rk 2k2 +200V 100n Vies 100u C k 0 Fig.6.3. mplificator de tensiune cu trioda Un dezavantaj al acestei capacitati termice ridicate este faptul ca acest catod cere un timp de sec. ca sa atingă temperatura optima de funcţionare mplificator de tensiune cu trioda Trioda poate fi folosita intr-un circuit amplificator de tensiune similar ca structura cu cele pentru tranzistoarele FET; fig.6.3 prezintă schema unui amplificator cu trioda. Ca si in cazul altor amplificatoare de tensiune, tensiunea de ieşire este dezvoltata pe rezistenta de sarcina R S. Rezistenta din catod are un rol similar ca si rezistenta din sursa la un FET, realizând polarizarea automata a grilei. Condensatorul C k =100µF care decuplează rezistenta R k si astfel previne apariţia semnalelor a.c. in catod, lucru care ar conduce la o puternica reducere de amplificare, aducând la intrare (pe grila) un semnal in opoziţie de faza fata de semnalul util (reacţie negativa). La fel ca FET-ul, tubul electronic este un dispozitiv controlat in tensiune si care are un curent neglijabil de intrare (o impedanţa mare deci de intrare). Este un dezavantaj faptul ca necesita o tensiune înalta de alimentare (+200V), dar acest lucru permite la ieşire semnale de amplitudine mare înainte de a apare unele limitări (la semnale mari apar distorsiuni). Circuitul prezentat (fig.6.3) poate produce semnale de ieşire de aproximativ 100V (vârf la vârf) înainte sa apară distorsiuni serioase, la o amplificarea tipica de tensiune de Tetroda si pentoda Când trioda a devenit extensiv utilizata pentru amplificare in domeniul undelor radio (anul 1920), s-a constatat rapid ca performantele ei se diminuează la frecvente înalte (cativa zeci de kiloherti). La aceste frecvente câştigul scade rapid si unele amplificatoare vor oscila, generând semnale parazite ele insisi. Problemele vizând amplificarea la frecvente înalte sunt deosebit de complexe, atât in cazul tuburilor electronice cât si al tranzistoarelor. Cauza deficientelor triodei la frecvente înalte este capacitatea dintre anod si grila. Pentru a surmonta aceste deficiente, o a doua grila s-a montat intre prima grila si anod. ceasta a doua grila, sau grila ecran, are rolul unui ecran electrostatic intre anod si grila de comanda. ceasta este menţinuta la un potenţial d.c. pozitiv, similar cu cel al anodului in sensul menţinerii fluxului de electroni, dar este conectata la masa (pământ) printr-un condensator, astfel ca in ceea ce priveşte semnalele a.c. ea este ca un ecran impamântat. In acest fel Schottky a realizat in 1919 tubul numit "tetroda", a cărui simbol este prezentat in fig.6.4(a). Când electronii lovesc anodul ei pot disloca alţi electroni si produc ceea ce se numeşte "emisie secundara". Un dezavantaj al tetrodelor este ca aceşti electroni secundari pot fi captaţi de grila ecran si astfel "fura" din curentul anodic, dând naştere la o alura nedorita (cădere) in caracteristica curentului anodic. O cale de surmontare a acestei situaţii este de a dirija electronii in
4 INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.4 mişcarea lor spre anod sub forma unui fascicol concentrat, folosind pentru aceasta placi speciale de concentrare si dirijare. In acest fel se creează o sarcina spaţiala negativa densa care va respinge electronii (secundari) înapoi in anod. cest tip de tuburi electronice se numesc "tetrode cu fascicol dirijat" si au fost utilizate extensiv in etajul de ieşire al amplificatoarelor audio de putere (ex. KT88, 6L6, 6Π3, etc.). doua soluţie, pentru a scăpa de emisia secundara, este sa introducem inca o grila ("grila supresoare") intre "grila ecran" si "anod". Grila supresoare este legata ori la catod (de obicei intern), ori la pământ (masa), astfel încât ea respinge electronii secundari, lăsând insa electronii, cu energii mari, din fascicolul grilei ecran sa treacă spre anod. cest tub electronic cu cinci electrozi se numeşte "pentoda" (Tellegen, 1928), si simbolul sau este prezentat in fig.6.4(b). (a) G.ecran G.comanda (b) G.supresoare G.ecran G.comanda K K f f f f Fig.6.4. Tuburi electronice cu mai multe grile (a)- Simbol tetroda (b)- Simbol pentoda (c)- mplificator de tensiune cu pentoda (c) 220K 1M +200V 100n EF86 Vies 10n 100n 2M2 + 2K 100 u 0 Cu toate ca pentoda a apărut iniţial din necesitatea amplificării in domeniul frecventelor înalte, ea a câştigat o larga aplicaţie având caracteristici in general mult mai bune decât ale triodei, excepţie făcând zgomotul, care este puţin mai mare la pentoda. Pentoda a fost astfel larg utilizata atât in amplificatoarele de joasa frecventa cât si in cele de înalta frecventa. Este util de remarcat ca chiar daca trioda si FET-ul au proprietatea de a fi dispozitive cu trei electrozi, caracteristicile FETului sunt mai apropiate de cele ale pentodei decât de cele ale triodei. In fig.6.4(c) se prezintă un circuit amplificator de tensiune folosind o pentoda de tip "EF86", cu zgomot mic. cest circuit da o amplificare de tensiune de aproximativ 300 si este reprezentativ pentru multe circuite care se întâlnesc in echipamentele cu tuburi electronice. Trebuie evidenţiata legătura dintre grila supresoare (G 3 ) si catod (K), legătura grilei ecran (G 2 ) prin rezistenta de 1M la tensiunea de alimentare a anodului (HT=200V) si decuplarea sa prin condensatorul de 100nF (acesta conduce semnalul a.c. la masa montajului) Tubul catodic: construcţie si funcţionare Un dispozitiv termoelectronic care este foarte puţin probabil sa devină demodat in viitorul apropiat este tubul catodic (CRT). Tubul catodic este folosit ca dispozitiv de afişare in osciloscoape si bineînţeles ca dispozitiv final pentru imagine in sistemele de televiziune (receptoare si monitoare TV). Tubul catodic este alcătuit din trei elemente de baza: un tun electronic care produce un fascicol intens si focalizat de electroni, un sistem de deflexie a fascicolului de electroni (poate fi electrostatic sau magnetic) si un ecran fluorescent care emite radiaţii vizibile in punctele de impact cu fascicolul de electroni, datorita stratului de luminofor existent. Fluorescenta este o fotoluminiscenta care încetează practic odată cu excitaţia care o produce (după o întârziere de secunde), nedepinzand de temperatura. La ecranele fosforescente fotoluminiscenta continua cu o intensitate din ce in ce mai mica si după ce a fost întrerupta excitarea. Durata sa (remanenta) depinde de natura materialului (sulfura de calciu, wolframat de bariu, etc.) si de temperatura, putând depasi 1 secunda. Principalele parţi constructive ale tubului catodic (CRT) cu deflexie electrostatica sunt prezentate in fig.6.5.
5 INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.5 Tensiune de deflexie strat cond. Grila Catod f 1 2 Y X f VHT -2kV Stralucire Focalizare Deflexie Ecran fluorescent Fig.6.5. Tub catodic cu deflexie electrostatica Catodul emite electroni care sunt acceleraţi spre primul anod 1 care este menţinut pozitiv, la câteva sute de volţi in raport cu catodul. Fluxul de electroni este controlat de grila, a cărei polarizare negativa este reglata de controlul "de strălucire". Fascicolul de electroni trece prin orificiul primului anod si se îndreaptă spre al doilea anod 2, care este uşor mai pozitiv decât primul. Scopul celor doi anozi este de a produce un câmp electric local cu linii de forţa curbate astfel ca toţi electronii din fascicol vor converge spre acelaşi punct de pe ecranul fluorescent. Diferenţa de potenţial dintre 1 si 2 este reglata de unitatea de control a focalizării până când pe ecran apare un spot mic si bine conturat. ceasta combinaţie cu doi anozi (1-2) poate fi considerata ca o lentila electrostatica. Se poate aplica in mod similar un câmp magnetic, pentru a avea o lentila magnetica, procedeu folosit la unele tuburi catodice. cest gen de "lentile" (electrostatice, electromagnetice) sunt larg folosite in "microscopia electronica", unde combinaţii ale lentilelor electronice permit obţinerea unor măriri foarte mari cu rezoluţii apreciabile, ca si in cazul microscoapelor optice. Fascicolul de electroni după ce paraseste zona anozilor de focalizare se îndreaptă spre plăcile de deflexie, pe care se aplica potenţiale pentru realizarea deplasării verticale (plăcile Y) sau orizontale (plăcile X) a fascicolului in drumul sau spre ecranul fluorescent (fosforescent). Energia fascicolului de electroni este suficient de mare pentru a produce electroni secundari, care sunt expulzaţi (smulşi) din ecran si sunt colectaţi de stratul conductor care acoperă ecranul si este legat la masa montajului. De fapt exista atâtea sarcini pierdute de ecran încât acesta se menţine la câţiva volţi pozitivat fata de ultimul anod (2). Emisia secundara este utilizata in tuburile catodice cu memorie (stocare de imagine) care au fost folosite la osciloscoapele cu memorie. ceste tuburi catodice cu memorie (cu remanenta foarte mare) sunt in stare sa stocheze o imagine pe ecran pentru o durata de o ora. ceasta proprietate este folosita pentru examinarea formelor de unda tranzitorii. Stocarea (memorarea) se face acoperind stratul fosforescent cu un strat ţinta care este foarte eficient emitator de electroni secundari si de asemenea un foarte bun izolator. Când fascicolul de electroni trasează o curba pe ecran, stratul ţinta devine pozitiv in punctele atinse de fascicol. Pentru a vizualiza aceasta imagine "stocata" se porneşte un al doilea tun electronic. cest tun produce un fascicol divergent de electroni, inundând ţinta cu electroni. Ţinta respinge fascicolul de electroni spre ecranul fluorescent in zonele unde aceasta a fost încărcata pozitiv si astfel se evidentiaza "curba memorata", aceasta rămâne pe ecran până când sarcina pozitiva este complet neutralizata. In practica, definiţia imaginii uzual rămâne acceptabila, pentru un interval de circa zece minute. Cu toate ca deflexia electrostatica este un standard in multe osciloscoape, ea nu este folosita la tuburile catodice folosite in receptoarele de televiziune. ceste tuburi, cu ecrane mari cu diagonala de cm, cer o energie mare a fascicolului de electroni pentru a asigura o "strălucire si luminozitate" adecvata, iar corespunzător unghiurilor mari de deflexie cerute (110, 90 ), plăcile de deflexie ar necesita potenţiale enorme daca s-ar utiliza deflexia electrostatica. Deflexia magnetica a Y X
6 INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.6 devenit standard pentru acest gen de aplicaţii. Fig.6.6 prezintă un aranjament tipic pentru deflexie magnetica, unde se folosesc doua bobine pentru a produce câmpul necesar deflexiei. Trebuie amintit ca axele bobinelor sunt perpendiculare pe direcţia de deflexie, spre deosebire de cele electrostatice, care sunt paralele cu direcţia de deflexie. O întreaga varietate de materiale fluorescente (fosforescente) sunt folosite in construcţia tuburilor catodice. Cel mai eficient din punctul de vedere al strălucirii optice, pentru un curent dat al fascicolului de electroni incident, este verde sau verde-albastru, acestea fiind culorile uzual văzute in cazul tuburilor catodice pentru osciloscoape. Unele materiale au o rapida descreştere a intensitatii luminoase emise la încetarea expunerii la fascicolul electronic (materiale "cu persistenta mica"), in timp ce altele au o " persistenta lunga" (remanenta de ordinul secundelor). ceste materiale cu "persistenta" (remanenta) sunt folosite pentru examinarea fenomenelor tranzitorii de joasa frecventa si pentru ecranele instalaţiilor radar. Unele osciloscoape cu memorie au posibilitatea de a controla "durata persistentei" prin modificarea ratei de descărcare a ţintei. Tun electronic Y Bobine de X deflexie Ecran fluorescent Fig.6.6. Deflexie magnetica pentru un tub cinescop Tunuri electronice R albastru V verde rosu masca R strat fluorescent Fig.6.7. Principiul constructiv pentru un cinescop cu masca perforata Pentru tuburile cinescop alb-negru ale receptoarelor TV se folosesc materiale cu persistenta mica pentru a împiedica "mâzgălirea" (mânjirea) imaginilor in mişcare. Ca luminofori se folosesc sulfuri, selenuri, silicaţi, wolframati sau fluoruri ale elementelor din coloana a doua a tabelului lui Mendeleev (Zn, Cd, Mg, etc.). La aceste materiale se adaugă pentru activare g, Mn, Cu, Cr, s.a. Pentru realizarea cinescoapelor color se folosesc materiale fluorescente care corespund cât mai apropiat culorilor "primare aditive" RGB (roşu, verde si albastru) care prin combinare vor da toate culorile dorite. In cele mai răspândite tuburi cinescop color, tuburile cu masca perforata (de umbrire - Shadow Mask, realizat de firma RC in 1950), ecranul este acoperit cu grupuri de puncte ( granule de luminofori). Fiecare grup este o formaţie triunghiulara (in delta; nu se mai utilizează) sau in linie (tip PIL - Precision In-Line, RC, 1972), din puncte de material fluorescent roşu, verde si respectiv albastru. Tubul cinescop dispune de trei tunuri electronice independente, unul acoperind punctele roşii, altul cele verzi si al treilea pe cele albastre. Cum ne putem aştepta, este necesara o aranjare extrem de precisa pentru ca fiecare tun electronic sa acţioneze doar asupra punctelor fluorescente corespunzătoare. cest lucru este asigurat prin plasarea unei "masti metalice perforate (de umbrire)" cu orificii precise, intre tunurile electronice si ecranul fluorescent. In aceasta masca exista câte un singur orificiu pentru fiecare grup (roşu, verde, albastru) de luminofori. Fig.6.7 prezintă schematic imaginea celor trei tunuri si a mastii perforate intr-un astfel de tub cinescop. După cum se vede, masca permite tunului "roşu" sa expună doar punctele fluorescente "roşii"; la fel si pentru celelalte doua culori. Controlând intensitatile relative ale celor trei tunuri electronice, se poate produce orice culoare oriunde pe ecran. Dintre tuburile cinescop color (tricromatice) se remarca tipul trinitron, creat de firma SONY in La tuburile black-trinitron, ecranul tubului reprezintă o porţiune din suprafaţa unui cilindru, ceea ce reprezintă un avantaj fata de cele cu masca perforata in-line, care au ecranul o porţiune din suprafaţa unei sfere. Colturile sunt drepte, fara distorsiuni si nu reflecta lumina ambianta. Ecranul negru este mai uşor suportat de ochi, iar contrastul este mai mare.
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραSeminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραDifractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI
CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă
Διαβάστε περισσότεραPropagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραMetode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor curs opţional C7 Spectroscopia Low Energy Ion Scattering - LEISS Analiza cualitativa sau semi-cantitativa a compoyitiei suprafetei. Probleme cu cuantificarea;
Διαβάστε περισσότεραSeria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα