Condiții tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Condiții tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene"

Transcript

1 Normă tehnică Condiții tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene Cod ANRE : /04/09 1

2 CUPRINS Pg. CAPITOLUL I - Scop...3 CAPITOLUL II - Domeniu de aplicare...3 CAPITOLUL III - Definiții...3 CAPITOLUL IV - Documente de referință...5 CAPITOLUL V - Cerințe pentru centralele electrice eoliene dispecerizabile (CEED)...7 CAPITOLUL VI - Cerințe pentru centralele electrice eoliene nedispecerizabile (CEEND)...12 CAPITOLUL VII - Cerințe pentru echipamentele de telecomunicații...12 CAPITOLUL VIII - Informatii necesar a fi transmise de CEE...13 CAPITOLUL IX - Dispoziții finale

3 I CAPITOLUL I Scop Art. 1. Prezenta normă tehnică stabileşte cerințele tehnice minimale pe care trebuie sa le îndeplinească grupurile/centralele electrice eoliene racordate la rețelele electrice de interes public, astfel încât să poată fi asigurată atât funcționarea în siguranță a sistemului electroenergetic cât şi condițiile pentru instalarea unei puteri totale cât mai mari în astfel de centrale. Prezenta normă tehnică constituie o completare adusă capitolului 5 din Codul tehnic al rețelei electrice de transport: Condiții de racordare la rețeaua electrică de transport şi capitolului 5 din Codul tehnic al rețelelor electrice de distribuție: Condiții de racordare la rețelele electrice de distribuție. CAPITOLUL II Domeniu de aplicare Art. 2. Prezenta normă tehnică se aplică în relațiile dintre operatorii de rețea si utilizatorii care solicită racordarea de grupuri/centrale electrice eoliene la rețelele electrice de interes public. CAPITOLUL III GLOSAR Art. 3. (1) În prezenta normă tehnică se utilizează termenii şi expresiile definite în Codul tehnic al rețelei electrice de transport. În plus, în sensul prezentului regulament, se definesc termenii şi acronimele prezentate mai jos. (2) Acronime: ANRE CEE CEED CEEND EMS Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei Centrală electrică eoliană Centrală electrică eoliană dispecerizabilă Centrală electrică eoliană nedispecerizabilă Sistem de management al energiei 3

4 GGE OD OTS PCC PIF SCADA SEN Grup generator eolian Operator de distribuție Operatorul de transport şi de sistem Punct comun de cuplare Punere în funcțiune Sistem informatic de monitorizare, comandă şi achiziție de date a unui proces tehnologic sau instalații Sistemul electroenergetic național (3) Definiții: Bara/ barele colectoare a/ ale CEE Centrală electrică eoliana Centrală electrică eoliană dispecerizabilă Centrala electrică eoliană nedispecerizabilă Grup generator Grup generator eolian Operator de rețea Puterea nominală a Bara/ barele electrica(ce) in care debitează grupurile generatoare dintr-o centrala electrica eoliana. Unul sau mai multe grupuri electrice eoliene racordate în acelaşi punct la rețeaua electrică de interes public. Centrală electrică eoliană cu o putere instalată mai mare de 10 MW în punctul de racordare la sistem. Centrală electrică eoliană cu o putere instalată mai mică sau egala cu 10 MW în punctul de racordare la sistem. Ansamblu de echipamente (de regulă rotative) destinat producției de energie electrică prin transformarea unei alte forme de energie. Grup generator destinat să transforme energia cinetica a vântului în energie electrică. Dupa caz, operatorul de transport şi de sistem, un operator de distribuție sau un alt deținător de rețea electrică de interes public. Puterea electrică maxima de funcționare continua pe care o poate produce un grup 4

5 unui grup generator eolian generator eolian in condiții normale de funcționare, mărime indicata in general de proiectant. Putere disponibilă (a unui GGE, a unei CEE) Putere instalată (a unei CEE) Punct de racordare Punct comun de cuplare Puterea electrică maximă care poate fi produsă în regim continuu de GGE/CEE, în condițiile reale în care se află. Suma puterilor nominale ale GEE din componența CEE. Punct fizic din rețeaua electrică la care se racordează un utilizator. Punct al unei rețele electrice, cel mai apropiat din punct de vedere electric de un utilizator, la care sunt sau pot fi conectați si alți utilizatori. CAPITOLUL IV Documente de referinţă Art. 4. Aplicarea prezentei metodologii se face prin coroborarea cu prevederile următoarelor acte normative: a) Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare; b) Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie nr. 220/2008; c) Hotărârea Guvernului nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public; 5

6 d) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 20/2004 pentru aprobarea Codului tehnic al rețelei electrice de transport, cu modificările ulteroare; e) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 128/2008 pentru aprobarea Codului tehnic al rețelelor electrice de distribuție revizia I; f) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 129/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea soluțiilor de racordare a utilizatorilor la rețelele electrice de interes public; g) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 48/2008 pentru aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament; h) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecție şi de siguranță aferente capacităților energetice revizia I, cu modificările si completările ulterioare; i) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 38/2007 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a neințelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice şi a contractelor de racordare la rețea; j) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 17/2007 pentru aprobarea Standardului de performanță pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice; k) Ordinul preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice; 6

7 CAPITOLUL V Cerinţe pentru centralele electrice eoliene dispecerizabile (CEED) Art. 5. Art. 6. Art. 7. CEED trebuie să respecte integral cerințele Codului tehnic al rețelei electrice de transport/codului tehnic al rețelelor electrice de distribuție şi prezentei reglementări. CEED trebuie să fie capabile să producă pe durata nelimitată, în punctul de racordare, simultan puterea activă şi reactivă maximă corespunzătoare condițiilor meteo, în conformitate cu diagrama P-Q echivalentă pentru care a primit aviz, în banda de frecvențe 49,5 50,5 Hz şi în banda admisibilă a tensiunii. (1) CEED trebuie să aibă capacitatea: a) să funcționeze continuu pentru frecvențe cuprinse în intervalul 47,5 52 Hz; b) să rămână conectate la rețeaua electrică pentru frecvențe cuprinse în intervalul 47,0 47,5 Hz timp de minimum 20 de secunde; c) să rămână conectate la rețeaua electrică atunci când se produc variații de frecvență având viteza de până la 0,5 Hz/secundă; d) să funcționeze continuu la o tensiune în punctul de racordare în domeniul 0,90 1,10 Un; Art. 8. (1) GGE trebuie să rămână in funcțiune: a) la variații ale frecvenței în domeniul 49,5 47,5 Hz. La scăderea frecvenței sub 49,5 Hz se admite o reducere liniară a puterii active disponibile, proporțională cu abaterea frecvenței; b) la variații de frecvență cu viteza de până la 0,5 Hz/s şi/sau variații de tensiune în domeniul 0,90 1,10Un; (2) Funcționarea la tensiuni sau la frecvențe anormale nu trebuie să conducă la reducerea puterii active disponibile a GGE cu mai mult de 20%. Art. 9. GGE trebuie să rămână in funcțiune la apariția golurilor şi a variațiilor de tensiune, pe una sau pe toate fazele, în punctul de racordare, de tipul celor din figura 1: 7

8 Figura 1: Forma golurilor de tensiune la care GGE trebuie sa ramana in funcțiune (2) Pe durata golurilor de tensiune CEED trebuie să producă putere activă corespunzător nivelului tensiunii remanente şi să maximizeze curentul reactiv injectat, fără a depăşi limitele de funcționare ale CEED. CEED trebuie sa poată genera curentul reactiv maxim un timp de minimum 3 s. (3) Din momentul restabilirii tensiunii rețelei electrice în limitele normale de funcționare, CEED trebuie să producă întreaga putere activa disponibila in cel mai scurt timp posibil, cu un gradient de variație a sarcinii de cel puțin 20 % din puterea instalată pe secunda (MW / sec). Art. 10. (1) CEED va fi prevăzută cu un sistem de reglaj automat al puterii active în funcție de valoarea frecvenței (reglaj automat f/p). Acesta va acționa conform unei curbe de răspuns frecvență/putere activă exemplificată în figura 2, unde P d reprezintă puterea activă disponibilă. Coordonatele punctelor A, B, C, D şi E depind de valoarea frecvenței, a puterii active pe care o poate produce centrala şi de valoarea de consemn la care este limitată puterea activă, în intervalele: A (50-47 Hz), B (50-47 Hz), C (50-52 Hz), DE (50-52 Hz). Poziția punctelor trebuie să poată fi setată conform solicitărilor operatorului de rețea cu o eroare de maxim ±10 mhz. Eroarea de măsurare a frecvenței nu trebuie să fie mai mare de ± 10 mhz. 8

9 P d 100 A B C D 20 0 E f (Hz) Figura 2: Variatia puterii CEED functie de frecventa (2) Modificarea puterii active generate datorită variațiilor de frecvență va fi realizată, pe cât posibil, prin modificarea proporțională a puterii active generate de fiecare grup al CEED, nu prin pornirea şi oprirea de grupuri. Viteza de răspuns a fiecărui GGE aflat în funcțiune trebuie să fie cel puțin 60% din puterea nominală pe minut (MW/min). (3) Daca valoarea frecvenței ajunge la o valoare mai mare decât cea corespunzătoare segmentului D E pe curba caracteristică prezentată în figura 2, se admite ca CEED să fie deconectata. Condițiile de repunere în funcțiune se stabilesc de către OTS. (4) La variațiile de frecvență din SEN, CEED trebuie să aibă capacitatea: a) să asigure scăderea puterii active cu cel puțin 40% din puterea instalata / Hz la creşterea frecvenței peste 50,2 Hz; b) să asigure creşterea puterii active până la limita maximă a puterii active disponibile, la scăderea frecvenței sub 49,8 Hz. Art. 11. (1) Puterea activă produsă de o CEED trebuie să poată fi limitată la o valoare de consemn. (2) Mărimea valorii de consemn trebuie să poată fi setată local sau preluată automat de la distanță în intervalul între puterea minimă tehnic si puterea instalată a centralei. (3) CEED trebuie să asigure reglajul puterii active în punctul de racordare cu o precizie de ±5% din puterea instalata (ca putere medie pe 10 minute). Art. 12. (1) In funcționare normala, CEED trebuie să aibă capacitatea : 9

10 (a) de a seta viteza de creştere/ reducere liniară a puterii active produse la valoarea impusă de operatorul de rețea (MW/minut); (b) de a reduce, la dispoziția operatorului de rețea, puterea activa produsa la valoarea solicitată (inclusiv oprire) respectând viteza de variație (încărcare/descărcare) stabilită. Viteza de variație a puterii trebuie să fie respectată atât în cazul variației naturale de putere (intensificarea vitezei vântului), cât şi pentru variațiile consemnului de putere. Prevederile de mai sus nu se referă la opririle intempestive. (2) Valoarea vitezei de variație a puterii trebuie să poată fi setată într-o gamă cuprinsă între 10% din puterea instalată pe minut si viteza maxima admisibilă, data de fabricant. Art. 13. Art. 14. Art. 15. Art. 16. (1) CEED trebuie să instaleze sisteme de protecții care să asigure declanşarea de la sistem în cazul pierderii stabilității. (2) Operatorul de rețea poate solicita în avizul tehnic de racordare instalarea suplimentară în CEED a unor sisteme de automatizare destinate reducerii rapide a puterii, chiar până la oprire. (1) Producătorul este responsabil pentru protejarea GGE şi a instalațiilor auxiliare ale acestora contra pagubelor ce pot fi provocate de defecte în instalațiile proprii sau de impactul rețelei electrice asupra acestora la acționarea protecțiilor de deconectare a CEED sau la incidentele din rețea (scurtcircuite cu şi fără punere la pământ, acționări ale protecțiilor în rețea, supratensiuni tranzitorii, etc.) cât şi în cazul apariției unor condiții excepționale / anormale de funcționare. (2) Reglajele protecțiilor la interfața CEED SEN se stabilesc de către operatorul de rețea. Dacă un GGE a declanşat din cauza vitezei vântului aflată în afara limitelor luate în calcul la proiectare, acesta trebuie să aibă capacitatea de a se reconecta automat atunci când viteza vântului revine la valori normale de funcționare. (1) La valori ale tensiunii în punctul de racordare situate în banda admisibilă de tensiune, puterea reactivă produsă/absorbită de o CEED trebuie să poată fi reglată continuu corespunzător unui factor de putere situat cel puțin în gama 0,95 capacitiv şi 0,95 inductiv. (2) CEED trebuie sa poată realiza reglajul automat tensiune - putere reactiva in PCC în oricare din modalitățile: (a) reglajul tensiunii; (b) reglajul puterii reactive schimbate cu SEN; (c) reglajul factorului de putere. (3) Condițiile de detaliu privind reglajul tensiunii şi puterii reactive se stabilesc de operatorul de rețea prin avizul tehnic de racordare. (4) Viteza de răspuns a sistemului de reglaj al tensiunii trebuie să fie de minimum 95% din puterea reactivă disponibila pe secundă. 10

11 Art. 17. Art. 18. În regim normal de funcționare al rețelei, CEED nu trebuie să producă în punctul de racordare variații rapide de tensiune mai mari de ± 5 % din tensiunea nominală. Soluția de racordare a CEED trebuie sa aibă în vedere evitarea funcționării CEED în regim insularizat, inclusiv prin dotarea cu protecții care să deconecteze CEED într-un asemenea regim. Art. 19. (1) Condițiile de proiectare prevăzute în standardele SR EN :2006 Turbine eoliene. Partea 1: Condiții de proiectare, SR EN :2006 Turbine eoliene. Condiții de proiectare ale turbinelor eoliene mici, constituie cerințe specifice minimale pentru GGE. Evaluarea şi măsurarea parametrilor ce caracterizează calitatea energiei electrice produse de GGE trebuie să se conformeze cel puțin cerințelor prevăzute în standardul SR EN :2003 Turbine eoliene. Partea 21: Măsurarea şi evaluarea caracteristicilor de calitate a energiei a turbinelor eoliene conectate la o rețea electrică; (2) Indiferent de numărul GGE si al instalațiilor auxiliare aflate în funcțiune şi oricare ar fi puterea produsă, CEED trebuie sa asigure in PCC calitatea energiei electrice conform cu standardele în vigoare Art. 20. Art. 21. Art. 22. Art. 23. Art. 24. Operatorul de rețea verifică şi asigură că racordarea şi funcționarea CEED prevăzute a fi instalate nu conduce la încălcarea normelor în vigoare privind calitatea energiei electrice. În scopul efectuării studiilor de stabilire a soluției de racordare sau de planificare, solicitantul pune la dispoziția operatorului de rețea un model de simulare a funcționarii centralei/grupului eolian. Modelul trebuie să fie furnizat într-un format cerut de operatorul de rețea. Modelul trebuie să evidențieze parametrii CEE / GGE necesari atât pentru calculele de regimuri staționare cât şi pentru cele de regimuri dinamice/ tranzitorii. Înainte de punerea în funcțiune a unei CEED, de comun acord cu operatorul de rețea, se stabileşte programul de probe prin care se demonstrează capacitatea CEED de a îndeplini condițiile de racordare impuse de operatorul de rețea prin avizul tehnic de racordare. Probele includ şi verificarea modelului de simulare a funcționării. CEED trebuie dotată cu sisteme de măsurare şi de monitorizare a funcționării şi a calității energiei electrice în PCC. În situații speciale, evidențiate prin studii proprii, operatorul de rețea poate impune condiții suplimentare celor de mai sus sau mai restrictive. 11

12 CAPITOLUL VI Cerinţe pentru centralele electrice eoliene nedispecerizabile (CEEND) Art. 25. (1) Pentru CEEND cu puterea instalată 1 MW dar până la 10 MW cerințele minime impuse sunt cele cuprinse în Art. 5 9, 13-15, 17 20; (2) Pentru CEEND cu puteri instalate 1 MW se impun următoarele cerințe minime: (a) Să poată fi conectate şi deconectate prin comandă de la distanță; (b) Să funcționeze în paralel cu rețeaua fără a produce variații de tensiune mai mari de ± 5% din tensiunea nominală; (c) Să respecte condițiile de calitate a energiei electrice produse, stabilite de operatorul de rețea, conform normelor în vigoare. (3) In scopul asigurării funcționării în condiții de siguranță a rețelei electrice şi protejării celorlalți utilizatori, inclusiv prin evitarea funcționării în regim insularizat, operatorul de rețea poate impune pentru CEEND condiții suplimentare celor de mai sus sau mai restrictive. CAPITOLUL VII Cerinţe pentru echipamentele de telecomunicaţii Art. 26. Art. 27. Titularul de licență pentru producerea energiei electrice în GGE/CEE cu puteri mai mari de 1 MW trebuie să asigure continuitatea transmiterii informațiilor către operatorul de rețea şi OTS. (1) Toate CEED trebuie să poată fi supravegheate şi comandate de la distanță. (2) Funcțiile de comandă şi valorile măsurate trebuie să poată fi puse la dispoziție operatorului de rețea, la cerere, într-un punct convenit de interfață cu sistemul EMS-SCADA. (3) Pentru CEED informațiile necesare a fi transmise on-line către sistemul EMS - SCADA includ cel puțin: puterea activă şi reactivă produsă, tensiunea, frecvența, poziția elementelor de comutație din punctul de racordare, energia activă produsă, reglaj f/p (da/nu), viteza şi direcția vântului, presiunea atmosferică, temperatura, etc. (4) Pentru CEEND informațiile necesare a fi transmise on-line includ cel puțin măsura de putere activă si reactivă produsă. 12

13 (5)Operatorul de rețea precizează şi alte informații care trebuie teletransmise de CEE şi încheie cu producătorul un acord de confidențialitate referitor la acestea. Art. 28. Titularul de licență pentru producerea energiei electrice în CEED este obligat să furnizeze către OTS prognoze de producție (putere activă) pe baza datelor meteo, pe termen mediu (1 3 zile) şi scurt ( 4 24 ore). CAPITOLUL VIII Informaţii necesar a fi transmise de CEE Art. 29. Titularul de licență pentru producerea energiei electrice în CEED va trimite pentru fiecare centrală pentru care solicită racordarea, respectiv efectuarea de probe pentru punerea în funcțiune, datele tehnice indicate în tabelul 1.1 sau 1.2. Punerea în funcțiune şi darea în exploatare se face numai după realizarea probelor de funcționare, integrarea în sistemul SCADA al operatorului de rețea şi transmiterea la acesta a rezultatelor probelor conform tabelelor următoare si a procedurilor elaborate de operatorul de rețea. S - date standard de planificare D - date de detaliu de planificare R - date comunicate pentru elaborarea studiului de soluție şi cererea de racordare P - date comunicate cu minimum 3 luni înainte de PIF T - date determinate (înregistrate) în urma probelor (testelor) care fac obiectul activităților de testare monitorizare şi control. Determinarea acestor date se realizează în cadrul probelor de PIF şi se transmit la operatorul de rețea în maximum 10 zile de la PIF. Tabelul 1.1 Date pentru centralele electrice eoliene dispecerizabile Descrierea datelor (simbol) Unități de măsură Categoria datelor Firma producătoare a grupului electric eolian Denumire S, R Numărul de grupuri eoliene care constituie CEED Număr Tipul grupurilor generatoare eoliene care constituie CEED Descriere S, R Aprobarea de tip pentru grup electric eolian Număr S, R Racordare la rețea, amplasare Bara Colectoare şi Punctul de Racordare 13 certificat Text, schemă S, R

14 Descrierea datelor (simbol) Unități de măsură Categoria datelor Tensiunea nominală in punctul de racordare kv S, R Schema electrică a întregii centrale electrice eoliene Schemă D, P La nivelul centralei electrice eoliene: Puterea activă nominala a CEED MW S, R Puterea maximă aparentă nominala la bara colectoare a MVA S, R CEED Putere activă netă maximă la bara colectoare a CEED MW D, P Frecvența de funcționare la parametri nominali Hz D, P Viteza maxima/minima de variație a puterii active ce poate fi MW/min P, T realizata la nivelul CEED Consumul serviciilor proprii la puterea maximă produsă la bara colectoare MW T Condiții speciale de conectare/deconectare a centralei S, R, P electrice eoliene altele decât ale grupurilor electrice eoliene Text componente Modelul matematic al centralei electrice eoliene şi simulările Text D,P efectuate Reglajul puterii active în PCC schema de D,P (bucla de reglare) reglare, viteza de incarcaredescarcare Reglajul tensiunii în PCC (bucla de reglare) schema de D,P reglare Reglajul factorului de putere în PCC (bucla de reglare) schema de D,P reglare Diagrama PQ in punctul de racordare Date grafice P, T Parametrii liniei de racordare la SEN S Date referitoare la grupurile generatoare eoliene care alcătuiesc centrala electrică eoliană Tipul unității eoliene (cu ax orizontal/vertical) Descriere Numărul de pale Număr Diametrul rotorului m Înălțimea axului rotorului m Sistemul de comandă a palelor (pitch/stall) Text Sistemul de comandă a vitezei (fix/cu două viteze/variabil) Text Tipul de generator Descriere Tipul de convertor de frecvență şi parametrii nominali (kw) Puterea activă nominala MW Puterea activă maximă măsurată la bara colectoare a CEED MW T - valoarea medie pe 60 secunde - valoarea medie pe 0,2 secunde Puterea activa maxim permisa MW 14

15 Descrierea datelor (simbol) Unități de măsură Categoria datelor Puterea aparentă nominală kva S, R Viteza de variație a puterii active MW/min P, T Puterea reactivă, specificată ca valoare medie pe 10 minute în KVAr S, T funcție de valoarea medie pe 10 minute a puterii active generată *) Curentul nominal A S, R Tensiunea nominală V S, R Viteza vântului de pornire m/s S, R Viteza nominală a vântului (corespunzătoare puterii nominale) m/s S, R Viteza vântului de deconectare m/s S, R Variația puterii generate cu viteza vântului curba de S, R variație Diagrama P-Q in PCC Date grafice S, R,P, T Unități de transformare MT/110kV prin care CEED se racordează la bara de 110kV: Număr de înfăşurări Text S, R Puterea nominală pe fiecare înfăşurare MVA S, P Raportul nominal de transformare kv/kv S, R Tensiuni de scurtcircuit pe perechi de înfăşurări % din U nom S, R Pierderi în gol kw S, P Pierderi în sarcină kw S, P Curentul de magnetizare % S, P Grupa de conexiuni Text S, R Domeniu de reglaj kv-kv S, P Schema de reglaj (longitudinal sau longo-transversal) Text, D, P diagramă Mărimea treptei de reglaj % D,P Reglaj sub sarcină DA/NU D,P Curba de saturație Diagramă D,P Parametri de calitate ai energiei electrice pe fiecare grup (proiectați/realizați) Coeficient de flicker la funcționare continuă ) S, T Factorul treapta de flicker pentru operații de comutare ) S, T Factor de variație a tensiunii ) S, T Număr maxim de operații de comutare la interval de 10 min ) S, T Număr maxim de operații de comutare la interval de 2 ore ) S, T La bara colectoare Factor total de distorsiune de curent THDi ) S, T Armonice (până la armonica 50) ) S, T Factor de nesimetrie de secvență negativă S, T ) Conform tabele anexă 15

16 Tabelul 1.2 Date pentru centralele electrice eoliene nedispecerizabile cu puteri cuprinse între 1 şi 10MW Descrierea datelor (simbol) Unități de măsură Categoria datelor Firma producătoare a grupului electric eolian Denumire S, R Numărul de grupuri eoliene care constituie CEEND Număr Tipul grupurilor generatoare eoliene care constituie CEEND Descriere S, R Aprobarea de tip pentru grup electric eolian Număr certificat S, R Racordare la rețea, amplasare Bara Colectoare şi Punctul de Text, schemă S, R Racordare Tensiunea nominală in punctul de racordare kv S, R Schema electrică a întregii centrale electrice eoliene Schemă D, P La nivelul centralei electrice eoliene: Puterea activă nominala a CEEND MW S, R Puterea maximă aparentă la bara colectoare a CEEND MVA S, R Putere activă netă maximă la bara colectoare a CEEND MW D, P Frecvența de funcționare la parametri nominali Hz D, P Consumul serviciilor proprii la puterea maximă produsă la bara colectoare MW T Condiții speciale de conectare/deconectare a centralei S, R, P electrice eoliene altele decât ale grupurilor electrice eoliene Text componente Parametrii liniei de racordare la SEN S Date referitoare la grupurile generatoare eoliene care alcătuiesc centrala electrică eoliană Tipul unității eoliene (cu ax orizontal/vertical) Descriere Numărul de pale Număr Diametrul rotorului m Înălțimea axului rotorului m Sistemul de comandă a palelor (pitch/stall) Text Sistemul de comandă a vitezei (fix/cu două viteze/variabil) Text Tipul de generator Descriere Tipul de convertor de frecvență şi parametrii nominali (kw) Puterea activă nominala MW Puterea activă maximă măsurată la bara colectoare a CEEND MW T - valoarea medie pe 60 secunde - valoarea medie pe 0,2 secunde Puterea activa maxim permisa MW Puterea aparentă nominală kva S, R Viteza de variație a puterii active MW/min P, T 16

17 Descrierea datelor (simbol) Puterea reactivă, specificată ca valoare medie pe 10 minute în funcție de valoarea medie pe 10 minute a puterii active generate *) Unități de măsură KVAr Categoria datelor S, T Curentul nominal A S, R Tensiunea nominală V S, R Viteza vântului de pornire m/s S, R Viteza nominală a vântului (corespunzătoare puterii nominale) m/s S, R Viteza vântului de deconectare m/s S, R Variația puterii generate cu viteza vântului Tabel S, R Diagrama P-Q Date grafice S, R,P, T Unități de transformare JT/MT, respectiv MT/110kV prin care CEEND se racordează la bara de MT sau 110kV: Număr de înfăşurări Text S, R Puterea nominală pe fiecare înfăşurare MVA S, P Raportul nominal de transformare kv/kv S, R Tensiuni de scurtcircuit pe perechi de înfăşurări % din U nom S, R Pierderi în gol kw S, P Pierderi în sarcină kw S, P Curentul de magnetizare % S, P Grupa de conexiuni Text S, R Domeniu de reglaj kv-kv S, P Schema de reglaj (longitudinal sau longo-transversal) Text, D, P diagramă Mărimea treptei de reglaj % D,P Reglaj sub sarcină DA/NU D,P Curba de saturație Diagramă D,P Parametri de calitate ai energiei electrice pe fiecare grup (proiectați/realizați) Coeficient de flicker la funcționare continua ) S, T Factorul treapta de flicker pentru operații de comutare ) S, T Factor de variație a tensiunii ) S, T Număr maxim de operații de comutare la interval de 10 min ) S, T Număr maxim de operații de comutare la interval de 2 ore ) S, T La bara colectoare Factor total de distorsiune de curent THDi ) Armonice (până la armonica 50) ) Factor de nesimetrie de secvență negativă ) Conform tabele anexă S, T S, T S, T 17

18 Anexă Tabel 1.1, Tabel 1.2 Informațiile din tabele trebuie să corespundă definițiilor şi procedurilor de măsurare din CEI Abaterile față de valorile transmise trebuie anunțate. Dacă operatorul de rețea solicită, el trebuie să primească un raport de testare. Orice modificări ulterioare trebuie aprobate de operatorul de rețea. Putere reactiva / generator eolian Puterea activa la ieşire (% din P n ) Puterea activa la ieşire (kw) Puterea reactivă (kvar) Puterea reactivă evaluată la P mc (kvar) Puterea reactivă evaluată la P 60 (kvar) Puterea reactivă evaluată la P 0,2 (kvar) Fluctuații de tensiune În funcționare continuă Unghiul impedanței de fază a rețelei, ψ k 30 o 50 o 70 o 85 o Viteza medie anuală a vântului, v a Coeficientul de flicker, c (ψ k, v a ) 6,0 m/s 7,5 m/s 8,5 m/s 10,0 m/s 18

19 În cazul operațiilor de comutare Cazul operației de comutare Numărul maxim de operații de comutare, N 10 Numărul maxim de operații de comutare, N 120 Comutare la viteza de pornire (v cut-in ) Unghiul de fază a impedanței rețelei, ψ k 30 o 50 o 70 o 85 o Factorul treaptă de flicker, k f (ψ k ) Factorul de variație a tensiunii, k u (ψ k ) Cazul operației de comutare Numărul maxim de operații de comutare, N 10 Numărul maxim de operații de comutare, N 120 Comutare la viteza nominală (v n ) Unghiul de fază a impedanței rețelei, ψ k 30 o 50 o 70 o 85 o Factorul treaptă de flicker, k f (ψ k ) Factorul de variație a tensiunii, k u (ψ k ) Cazul operației de comutare Numărul maxim de operații de comutare, N 10 Numărul maxim de operații de comutare, N 120 Cea mai defavorabilă comutare între grupurile eoliene Unghiul de fază a impedanței rețelei, ψ k 30 o 50 o 70 o 85 o Factorul treaptă de flicker, k f (ψ k ) Factorul de variație a tensiunii, k u (ψ k ) 19

20 Armonice de curent Rang ul Puterea activa la ieşire (kw) Curentul armonic (% din I n ) Rangul Puterea activa la ieşire (kw) Curentul armonic (% din I n ) Factorul maxim de distorsiune total de curent (% din I n ) Puterea la ieşire pentru valoarea maximă a factorului de distorsiune total de curent (kw) 20

21 CAPITOLUL IX Dispoziţii finale Art. 30. (1) În conformitate cu art. 30 alin (2) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, operatorii de rețea pot emite avize tehnice de racordare la rețelele electrice proprii, pentru CEE, doar in măsura in care puterea totală instalată în CEE nu afectează siguranța funcționării SEN. În termen de trei zile de la emitere, aceştia vor transmite copii ale avizelor la OTS. (2) Puterea maximă ce poate fi instalată în CEE, precum şi rezerva de putere suplimentară necesară din punct de vedere al siguranței SEN, funcție de puterea instalată în CEE, se stabileşte de către OTS conform procedurii specifice elaborată de acesta şi avizată de către ANRE. (3) OTS publică trimestrial pe website-ul propriu valoarea puterii totale instalate în CEE pentru care sunt emise avize tehnice de racordare valabile şi valoarea maximă a puterii instalate în CEE pentru care se pot acorda avize tehnice de racordare. Mențiune: Prezentul document a fost notificat la CE în conformitate cu Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998, amendata de Directiva 98/48/CE, preluate în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1016/

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Procedură din 01/07/2014 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 521bis din 14/07/2014 Intrare in vigoare: 14/07/2014.

Procedură din 01/07/2014 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 521bis din 14/07/2014 Intrare in vigoare: 14/07/2014. Procedură din 01/07/2014 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 521bis din 14/07/2014 Intrare in vigoare: 14/07/2014 Procedura privind punerea sub tensiune pentru perioada de probe şi certificarea

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare

ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT de MONITORIZARE. Piata de echilibrare. Luna noiembrie 2008

RAPORT de MONITORIZARE. Piata de echilibrare. Luna noiembrie 2008 RAPORT de MONITORIZARE Piata de echilibrare Luna noiembrie Abrevieri ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei HHI - Indexul Herfindahl-Hirschman PRE - Parte Responsabila cu Echilibrarea

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5 TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/

Διαβάστε περισσότερα

C O D U L TEHNIC al Reţelei Electrice de Transport

C O D U L TEHNIC al Reţelei Electrice de Transport Cod ANRE: 51.1.112.0.01.27/08/04 C O D U L TEHNIC al Reţelei Electrice de Transport Revizia I Aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20/27.08.2004 Elaborator: Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE UR PNTRU RNŞNT Ş RŢ RN 153 Y onducte de aluminiu cu izolaţie de PV, rezistente la intemperii YY abluri electrice cu concentric pentru branşamente monofazate 1 onductor de aluminiu unifilar clasa 1 sau

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE

Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE În domeniul energiei electrice, una din căile de conservare a resurselor energetice o reprezintă îmbunătăţirea factorului de putere şi gospodărirea judicioasă

Διαβάστε περισσότερα

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

MOTOARE DE CURENT CONTINUU MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I. Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs Nr. 227 / 26.05.2014, Ediția Nr.12, 1/6 Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis FIRA-03-218 DP, FIRA-03-236 DP, FIRA-03-258 DP Matis FIRA-03-218 SP, FIRA-03-236 SP, FIRA-03-258 SP Matis Despre produs

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα