Energii regenerabile

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Energii regenerabile"

Transcript

1 Energii regenerabile Parteneriat LEONARDO da VINCI "DISCOVER A NEW WORKING FIELD" TR1-LEO Partea 1 Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta publicatie reflecta doar punctele de vedere ale autorului, si Comisia nu poate fi facuta responsabila de nici o folosire a informatiilor continute de aceasta.

2 1. Definitii 2. Caracteristicile energiei renegerabile 3. Scurt istoric privind utilizarea energiei din surse regenerabile 4. Tipuri de energie regenerabila 4.1. Energie solara 4.2. Energie eoliana 4.3. Energie termala 4.4. Energie din biomasa 5. Aplicatii ale energiei regenerabile 5.1. Agricultura 6. Nevoia globala de energie regenerabila 6.1. Productia de energie regenerabila 6.2. Asteptarile in Uniunea Europeana in domeniul energiei regenerabile 7. Romania 7.1. Date generale 7.2. Potentialul Romaniei in domeniul energiei regenerabile 1. Definitii

3 Energia regenerabila 1, este numita de asemenea energie alternativa, energie utilizabila derivata din surse care sunt capabile de a se reface, cum ar fi Soarele (energia solara), vantul (energia eoliana), raurile (energie hidroelectrica), izvoarele termale (energie geotermala), mareele (energia mareelor) si biomasa (biocombustibili). Energia regenerabila 2 este energia care provine din resurse naturale, cum ar fi lumina soarelui, vantul, ploaia, mareele si din caldura geotermala, care sunt regenerabile (completate in mod natural). O resursa neregenerabila 3 este o resursa naturala, care nu poate fi reprodusa, cultivata, generata sau utilizata pe o scara care poate sustine rata de consum. Odata epuizata nu mai este disponibila pentru nevoile viitoare. De asemenea, resursele neregenerabile sunt resursele care sunt consumate mult mai repede decat natura le poate crea, ca de exemplu combustibilii fosili (cum ar fi carbunele, petrolul si gazele naturale), energia nucleara (uraniul) si anumite exemple acvifere. Minereurile metalifere sunt primele exemple de resurse non-regenerabile

4 2. Caracteristicile energiei regenerabile Energiile regenerabile nu sunt legate de o anumita locatie geografica nu au o cantitate finita Energiile neregenerabile au o locatie geografica definita au o cantitate finita

5 Soarele cea mai apropiata stea Soarele este cea mai apropiata stea de noi si cea mai mare sursa de energie din sistemul solar. Soarele, cu o raza de km, o masa de 1,99 x kg, o temperatura medie de K, o varsta de 5,5 x 10 9 ani si distanta medie de km de Pamant, este centrul sistemului nostru planetar. Aproape toata energia de pe Pamant provine din aceasta sursa. Soarele incalzeste in mod inegal atmosfera terestra, creand o diferenta de energii cinetice, sursa vanturilor. Caldura cauzeaza evaporarea si condensarea vaporilor de apa in straturile superioare scoartei terestre, iar de aici rezulta potentialul hidroenergetic al raurilor. Fotosinteza favorizeaza cresterea plantelor si creerea de combustibili fosili pe termen indelungat. Soare este deci o imensa sursa de energie, fie in forma directa sau indirecta (energia vatului, apei sau combustibili fosili). Ne putem imagina Soarele ca un gigant reactor nuclear, in care reactiile termonucleare au loc, reactii bazate pe conversia hidrogenului in heliu. Acest reactor are energie pentru a functiona inca 15 miliarde de ani. Se estimeaza

6 ca Soarele (impreuna cu Pamantul) exista de 5 miliarde de ani, deci energia solara,este practic inepuizabila. PRINCIPIUL EFECTULUI FOTOVOLTAIC Un sistem fotovoltaic este o dioda semiconductoare mai mare, care da nastere unor tensiuni. Daca are ca sarcina o rezistenta potrivita poate furniza curent. Elementul central al transformarii luminii solare in electricitate este efectul fotoelectric intern. Lumina care cade pe semiconductorul intern creste concentratia purtatorilor de sarcina atunci cand nu este iluminare. Fotonii incidenti sunt absorbiti de materialul semiconductor transferand puterea generata de electroni si goluri. Electronii si golurile sunt separati prin jonctiunea PN apoi colectati intr-un circuit extern unde prezenta lor este inregistrata ca tensiune sau curent continuu. Radiatia solara incidenta provoaca eliberarea electronilor din orbita pe care o urmeaza in jurul nucleului atomului

7 Golurile (particule incarcate cu sarcina pozitiva) si eletronii (particule incarcate cu sarcina negativa) se indreapta spre jonctiunea PN. Se produce asezarea electronilor si a golurilor la jonctiunea PN de tensiune, ceea ce determina (daca rezistenta potrivita este conectata) generarea de curent electric.

8 Eficienta celulelor fotovoltaice Eficienta celulelor fotovoltaice variaza intre 14% si 22%. Astazi sunt cercetate metode de crestere a eficientei conversiei radiatiei. Acest procent mic este cauzat in principal de: materiale reflectoare; fenomene de tranzitie PN si pierderi de tensiune si curenti. Variante de marire a conversiei radiatiilor solare sunt: restrictia reflexiei si cresterea absorbtiei - lumina care se reflecta pe suprafata este directionata spre semiconductor, existand astfel posibilitatea de a penetra restul aparatului. Printre rezultate se enumera: creare de suprafata texturata;

9 incorporarea unui invelis N intre invelisuri si N + P +. legarea celulelor fotovoltaice cu panouri bifotovoltaice. Comutarea serie-paralel poate produce module fotovoltaice de puteri diferite ( intre 10 si 64 W ) si de tensiuni rezultante diferite. Utlizarea pasiva a energiei solare Utilizarea pasiva a radiatiei solare inseamna folosirea unei arhitecturi si a unei locatii corespunzatoare pentru o cladire, pentru a reduce in mod semnificativ consumul. Un loc potrivit pentru o astfel de constructie ar putea fi unul protejat de soare si de vant. Copacii si denivelarile naturale pot proteja casa de vanturile reci. Copacii cu frunze cazatoare (foioasele) plasati intr-un mod convenabil protejeaza constructia de supraincalzire pe timpul verii si permite accesul razelor de soare in timpul iernii.

10 Sisteme fotovoloaice integrate in cladiri Descriere generala: 1. Panouri fotovoltaice 2 Tablou de conectare a panourilor fotovoltaice 3 Invertor de curent continuu/curent alternativ 4 Contor 5 Tabloul general Cladirile cu ferestre mari, orientate spre sud si cele cu ferestre mici orientate spre nord sunt

11 bune izolatoare termice, putand absorbi o cantitate semnificativa a razelor incidente. Aceasta sursa de caldura gratuita poate mentine o temperatura suficienta atat pentru interior, cat si pentru exterior, si lumina zilei reduce cererea pentru lumina artificiala si aer conditionat. Radiatia solara ce loveste peretii, ferestrele si alte elemente componente ale structurii cladirilor este absorbita si stocata in functie de capacitatea termica a materialelor. Astfel, energia stocata este apoi emisa in interiorul cladirii.

12 Utilizare activa a energiei solare Folosirea in mod activ a energiei solare poate fi impartita in patru grupe: energie consumata pentru incalzire energie consumata pentru incalzirea apei energie consumata pentru gatit consumul dispozitivelor electrice Dispozitivele care transforma energia solara in electricitate sunt celule fotovoltaice. Un al doilea tip de echipament utilizat pentru energia solara este colectorul termosolar care transforma radiatia solara in energie termica, energie care trece de transferul agentilor de caldura si este utilizata cel mai frecvent pentru: producerea de apa calda inclazirea cladirilor incalzirea apei in piscine incalzire si racire industrial

13 Sisteme solare independente Sistemele solare independente sunt dispozitive mici (aproximativ 70 kg) si simple care pot fi folosite pentru a pompa apa, pentru echipamentele ce conditioneaza puterea, pentru ventilatoare sau pentru statiile de cercetare sau meteorologice. Pomparea apei cu ajutorul sistemelor solare Cel mai mare avantaj al pomparii apei cu ajutorul unui sistem solar este utilitatea mare a acestuia atunci cand apa este necesara in cantitate mare si lumina soarelui este prezenta din plin. Pompa solara utilizata pentru pomparea apei (

14 Instalarea pompei solare Pompele solare sunt alcatuite din unul sau mai multe panouri solare conectate direct la pompa ce pluteste in apa. Principala diferenta in comparatie cu pompele conventionale este aceea ca pompele ce functioneaza cu ajutorul soarelui, folosesc curentul continuu. In plus, pomparea apei depinde de intensitatea radiatiei solare. Pentru ca este mai ieftin sa stochezi apa pe baza energiei epuizate, pompele solare, de obicei, nu au nevoie de baterii, dar in cuva de stocare a apei, aceasta poate fi retinuta intre 3-10 zile.

15 Sistemele solare cu baterii Dezavantajul sistemelor solare independente este functionarea acestora doar pe timpul zilei deoarece necesita iluminare solara. In cazurile in care se stocheaza o cantitatea de energie, sistemele sunt conectate la baterii, acestea avand acest rol de stocare. Pe timpul zilei, bateriile sunt incarcate de energie solara, iar pe timpul noptii sau oricand este necesar pot furniza energie electrica. Sistem solar cu baterii Energia asigurata astfel este folosita pentru iluminatul stradal, echipamente folosite in telecomunicatii, aparate electrocasnice si altele, care necesita energie electrica pentru functionare.

16 Sistemele solare hibride Celulele solare cu tipuri diferite de surse pot foarte bine sa acopere cererile de consum a energiei la costuri mai reduse decat daca s-ar utiliza sisteme bazate pe o singura sursa. In cazurile in care este necesar sa existe surse de energie continua si cu un inalt coeficient de siguranta atunci cand este nevoie de o putere mai intensa decat cea pe care o pot transforma sistemele solare in alta sursa de putere, trebuie abordata o solutie cat mai eficienta. Celule solare, in timpul zilei, sunt folosite pentru a acoperi consumul de energie, in timp ce bateria se reincarca. Atunci cand bateriile sunt descarcate, sistemul produce energie din surse pana cand bateria este reincarcata. Sistemul controleaza conectarea surselor si modifica amplitudinea tensiunii in conformitate cu puterea instantanee consumata. In plus fata de generatoarele traditionale, poate fi conectat la sistem un mic

17 generator hidraulic sau unul bazat pe producerea energiei cu ajutorul vantului sau o pompa de caldura si va face astfel sistemul si mai hibrid decat este deja. Sistemele solare hibride au, de obicei, o rentabilitate mai mare decat sistemele bazate pe operarea cu energie proprie, deoarece dimensiunile lor sunt suficiente pentru a acoperi consumul de energie pe timpul verii, si pentru a stoca rezerve, ce vor fi folosite pe timpul iernii. Castigurile anuale de energie pentru echipamentul solar, depind de pierderile cauzate de reglatorul de viteza si de reincarcarea bateriei, sunt in jur de kwh / KWP.

18 Energia eoliana Situatia sectorului de energie eoliana la nivel mondial Capacitatea centralelor energetice eoliene la nivel global a crescut in 2010 cu o patrime in comparatie cu anul precedent si a atins nivelul de 197 GW. Potrivit informatiilor oferite de Consiliul Global al Energiei Eoliene (CGEE), China a fost in anul 2010 cea mai larga piata, adaugand impresionanta capacitate de 18,9 GW, intrecand Statele Unite si devenind tara cu cea mai mare capacitate pe piata energiei eoliene. La nivel global, liderii sunt: China (44,7 GW), Statele Unite (40,2 GW), Germania (27,2 GW) si Spania (20,7 GW) Distributia Energiei Eoliene Turbinele eoliene sunt clasificate dupa mai multe criterii: Potrivit principiului aerodinamic: - cu rezistenta -cu aripi In functie de pozitia axului de rotatie: -turbine eoliene cu axul de rotatie orizontal -turbine eoliene cu axul de rotatie vertical In functie de viteza produsa λ: Viteza maxima λ poate fi definita ca raportul dintre viteza circumferentiala de la capatul aripii si viteza vantului dinainte de elice. Aceasta este definita dupa formula:

19 Unde : N=numarul de rotatii pe minut; R=raza elicei in metrii; V1=Viteza aerului in elice(m/s ). In functie de modul de utilizare: Captarea apei prin vant; Instalatii electrice pentru producere de electricitate (parcuri eoliene). Viteza maxima afecteaza, de asemenea, numarul de palele ale rotorului turbinei, profilele, latimea si unghiul de atac. viteza mica (λ <1.5); Viteza medie (λ <1.5 to 3.5); Viteza mare(λ> 3.5). In functie de sursa de alimentare cu energie electrica, energia poate fi : Independenta de retea (folosita doar pentru rezervele locale de electricitate); Sisteme integrate de alimentare, de la reteaua electrica. In functie de modul de control: Control pasiv; Control activ.

20 Principiul de functionare al turbinelor eoliene cu ax de rotatie orizontal Turbine eoliene cu axa orizontala de rotatie Motoarele eoliene cu axa orizontala de rotatie sunt acele motoare a caror axa este paralela cu directia vantului. Primele astfel de motoare au fost morile de vant, care au aparut mai intai in Olanda si apoi gradat s-au extins de-a lungul Europei. Rotorul unei mori de vant este format din patru palete, iar suprafata portanta este intinsa pe un cadru de lemn. Al doilea dispozitiv cu axa orizontala de rotatie a fost, raspandit in

21 special in America de Nord, a fost moara de vant folosita pentru pomparea apei. Rotorul este constituit din mai multe palete singulare. El are un diametru de pana la 8 metri si un numar de palete cuprins intre 12 si 24. Avantajul acestui dispozitiv este ca el poate functiona la viteze mici, iar dezavantajul, ca are o greutate foarte mare. Turbinele eoliene moderne cu axa orizontala sunt concepute pentru puteri mari, iar rotoarele au 2 sau 3 palete. Paletele au un design aerodinamic astfel incat ele obtin o eficienta cat mai mare. Avantajul acestui tip de rotor este acela ca prezinta o rezistenta si o greutate redusa. Un mare dezavantaj este ca nu functioneaza bine la viteze reduse ale vantului. Pentru a elimina dezavantajele legate de incetinerea turbinei rotoarele de mare viteza se impart in trei grupuri Turbinele eoliene sunt dispozitive ce capteaza energia cinetica a vantului. Pentru a extrage o parte din energia cinetica vantul trebuie incetinit, dar doar cel care trece prin rotor este afectat. Presupunand ca masa de aer incetinita este separata de aerul care nu trece prin rotor si nu incetineste la suprafata de separatie dintre cele doua mase de aer atunci aceasta limita de separatie este extinsa spre exteriorul axei eleciei. Aerul nu trece de acea limita de separatie si astfel cele doua fluxuri de aer curg in paralel, aerul avand acelasi debit masic. Aerul din interiorul fluxului intern nu se comprima, iar pentru a compensa aceasta diferenta de viteza diametrul tubului fluxului intern se mareste.

22 Desi energia cinetica este extrasa din fluxul de aer, o schimbare brusca a vitezei nu este nici posibila, nici dorita deoarece ar fi necesare acceleratii si forte enorme. Energia presiunii statice a aerului poate fi extrasa intr-un mod asemanator cu cel al schimbarii bruste si toate turbinele de vant, orice design ar avea, il folosesc. Prezenta turbinei face ca aerul care se apropie sa incetineasca gradat pana ajunge la rotor iar viteza vantului este deja mai mica fata de cea a vantului ce curge pe langa rotor. Diametrul tubul fluxului intern se expandeaza pentru a compensa aceasta diferenta de viteza si datorita faptului ca nu s-a efectuat nici un fel de lucru mecanic de acest aer se produce o crestere de presiune in fata rotorului, iar acesta absoarbe diferenta de energie cinetica. Pe masura ce aerul trece prin rotor datorita designului acesteia, se produce o scadere a presiunii statice, astfel incat, cand acesta trece de rotor presiunea este mai mica decat cea a aerului. Aerul trece mai departe de rotor cu o presiune si o viteza mai scazuta, aceasta zona a fluxului de aer se numeste gol de aer. Pe masura ce aerul se departeaza de rotor presiunea ajunge la normal. Pentru a realiza aceasta crestere este nevoie de energie cinetica iar acest lucru e realizat prin inca o scadere a vitezei vantului. Deci intre vantul din fata turbinei si cel din spatele acesteia nu exista nici o diferenta de presiune ci doar o diferenta de viteza. Conceptul dispozitivului de actionare Mecanismul descris mai sus explica extragerea energiei cinetice dar nu explica ce se intampla cu acea energie; ea poate fi folosita dar tot odata se poate si pierde inapoi in vant ca turbulenta si in final este disipata in caldura. Fara doar si poate, putem incepe analiza comportamentului aerodinamic al turbinelor eoliene fara a lua in considerare vreun design

23 anume, ci doar energia extrasa in acest proces. Dispozitivul care face acest lucru se numeste disc/dispozitiv de actionare. Inaintea discului tubul fluxului are un diametru mai mic decat, iar dupa acesta mai mare. Expansiunea tubului fluxului se datoreaza faptului ca debitul masic trebuie sa ramana constant peste tot. Cuplul de reactie Exercitarea unui cuplu asupra rotorului de catre vant va genera aparitia unui cuplu egal si de sens opus asupra aerului. Consecinta acestui cuplui de reactie este ca aerul se va roti in sens invers fata de rotor. Aerul capata un moment unghiular si deci in zona cu presiune scazuta produsa, vectorul viteza al particulelor de aer are o directia tangentiala a rotatiei precum si o componenta axiala. Primirea acestei componente tangetiale de viteza se traduce printr-o crestere a energiei cinetice, care este compensata de scaderea presiunii statice a aerului in golul de aer aditionala celei descrise la punctul anterior. Fluxul ce intra prin discul de actionare nu are nici un fel de rotatie. Fluxul ce iese are rotatie iar acea rotatie se mentine atat timp cat fluidul traverseaza zona cu presiune redusa. Transferul miscarii de rotatie catre aer are loc doar de-a lungul grosimii discului.

24

25 Teoria discului rotorului Modalitatea prin care energia obtinuta este convertita in energie utilizabila depinde de designul turbinei. Majoritatea convertoarelor folosesc un rotor cu un numar de palete ce se rotesc cu o viteza unghiulara de o axa normala la planul rotorului si paralela cu directia vantului. Lamele descriu un disc si in virtutea designului lor aerodinamic creaza o diferenta de presiune pe disc, care, dupa cum am discutat in sectiunea anterioara, este responsabila de pierderea impulsului in urma acestuia. Asociata cu pierderea impulsului axial este o pierdere de energie, care poate fi colectata de un generator electric atasat axului rotorului in cazul in care asupra rotorului se exercita un cuplu in directia de rotatie precum si o forta de tractiune. Generatorul exercita un cuplu egal si de directie opusa cu cea a fluxului de aer care tine viteza de rotatie constanta. Lucrul mecanic efectuat de catre cuplul aerodinamic pe generator este convertit in energie electrica. In prezent, centralele eoliene sunt, aproape in totalitate cu ax orizontal, cu exceptia modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor Savonius si Darrieus, care sunt inca utilizate, dar sunt pe cale de disparitie. Turbine eoliene cu ax de rotatie vertical Acestea sunt cele mai vechi instalatii eoliene din Orientul Mijlociu si au fost folosite drept un precursor al morilor de vant. Masinariile care folosesc acest design au o presiune a aerului mai mare pe suprafata aripilor. Statiile eoliene care au axul de rotatie vertical fata de rotor

26 au mai multe avantaje. Printre avantajele lor se numara si pozitia generatorului si a motorului in partea de jos a constructiei. De departe cel mai important avatanj este faptul ca puterea produsa este independenta de directia vantului. Totusi, vantul are intensitate redusa la nivelul solului, ceea ce determina un randament redus al turbinei eoliene, aceasta fiind supusa si turbulentelor de vant. In plus, aceste turbine trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicitari mecanice importante. Rotorul Savonius Este unul dintre cel mai populare si mai usor de utilizat rotoare eoliene. Functionarea sa se bazeaza pe principiul tractiunii diferentiale. Eforturile exercitate de vant asupra fiecareia din fetele unui corp curbat au intensitati diferite. Rezulta un cuplu care determina rotirea ansamblului (cu lamelele semi-circulare). Randamentul acestui rotor, in ciuda simplitatii structurii, in comparatie cu centralele cu pistoane, este mai bun. Spre deosebire de alte instalatii de captare a energiei eoliene, rotorul Savonius este foarte performant in domeniul puterilor scazute. Aceasta inseamna ca, la viteze mici ale vantului, poate deja livra energie mecanica. Aceste avantaje ofera conditiile necesare pentru utilizarea masinilor electrice eoliene, cum ar fi pompele de volum.

27

28 Rotorul Darrieus Rotorul lui Darrieus se bazeaza pe principiul variatiei periodice a incidentei. Un profil plasat intr-un curent de aer, in functie de diferite unghiuri, este supus unor forte a caror intensitate si directie sunt diferite. Rezultanta acestor forte determina aparitia unui cuplu motor care roteste dispozitivul. Rotorul este alcatuit din doua sau trei aripi aerodinamice care se rotesc in jurul unui ax vertical. Principiul aerodinamic al elicei functioneaza precum la puterea transmisa prin elice. Unul dintre avantajele acestui tip de rotor este ca se misca cu o turatie care nu are nimic de a face cu viteza vantului, care de obicei este mai mare. O alta caracteristica a acestor turbine este aceea ca trebuie antrenate pentru a porni. Rotorul Darrieus este compus din: O arie curbata a rotorului (Ф - rotor) Brat orizontal al rotorului si aripi verticale (H - rotor) Aripa rotorului cu partea superioara atasata de pivot si partea inferioara atasata de axul de rotatie (Δ - rotor).

29 Principiul de functionare al rotorului Darrieus

30 Turbine eoliene de putere mica Aceaste turbine se pot utiliza numai in zonele in care viteza medie a vantului este mai mare de 4 m/s. Cele mai multe din aceste turbine sunt concepute pentru a fi in masura sa incarce direct o baterie. Acestea includ si un generator de curent ce functioneaza la o putere scazuta a vantului. Bateriile contin un controler pentru a evita supraincarcarea. Aceste turbine sunt formate din palele rotorului, alternator si regulator precum si o baterie care trebuie incarcata. O parte importanta a turbinelor il reprezinta dipozitivul de orientare a nacelei pe directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia. Aceasta poate include de asemenea si un controler pentru dispozitivul de orientare, care este responsabil pentru controlul directiei acesteia la viteze mari, la schimbari bruste ale directiei vantului sau chiar in cazul opririi complete a vantului. Oprirea rotorului se mai face de asemea si cu o piedica. Paletele elicei sunt in mare parte realizate din material laminat. Generatorul foloseste un magnet permanent, deci acesta nu necesita nici un fel de intretinere. Regulatorul si dispozitivele electronice de control asigura eficienta maxima, tin viteza rotorului la un nivel dorit si controleaza incarcarea bateriilor.

31 Subiectele avute in vedere in Declaratia Mediului includ, in mod normal urmatoarele aspecte, (BWEA, 1994): Contextul politic. Acest subiect este legat de contextele politice nationale si regionale. Selectia sitului. Alegerea specifica a sitului selectat trebuie atent justificata. Zone de interes. Impactul potential al unui parc eolian in oricare dintre ariile desemnate trebuie evaluat cu multa atentie. Evaluarea vizuala si a peisajului - Acest aspect este, in general cel mai important de luat in considerare si este, in mod sigur, subiectul cel mai expus unei judecati subiective. De aceea, se practica in mod uzual angajarea unei consultante profesionale pentru a pregati evaluarea. Principalele tehnici care vor fi folosite includ: zone de influenta vizuala (ZIV) care indica de unde vor fi vizibile parcurile eoliene, analize tehnice, care arata locatia turbinelor din diferite unghiuri, si productia fotomontajului, care sunt imagini generate de calculator suprapuse pe o fotografie a sitului. Evaluarea zgomotului - Dupa impactul vizual, probabil cel mai important subiect este zgomotul. Prin urmare se cer predictii ale sunetului generat de catre dezvoltarea propusa, o atentie speciala fiind acordata celor mai apropiate zone locuite, din fiecare directie. Stabilirea zgomotului de fundal in locuinte poate fi necesara, printr-o serie de masuratori, astfel incat evaluari realiste pot fi facute dupa ce parcul eolian va intra in functiune.

32 Analiza ecologica - Este necesara luarea in considerare a impactului asupra florei si faunei locale. Acest fapt poate sa necesite evaluari ale sitului in anumite sezoane ale anului. Analiza arheologica si istorica - Aceasta este o extensie a investigatiilor facute in timpul selectie sitului. Evaluarea hidrologica - Depinde de sit si poate fi necesara o evaluare a impactului proiectului asupra cursurilor si rezervelor de apa. Interferenta cu sistemele de telecomunicatii - Desi turbinele de vant cauzeaza o oarecare interferenta cu transmisiunile de televiziune, acesta este, in mod normal, doar un efect local si, in general, poate fi usor de remediat la un pret modest. Orice interferenta cu principalele facilitati de comunicatie punct-la-punct (ex. Sisteme de microunde) sau radar (aviatic) ar putea reprezenta o problema mult mai importanta. Securitatea aviatica - Apropierea de aeroporturi sau arii pentru antrenamente militare trebuie luata in considerare cu atentie. Siguranta - Este solicitata o evaluare a sigurantei sitului, incluzand integritatea structurala a turbinelor. Probleme particulare locale pot include siguranta autostrazilor si umbra tremuratoare. Managementul traficului si constructia - Declaratia Mediului se adreseaza tuturor fazelor proiectului si astfel, atat pistele de acces, cat si traficul vehiculelor pe drumurile

33 publice trebuie luate in consideratie. Bransamentul electric - Conexiunea electrica poate avea un impact semnificativ asupra mediului (ex. Construirea unei substatii si a unui nou circuit). Desi aceasta poate fi rezolvata formal, pe baza unei analize speciale, separate, trebuie luat in considerare faptul ca orice cerinta de a plasa sub pamant circuitele lungi cu tensiune ridicata ar fi foarte scumpa. Efectele economice asupra economiei locale, beneficiile asupra mediului global de afaceri reprezinta un alt aspect important. In mod normal se scot in evidenta beneficiile pe care ferma de vant le va aduce, atat in sprijinul economiei locale si a reducerii emisiilor de gaze. Dezafectare - Evaluarea ar trebui sa includa propuneri de dezafectare a campurilor eoliene si de eliminare a turbinelor, la sfarsitul proiectului. Masurile de dezafectare pot include eliminarea intregului echipament aflat deasupra nivelului solului si restaurarea suprafetei agricole afectate. Masuri de atenuare - Este evident ca parcurile eoliene vor avea un impact asupra mediului, la nivel local si astfel aceasta sectie detaliaza pasii propusi pentru atenuarea efectelor negative. Analiza impactului O mare parte a Declaratiei Mediului se refera la evaluarea impactului vizual.

34 In principal sunt folosite doua tehnici: Analiza vizibilitatii folosind zone de impact vizual (ZIV), Analiza folosind scheme si fotomontaje (viewpoint analysis). Zonele de impact visual evidentiaza acele zone ale tarii care inconjoara amplasamentul, in general pe o raza de 10-20km, din care o turbina de vant, sau oricare parte a unei turbine de vant, dintr-un parc eolian este vizibila. ZIV este generat folosind metode bazate pe un model de teren digital si arata modul in care topologia locala va influenta vizibilitatea fermei de vant. In general, tehnicile ZIV ignora trasaturile peisajului local cum ar fi ecranarea din cauza copacilor si a cladirilor. De asemenea, conditiile meteo nu sunt luate in considerare si se presupune o vizibilitate clara. Analiza din punct de vedere al impactului vizual este bazata pe selectia unui numar de locatii importante din care ferma eoliana este vizibila si aplicarea unei aprecieri profesionale, folosind criterii cantitative, pentru a evalua impactul vizual. Punctele de vizibilitate sunt selectate prin consultarea cu autoritatile civile de planificare si, pentru o ferma de vant mare, pot fi alese pana la 20 de locatii. Desi modul de abordare variaza, evaluarea poate lua in considerare trei aspecte: Aspecte de sensibilitate referitoare la peisaj, Aspecte de sensibilitate referitoare la punctele de vizibilitate, Influente majore (magnitudinea ) in schimbarea peisajului. Astfel, de exemplu, peisajul dintr-un Parc National va prezenta un nivel de afectare ridicat, in timp ce un peisaj cu trasaturi discordante deja existente, cum ar fi vechi cariere,

35 ar putea prezenta doar un nivel de afectare scazut. In mod similar, impactul vizual intr-o zona unde pamantul este folosit in scopuri rezidentiale, sau are o valoare recreativa ridicata, va prezenta un impact ridicat, insa intr-o zona folosita de intreprinderi in care activitatile se desfasoara preponderent in interior (de exemplu, un imobil industrial), se poate considera ca impactul este scazut. Influente majore magnitudinea impactului poate fi descrisa, in mod similar, depinzand, de exemplu, de numarul de turbine vizibile, distanta de la parcul eolian, etc. Semnificatia totala a impactului este apoi evaluata din nou, folosind terminologia cantitativa (cum ar fi substantiala, moderata, mica, neglijabila, etc), prin combinarea acestor factori. Daca se identifica un impact substantial, acceptabilitatea va depinde de modul in care se considera ca parcul eolian va avea un efect negativ asupra calitatii peisajului. Umbra tremuratoare Umbra tremuratoare este termenul folosit pentru a descrie efectul stroboscopic al umbrelor create de paletele rotitoare ale turbinelor de vant atunci cand soarele se afla in spatele lor. Umbra poate incomoda persoanele aflate in cladirile expuse unei asemenea lumini care trece printr-o fereastra stramta. Frecventele care pot cauza tulburari se afla in intervalul 2,5-20 Hz. Efectul asupra oamenilor este asemanator cu acela cauzat de schimbarile de intensitate a luminii electrice, datorata variatiilor de tensiune din reteaua alimentata de o turbina de vant. In cazul unei umbre tremuratoare, problema cea mai importata este variatia luminii la

36 frecvente de 2,5-3 Hz, despre care s-a demonstrat ca ar cauza anomalii EEG (encefalograma), reactii in cazul anumitor persoane care sufera de epilepsie. Frecventele mai inalte (15-20 Hz) pot chiar sa conduca la convulsii epileptice. Din populatia toatala, aproximativ 10% din toti adultii si 15-30% dintre copii sunt deranjasi intr-o anumita masura de variatiile luminii la aceste frecvente. Turbinele moderne, mari, cu trei palete se vor roti la mai putin de 35 rotatii pe minut, creand frecvente de rotire a paletelor de mai putin de 1,75 Hz, sub frecventa critica de 2,5 Hz. O spatiere minima intre cele mai apropiate turbine de o locuinta, de 10 diametrii rotori, este recomandata pentru a reduce orice neplaceri, datorate efectului de umbra tremuratoare. Cu toate acestea, o spatiere de aceasta magnitudine este foarte probabil sa fie necesara pentru a se conforma constrangerilor legate de zgomot si pentru a se evita dominanta vizuala. Aspecte sociologice In cuantificarea efectelor vizuale se folosesc multe intrumente bazate pe calculator, iar arhitectii peisagisti si plainficatorii au dezvoltat tehnici de a evalua masuri cantitative asupra impactului visual, foslosind criterii profesionale. Cu toate aceste atitudinile publice, care sunt cele care au ultimul cuvant de spus in prinvinta construirii unui parc eolian, sunt influentate de multi factori mai complecsi. In general, marea majoritate a oamenilor isi dau acordul pentru parcurile eoliene dupa ce acestea sunt construite, desi o minoritate seminificativa continua sa se opuna. In particular,

37 exista o problema foarte importanta, aceea ca anumiti rezidenti considera ca platesc un pret mai mare decat beneficiul, fie el financiar sau legat de mediu, care este mai mare in cazul altora. Beneficiile financiare pot fi impartite cu restul comunitatii in mai multe moduri, incluzand dezvoltarea unor cooperative sau a morilor de vant detinute de comunitati, pe cand problema mediului necesita o analiza profesionista. De asemenea, este sugerat fapul ca turbinele de vant stationare sunt mai putin acceptabile decat cele care se rotesc si astfel mentinerea unei disponibilitati ridicate cu o viteza a vantului mica are sanse mari de a imbunatati perceptia publica. Zgomotul Zgomotul la turbinele de vant este adesea perceput ca avand unul dintre cele mai mari impacte negative asupra mediului. La inceput, cand energia eoliana abia se dezovolta, in anii 1980, unele turbine erau destul de zgomotoase si acest fapt atragea plangeri justificate ale celor care locuiau in apropiere. Cu toate acestea, de atunci, atat in domeniul dezvoltarii tehnologiilor de reducere a zgomotului de la turbinele eoliene cat si in cel al prognozei perturbatiilor datorate nivelului de zgomot, generate de un parc eolian, s-a produs o dezvoltare considerabila. Documentul Britanic Planning Policy Guidance Note (Departamentul de Mediu, 1993)

38 stipuleaza ca: planificarea unei aplicatii pentru orice dezvoltare a unui parce eolian ar putea fi, in mod util, acompaniata de urmatoarele informatii referitoare la detaliile turbinelor propuse si nivelelor de zgomot prezise: nivelele de zgomot prezise in proprietatile mai apropiate de statia eoliana, in cazul celei mai largi plaje de viteze a vantului; nivelele de zgomot de fundal masurate in conditiile si vitezele vantului conturate mai sus; harta la scara care arata amplasarea propusa pentru turbine, conditiile de vant predominante, dezvoltarile urbane aflate in apropiere; rezultatele masuratorilor independente ale emisiilor de zgomot din turbinele eoliene propuse, incluzand puterea zgomotului si spectrul frecventei de banda; in cazul unei turbine prototip unde nu exista masuratori, predictiile ar trebui sa fie facute prin compararea cu masini similare. Perspective Energia eoliana este considerata ca una din optiunile cele mai durabile dintre variantele viitorului, resursele vantului fiind imense. Se estimeaza ca energia eoliana recuperabila la nivel mondial se situeaza la aproximativ TWh (TerraWatt ora), ceea ce reprezinta de 4 ori mai mult decat consumul mondial actual de electricitate. In Europa, potentialul este suficient pentru asigurarea a cel putin 20% din necesarul de energie electrica pana in 2020, mai ales daca se ia in considerare noul potential offshore.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013 ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE

6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE 6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE 6.4.1. Lucrul mecanic, energia cinetică şi puterea vântului Asemănător altor forme de energie şi cea eoliană poate fi transformată în alte forme de energie, de exemplu

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul INEMTI 1. Se consideră mecanismul plan din figură, compus din manivelele 1 şi 2, respectiv biela legate intre ele prin articulaţiile cilindrice şi. Manivela 1 se roteşte cu viteza unghiulară constantă

Διαβάστε περισσότερα

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

MOTOARE DE CURENT CONTINUU MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate Gheorghe Pauna ICEMENERG OBLIGATII Conform angajamentelor asumate, România trebuie să ajungă la: 24% pondere SRE în cadrul consumului

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Economisirea energiei in sistemele de ventilatie. - Lindab Ventilation Guide L V G. -nr.1- Mai 2008

Economisirea energiei in sistemele de ventilatie. - Lindab Ventilation Guide L V G. -nr.1- Mai 2008 lindab ventilation guide L V G -- Mai 2008 Economisirea energiei in sistemele de ventilatie - Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o cantitate importanta de energie utilizata

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI GEOTERMALE 3.1.1. Consideraţii privind energia geotermală

Διαβάστε περισσότερα

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

RX Electropompe submersibile de DRENAJ RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Lucrul mecanic şi energia mecanică. ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia 1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI SOLARE Consideraţii privind radiaţia solară

2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI SOLARE Consideraţii privind radiaţia solară 2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI SOLARE 2.1.1. Consideraţii privind radiaţia solară Soarele reprezintă sursa de energie a Pamântului, contribuind la mentinerea temperaturii planetei

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Pioneering for You Prezentare WILO SE

Pioneering for You Prezentare WILO SE Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Lucrul mecanic. Puterea mecanică. 1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea

Διαβάστε περισσότερα

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d 1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα