BIHOR COUNTY SCHOOL INSPECTORATE AUTHORS ERDELI ELENA-MARIA AVRAM IOAN NICOLAE NEGRUȚIU FLORIN TSE ELEANA NATSIS KONSTANTINOS

Transcript

1 BIHOR COUNTY SCHOOL INSPECTORATE DIRECTORATE OF PRIMARY EDUCATION OF THESPROTIA AUTHORS ERDELI ELENA-MARIA AVRAM IOAN NICOLAE NEGRUȚIU FLORIN TSE ELEANA NATSIS KONSTANTINOS Modele de bună practică în educația incluzivă din România și Grecia Final product of Comenius Regio Partnership This publication has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of the author, and the European Commission takes no responsibility for the publication content. ORADEA, July 2015

2 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Best practice models in inclusive education in Romania and Greece : Social and school integration of pupils with SEN in Romania and Greece : produs final realizat în cadrul parteneriatului Comenius Regio / Erdeli Elena-Maria, Negruţiu Florin, Avram Nicolae,... - Oradea : Treira, 2015 ISBN I. Erdeli, Elena Maria II. Negruţiu, Florin III. Avram, Ioan Nicolae 376.6( ) Autori: ELENA-MARIA ERDELI, professor, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1, Oradea, Romania FLORIN NEGRUŢIU, profesor, inspector pentru proiecte educaţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Romania IOAN AVRAM NICOLAE, profesor, inspector şcolar general, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Romania ELENA MOŢOC-CHIVARI, profesor, inspector pentru proiecte educaţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Romania ELEANA TSE inspector, Inspectoratul pentru Educaţia Primară Thesprotia, Greece KONSTANTINOS NATSIS inspector şcolar general, Inspectoratul pentru Educaţia Primară Thesprotia, Greece

3 Referenţi ştiinţifici: KARLA MELINDA PETER, conf. univ. dr. director al departamentului de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea Oradea. Colaboratori: Avram Ligia Mirela, profesor de sprijin, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Orizont Oradea Birău Ioana, profesor învăţământ pimar Şcoala Gimnazială Lucreția Suciu Oradea Bodea Paula-Anamaria, profesor Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea Borș Ileana, Liceul Ortodox " Episcop Roman Ciorogariu", Oradea, Romania Buzulica Brîndușa, profesor, Şcoala Gimnazială ''Ioan Slavici'' Oradea Coșereanu Mihaiela Doina, profesor Şcoala Gimnazială Ioan Slavici, Oradea Haș Rodica Ioana, profesor psihopedagog, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea Hava Laura-Mihaela, profesor de sprijin Liceul Teoretic Ortodox Episcop Roman Ciorogariu'' Herlaș Mirela, profesor psihopedagog, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea Ilisie Carmen, profesor psihopedagog, dir. adj. Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea Jula Mădălina-Ioana, profesor învăţământ primar Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Oradea Kourtidis Apostolos, profesor şcoala primară Skandalo Gardiki, Grecia Teodora Pantazi, profesor psihopedagog, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea Serafim Maria, profesor de sprijin, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă

4 Orizont Oradea Stergiaki Nikoletta, profesor grădiniţa Igoumenitsa, Grecia Susa Gabriela Maria, profesor de sprijin, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Orizont Oradea Şipoş Lăcrimioara, profesor-educator, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea Révész Eniko, profesor de sprijin, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Orizont Oradea Toth Amelia Cătălina profesor de sprijin, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Orizont Oradea Translator RALUCA-TEODORA LASCU, România NANTI SAKKA, Grecia Translation consultant GABRIELA MIRON, România Această publicaţie a fost realizată cu sprijinul Comisiei Europene Ea nu reflectă decât opinia autorilor iar Comisia Europeană nu îşi asumă răspunderea pentru materialul conţinut şi publicat.

5 Modele de bună practică în educaţia incluzivă din Romania şi Grecia Conf.univ.dr. Karla Peter Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea din Oradea Într-o perioadă în care sistemul de învăţământ din România este marcat de schimbare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea conţinuturilor, a finalităţilor, a strategiilor de predare-învăţare şi a modalităţilor de evaluare, schimbarea depinde de cadrele didactice, de capacitatea lor de a face faţă cerinţelor rigorilor tranziţiei profesionale, de asumarea de noi roluri şi responsabilităţi în relaţiile şi raporturile cu elevii şi cu comunitatea.(dumitraşcu D, 2004, p. 12) Într-o astfel de perioadă sunt foarte bine venite modelele de bune practici în educaţia incluzivă, oferind modele pentru cadrele didactice care lucrează cu categoriile de elevi cu dizabilităţi. Cartea prezintă câteva astfel de modele, atât din Grecia cât şi din România, fiind produdul final al unui proiect care se ocupă tocmai de acest aspect. Fiecare dintre modelele prezentate aduce ceva nou având însă acelaşi scop: mai buna incluziune a elevilor cu CES. O recomand cu căldură tuturor cadrelor didactice interesate de aspectele legat5e de incluziune.

6 Celebrarea zilei de 3 Decembrie, Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități prof. Elena-Maria Erdeli Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea Educaţia este procesul prin care indivizii învaţă să funcţioneze în mediul lor social, prin transmiterea normelor sociale şi a regulilor explicite sau implicite ale culturii naţionale, este procesul de socializare, definit în termeni sociologici ca fiind: un proces interactiv de comunicare, presupunând dubla considerare a dezvoltării individuale şi a influenţelor sociale, respectiv modul personal de receptare şi interpretare a mesajelor sociale şi dinamica variabilă a intensităţii şi a conţinutului influenţelor sociale. (Vlăsceanu, L., 1993, p. 555) Şcoala are rolul de a forma indivizi adaptabili la mediul social propriu unui cadru temporal şi spaţial delimitat. Pentru un profesor este necesar să se raporteze la acest aspect în fiecare moment al activității sale. Un exemplu de bună practică pe care doresc să-l prezint în cadrul acestei lucrări îl reprezintă și câteva dintre activitățile realizate în cadrul proiectul Comenius Regio Social and school integration for children with special educational needs (Integrarea socială și școlară a copiilor cu cerințe educative speciale). Proiectul amintit, finanțat cu sprijinul Comisiei Europene prin programul de învățare pe tot parcursul vieții, este singurul proiect de acest fel de la nivelul județului Bihor fiind al nouălea din cele 16 proiecte aprobate în 2013 la nivelul țării. Parteneri în cadrul acestui proiect sunt câteva instituții de învățământ din regiunea Bihor, România și regiunea Thesprotia, Grecia. Alături de Inspectoratul Școlar Judeațean Bihor, instituția coordonatoare a proiectului în realizarea acestui parteneriat și-au adus aportul Primăria Oradea, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea, Liceul Ortodox Episcop Roman Ciorogariu, Liceul German Friedrich Schiller, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu și Asociația Filantropia. Pentru a sărbători Ziua Persoanelor cu Dizabilități am organizat pe parcursul celor doi ani de proiect diferite activități. Astfel, în 03 decembrie 2013 la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea, echipa de proiect a instituției a pregătit un atelier de confecționare de produse/obiecte decorative specifice sărbătorilor de iarnă.

7 Alături de elevii Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă au fost invitați să participe și să lucreze împreună pentru a realiza obiecte decorative și elevii instituțiilor de învățământ partenere în proiect de la Liceul German Fridrich Schiller Oradea și Liceul Teoretic Onisifor Ghibu Oradea. Elevii au fost încântați să participe la o astfel de activitate și au colaborat în realizarea sarcinilor din cadrul celor trei ateliere: pictură de figurine din ipsos, confecționare decorațiuni din materiale textile, fabricarea de lumânări și ornamente pentru pomul de Crăciun din alte materiale reciclabile. Produsele realizate au fost expuse la sediul Casei Corpului Didactic a Județului Bihor, la Liceul Ortodox Episcop R. Ciorogariu și la C.N. Mihai Eminescu Oradea în cadrul unor expoziții. Instantanee din cadrul acestei activități pot fi admirate în imaginile de mai jos:

8 In 03 decembrie 2014, cu prilejul celebrării Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități, elevii cu CES instituționalizată în cadrul CSEI Nr. 1 Oradea au fost invitați să participe la o activitate de socializare. Activitaea a fost organizată şi găzduită de această dată de către Fundația Filantropia Oradea. Alături de elevii şi profesorii de la C.Ş.E.Nr. 1 Oradea au participat elevii și profesori de la instituţiile patenere: Liceul Ortodox Episcop R. Ciorogariu, Liceul Teoretic German Fridrich Schiller Oradea şi membrii Fundaţiei Filantropia. Fundația Filantropia, partenerul nostru în acest proiect, a pregătit spațiul de lucru şi materialele necesare. Elevii ajutați de profesorii lor și reprezentanți ai fundației au fost realizat folosind tehnica quilling felicitări specifice de sezon, au pictat forme decorative din ipsos și au creat alte decorațiuni pentru pomul de Crăciun. Atât elevii cât și profesorii au fost deosebit de bucuroși când au admirat produsele realizate în cadrul expoziției organizate la sediul Casei Corpului Didactic a Județului Bihor. Câteva instantanee din cadrul activității pot fi admirate mai jos.

9 Personal consider că toate activitățile desfășurate în cadrul proiectului Comenius Regio Social and school integration for children with special educational needs (Integrarea socială și școlară a copiilor cu cerințe educative speciale) reprezintă modele de bună practică în educația incluzivă. Acest proiect a fost creat și dedicat copiilor/tinerilor cu CES din învățământul special sau de masă și a contribuit prin obiectivele și activitățile derulate la: promovarea dimensiunii europene în educația incluzivă prin cooperare între autoritățile locale și instituțiile implicate în acest proiect împărtăşirea experienţei şi a bunelor practici privind integrarea elevilor cu CES dezvoltarea competențelor profesionale a cadrelor didactice implicate în integrarea / recuperarea / reabilitarea şcolară și socială a copiilor cu CES promovarea în rândul comunităţii a unei atitudini pozitive față de copiii cu CES compararea aspectelor specifice sistemelor de învățământ preuniversitar din România şi Grecia cu accent pe problematica integrării dezvoltarea orizontului cultural și multicultural, promovarea valorilor europene Bibliografie: 1. Dumitraşcu D., Pascu R. V., (2004) - Managementul proiectului, Editura Universităţii L. Blaga, p Vlăsceanu, L., Dicţionar de sociologie, Editura Polirom, Iaşi, 1993

10 Cartea senzorială mijloc de îmbunătățire a calității actului educativ prof. Bodea Paula-Anamaria Centrul Școlar de Educație Incluzivă, nr.1, Oradea Tulburarea de procesare senzorială reprezintă dificultatea creierului de a absorbi, organiza și folosi informațiile senzoriale, ceea ce face ca o persoană să aibă probleme în interacțiunile din viața de zi cu zi (Kranowitz, 2012). Copiii au nevoie să fie stimulați de timpuriu pentru o dezvoltare cât mai sănătoasă a creierului. O serie de cercetări în domeniu confirmă faptul că acei copii care primesc o stimulare adecvată pot atinge un coeficient de inteligență mai ridicat, față de cei care sunt substimulați sau suprastimulați (Horwood, 2012). Deficitul de stimulare nu ajută creierul să-şi dezvolte reţelele neuronale, lăsând lacune însemnate, atât din perspectivă emoţională, cât şi cognitivă. De aici rezultă multe dificultăți de natură emoțională, comportamentală și de învățare: tulburări de concentrare a atenției, întârziere în dezvoltare, dificultăți în înțelegerea și reproducerea informațiilor, anxietate, agresivitate, lipsa empatiei, ș.a. Tulburarea de integrare senzorială poate avea grade de intensitate diferite de la persoană la persoană, în funcție de simțul sau simțurile afectate și poate perturba comportamentul și abilitățile sociale, procesul de învățare, dezvoltarea copilului. Probleme de integrare senzorială se manifestă diferit la nivelul fiecărui simț: auditiv, vizual, olfactiv, gustative, tactil, vestibular si proprioceptiv. Unii copii pot avea o sensibilitate ridicată față de anumiți stimuli (cum ar fi cei tactili: să nu suporte să fie atinși) sau dimpotrivă, ei pot avea unele simțuri subdezvoltate (cad, se lovesc foarte tare, le curge sânge, dar nu simt nimic; nu schițează niciun gest) (Leaf, R. McEachin, J. 2010). Tulburările de procesare senzorială au un impact major asupra vieții copilului și interferează cu procesul de învățare. Este important ca la evaluarea inițială să se aibă în vedere comportamentele care pot avea ca și cauză o astfel de disfuncție. Stereotipiile copilului (comportamentele autostimulante și repetitive) îl ajută pe copil să evite o situație care este mult prea tensionată pentru el (sunt prea mulți stimuli pe care el nu le poate integra datorită tulburării de integrare senzorială și atunci începe să țipe sau să își astupe urechile sau să îți fluture mâinile) sau îi sunt de folos atunci când prezintă o anumită hiposenzitivitate și are nevoie de a-și provoca senzațiile respective (miroase obiectele, ascultă muzică, sare).

11 Organizarea spațiului și crearea unui mediul senzorial structurat prin dotarea cu echipamente speciale asigură o bună desfășare a intervenției psihoeducaționale și susțin dezvoltarea abilităților psiho-motorii ale copilului și a încrederii în sine. Intervențiile senzoriale pot ajuta o persoană: să-și moduleze arousal-ul (nivelul de excitabilitate); diminuează anxietatea; cresc capacitatea de focusare a atenției concomitent cu scăderea distractibilității; cresc confortul în mediul înconjurător; se pot reduce comportamentele stereotipe și de autostimulare; cresc motivația interioară; facilitează interacțiuni pozitive cu ceilalți; îmbunătățesc comunicarea precum şi alte abilități crescând astfel autonomia personală În vederea îmbunățirii calității procesului didactic și pentru a diminua impactul pe care tulburările de procesare senzorială îl au asupra calității vieții copiilor mi-am propus să realizez o carte senzorială. Cartea senzorială este o carte realizată din materiale textile care conține o combinație (reușită) de texturi diverse, culori contrastante, fermoare, arici, capse, șireturi, nasturi, mărgele etc. Este o carte ce cuprinde o serie de pagini confecționate din diferite materiale, care conțin activități ce pot contribui la dezvoltarea abilităților psiho-motorii ale copilului și la creșterea încrederii în sine. O carte senzorială se poate confecționa pentru copii de orice vârstă. Aceste cărți pot fi realizate pentru a-i distra pe cei mici, dar se pot confecționa cărți cu jocuri clasice pentru copiii mai mari (exemplu: X:0). În general aceste cărți se concentrează pe competențe, cum ar fi cele de potrivire, sortare, joc imaginativ, și de îmbrăcare (fermoare, cravate, șiret, curele, nasturi etc.) Unii oameni preferă proiectarea paginilor astfel încât acestea să fie cusute împreună într-o carte permanentă, în timp ce alții croiesc paginile astfel încât să realizeze cărți cu pagini interschimbabile (cum ar fi un liant). Din experiență recomand alegerea celei de-a doua variante, întrucât astfel cartea poate fi adaptată, pe moment, la particularitățile psihoindividuale ale copilului cu care vrem să lucrăm. Cărțile senzoriale pot fi capodopere frumoase, dar și un mod inedit de a-ți păstra amintirile. Succesul unei astfel de cărți poate fi măsurat atunci când copilul vede și simte fiecare pagină. Cu ajutorul cărții realizate, copii cu care lucrez au înregistrat progrese semnficative:

12 su reușit să-și îmbunătățească deprinderi ce țin de formarea autonomiei personale, și-au redus comportamentele stereotipe, și-au îmbunătățit capacitatea de concentrarea a atenției. O carte liniștitoare ar trebui să fie distractivă, să intre în aria de interes a copilului și să cuprindă activități adaptate nivelului acestuia dar în același timp și competențe noi. Rezultatul: Bibliografie 1. Horwood, J. (2012). Sensory Circuits. A sensory motor skills programme for children. Editura FSC :United Kingdom 2. Kranowitz, S.C. (2012), Copilul desincronizat senzorial. Editura Frontiera: București 3. Leaf, R. McEachin, J. (2010). Ghid de terapie ABA. Partea I. Editura Frontiera: București

13 Experienţe şi bune practici în cadrul proiectelor extraşcolare profesor sprijin: SUSA Gabriela Maria CSEI Orizont Oradea Fuller Prietenia face ca bucuria să fie mai mare şi amărăciunea mai mică Thomas Prin definiţie, omul este o fiinţă socială. Doar în societate, se conturează personalitatea, se pune în evidenţă caracterul, se cizelează temperamentul. În consecinţă, o cerinţă primordială, se impune tacit dar stringent: dezvoltarea relaţiilor sociale bazate pe cooperare şi comunicare.. În copilărie se pun bazele unei educaţii care pe viitor constituie tiparele viitoarei personalităţi. Şcoala, familia şi socitatea au un rol hotărâtor în acest sens. La o primă viziune retrospectivă, copiii par a fi uşor modelabili prin intervenţia unor activităţi extraşcolare prin care au posibilitatea să colaboreze, să-şi dezvolte deprinderile de comunicare, de interrelaţionare şi de realizare a unor procese ce implică spirit de cooperare. Pentru punerea în practică a acestora e nevoie de diverşi factori stimulatori care pot valoriza potenţialul cu capacităţi nebănuite al copilăriei vârstă care poartă în sine, în embrion, tiparele viitorului adolescent, adult, părinte, bunic sau profesionist. Bazele unei vieţi reuşite în viitor se pun în copilărie. Prin acţiuni organizate şi dirijate din exterior spre anumite scopuri, se ating diverse standarde educaţionale. Copilul are posibilitatea de a întâlni în celălalt eul său cel bun şi astfel să primească şi să dăruiască atitudini şi valori care contribuie la modelare reciprocă. Desfăşurându-mi activitatea ca profesor de sprijin, evident obiectul activităţii mele sunt copiii cu CES. La ei mă voi raporta în rândurile următoare. Am găsit în aceşti copii un cadru propice, un material prielnic de lucru care abia aşteaptă să li se acorde atenţie, să fie captaţi în activităţi comune cu ceilalţi colegi ai lor. Aceşti copii cooperează cu plăcere, cu bucurie. Fiecare copil ascunde un talent oarecare, ce abia aşteptă să fie descoperit, modelat, şlefuit şi pus în valoare. Cele descrise de mine în rândurile următoare sunt experienţe acumulate în urma derulării proiectului Lucrez şi mă joc împreună cu prietenii mei. Scopul proiectului fiind implicarea elevilor în activităţi sociale cu caracter creative, ludic, educativ, care oferă şanse egale, posibilităţi de dezvoltare a spiritului de cooperare şi stimuli

14 de integrare socială şi societală. Poate chiar aceste activităţi constituie premisele, punctul de plecare în alegerea unei viitoare meserii.de aceea am pus bazele unui atelier de pictură, de icoane pe sticlă. Copiii cu CES au fost acompaniaţi de colegii lor de clasă din învăţământul de masă. Astfel s-au format perechi din copii cu CES şi copii din învăţământul de masă care au lucrat împreună la pictarea icoanelor. Au depus multă muncă, răbdare, talent. Atunci când copilul cu CES întâmpina greutăţi, obosea şi era pe punctul de a abandona (cunoscută fiind capacitatea de concentrare, atenţia şi volumul de muncă mai redus al copiilor cu CES) intervenea colegul său care îi oferea sprijin şi totodată motivaţia de a merge mai departe. În acest punct fiind, pot afirma că am vizat atât cultivarea talentului precum şi dezvoltarea parametrilor psihici a motivaţiei şi nu în ultimul rând formarea relaţiilor interumane de prietenie, ajutorare, cooperare atât de necesare în zilele noastre şi nu în ultimul rând crearea de bună dispoziţie şi satisfacţia muncii bine făcute. Toate acestea au un puternic efect modelator asupra sufletului şi caracterului copiilor atât a celor cu CES cât şi a colegilor lor. În etapa următoare am deschis o expoziţie cu lucrările realizate în cadrul atelierului de pictură. Tot în cadrul acestei expoziţii copiii au fost premiaţi. Expoziţia a fost realizată în holul Şcolii Generale Nr.11 Oradea şi a fost apreciată de toţi elevii şcolii şi cadrele didactice. A beneficiat de vizita şi de aprecierile doamnelor de la Cublul LIONS respectiv a doamnei Dacin Maria. Această acţiune a fost intens mediatizată în mass-media prin articole în presa scrisă precum şi în reportaje prezentate în televiziunea locală. Şi pentru ca activitatea noastră să fie şi mai bine

15 valorificată am organizat o expoziţie cu vânzare a lucrărilor realizate în cadrul atelierului la Balul Fundaţiei LIONS. Lucrările copiilor au fost apreciate de participanţii la acest bal şi au fost achiziţionate la preţuri de invidiat de oricare mânuitor al penelului şi al culorilor. Iar pentru ca acest proiect să aibă şi o finalitate fericită pentru beneficiarii direcţi ai lui, din banii obţinuţi prin vânzarea icoanelor pe sticlă, au plecat cu toţii într-o excursie (minitabără) de 3 zile la Pădurea Neagră. Dacă înainte de demararea acestui proiect copilul cu CES era doar un coleg oarecare de clasă, iată că pot afirma cu bucurie că la final a devenit prietenul, apropiatul elevului silitor şi muncitor din învăţământul de masă. Copiii cu CES au fost acceptaţi mai uşor atât de colegii lor cât şi de familiile acestora. Pe parcursul celor 3 zile de excursie s-au jucat şi distrat împreună, au făcut drumeţii şi concursuri demonstrând încă o dată că relaţiile dintre oameni nu au limite şi nu trebuie să aibă bariere impuse de prejudecăţi. La finalul acestui proiect pot afirma cu certitudine că obiective precum cultivarea sentimentului acceptării necondiţionate, al siguranţei şi al încrederii în sine, valorizarea copiilor cu dizabilităţi pentru a le induce sentimentul de utilitate, de a iniţia spirit de cooperare în activităţi sociale şi colaborare la nivelul grupului, de a manifesta sensibilitate şi spirit deschis spre valori estetice şi artistice, conştientizarea valorii vârstei de aur COPILĂRIAşi ale prieteniei în relaţiile cu cei din jur, au fost atinse cu succes.

16 Activități cu elevii cu C.E.S. prof. Coșereanu Mihaiela - Doina Școala Gimnazială,,Ioan Slavici, Oradea De-a lungul carierei mele didactice, am desfășurat numeroase activități cu elevii cu cerințe educative speciale. Dintre activitățile extracurriculare voi menționa doar două: În aprilie 2011, în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (S.N.A.C.), împreună cu d-na prof. itinerant, Maria Ungur, am organizat o acțiune privind integrarea elevilor cu C.E.S. în activitățile școlare. Scopul l-a reprezentat integrarea elevilor cu C.E.S. și implicarea familiei în activitățile extrașcolare. Titlul acțiunii a fost:,,cu primăvara la braț.... Obiectivele urmărite au vizat ca elevii să picteze cât mai frumos figurinele de gips și felicitările de Paști; să decupeze corect, conform liniilor trasate; să colaboreze cu colegii, frații, părinții sau bunicii lor; să-și dezvolte abilități de comunicare și relaționare emoțională pozitivă; să participe cu lucrări la expoziţia cu vânzare, organizată pentru dotarea cabinetului de relaxare al C.Ș.E.I.,,Orizont. Resursele umane: elevii clasei a II-a A, frați mai mari, părinți, bunici. Resurse materiale: figurine gips de Paști, modele fișe cu iepurași și ouă de Paști, acuarele, foarfece, lipici, carioci. Resurse procedurale: munca în perechi și în echipă, cooperarea în realizarea produselor. Descrierea activităţii:primăvara este anotimpul în care natura renaște. Și ce motiv mai potrivit pentru o activitate comună cu familia, pentru integrarea copiilor cu C.E.S., decât apropierea Sfintelor Paști... Elevii clasei a II - a A, sub îndrumarea cadrelor didactice: prof. Ungur Maria și prof. Coșereanu Mihaiela, au cântat, au recitat, apoi au colorat și au decupat... Au fost invitați și frații mai mari, părinți și bunici, pentru a lucra împreună cu copiii, braț la braț cu...primăvara! Cele două bunicuțe, ale Sarei și Cătălinei, au adus un farmec aparte activității. Fiecare participant a fost antrenat într-un joc de rol:,, Dacă tu ai fi mama / tata, ce ai face pentru copilul tău?. Răspunsurile au adus zâmbete pe buzele noastre. In timpul activității, s-au stabilit relații de prietenie, iar atmosfera creată a fost asemeni unei șezători, cu mult antren și voie bună, îndeplinindu-ne obiectivele propuse.

17 Evaluarea activității s-a realizat prin: notarea impresiilor participanţilor pe florile lipite pe flip-chart, observarea gradului de implicare activă a elevilor, precum și ilustrarea activităţii în revista școlii. Rezultatele au fost așteptate la expoziția cu vânzare, organizată pentru dotarea cabinetului de relaxare al C.Ș.E.I.,,Orizont. Astfel, s-a mai realizat un pas în consolidarea relaţiilor dintre școală și familie, promovând diversitatea, toleranța și integrarea socială a elevilor cu C.E.S. O altă activitate desfășurată a fost marcarea Zilei Persoanelor cu Dizabilități. Astfel, am organizat, în 3 decembrie 2010, un mic atelier denumit,,mâini îndemânatice pentru semenii noștri. Fiecare elev din clasele I-IV a desenat, colorat, sau pictat câte o inimioară roșie, apoi a decupat-o. În curtea școlii ne-am adunat toți într-o uriașă inimă, pentru a simboliza respectul nostru față de aceste persoane.

18 Activități realizate în cadrul parteneriatului educațional,,cu părinții alături prof. Maria Serafim Centrul Școlar de Educație Incluzivă,,Orizont Oradea Un model de bună practică pentru educația incluzivă în România, consider că o constituie și activitatea derulată în cadrul parteneriatului educațional Cu părinții alături desfășurată de toți membrii Comisiei Metodice a profesorilor itineranți/de sprijin ai Centrului Școlar de Educație Incluzivă Orizont din Oradea, în cooperare cu părinții și copiii integrați în învățământul de masă ai școlilor integratoare arondate centrului. Ca argument al acestui parteneriat avem o serie de schimbări atât la nivel socioeconomic cât și la nivelul instituțiilor de învățământ, schimbări ce s-au produs în perioada integrării țării noastre în Uniunea Europeană. Dat fiind acest fapt, se dorește o schimbare și în relația școală-familie, această relație a fost până acum unilaterală, responsabilitatea revenindu-i școlii. În dezvoltarea acestui parteneriat, Consiliul Europei dorește o nouă abordare. Se dorește o colaborare părinți profesori, nu numai sub aspect economic, ci și sub aspect educațional și socio - cultural. Ca scop extins, parteneriatul și-a propus întărirea și îmbunătățirea relației de colaborare cu părinții, în vederea procesului de educare a elevilor, o mai bună comunicare între professor elev părinți, găsirea unor modalități de relaționare mai bună între cadrele didactice și părinți, acestea fiind realizate prin activități comune între profesori elevi părinți. Toate aceste lucruri punctuate constituie pași siguri care să contribuie la buna dezvoltare a personalității copiilor. Pe durata desfășurării parteneriatului, s-au stabilit niște reguli constând în obligații și îndatoriri din partea tuturor celor care participă, iar ca metode și tehnici de lucru s-au propus activități frontale și individuale desfășurate în ateliere de lucru precum și chestionare aplicate participanților. Activitățile au fost stabilite la început de an și în propunerea temelor s-a ținut cont și de perioadele favorabile, urmând ca în fiecare lună să se desfășoare câte o activitate specifică anotimpului, ca de exemplu: Roadele toamnei, Multiculturalitatea obiceiurilor de iarnă, În ajunul Crăciunului, Primăvara și sărbătorile pascale, Excursie să ne cunoaștem județul.

19 În cadrul activității Multiculturalitatea obiceiurilor de iarnă,s-au întâlnit două echipe de elevi din două școli diferite, unii fiind elevi musafiri, iar alții elevi gazdă urmărind să se atingă toate punctele de pe ordinea de zi și anume: - Primirea festivă a elevilor musafiri de către colectivul de elevi gazdă ; - O scurtă prezentare a semnificației sărbătorilor de iarnă în Europa; - Pregătirea elevilor pentru așteptarea lui Moș Crăciun prin confecționarea unor elemente simbolice: bradul, globuri, fulgi de zăpadă, ghetuța lui Moș Crăciun; - Scurtă pauză de relaxare și socializare între cele două grupe de copii; - Încheierea activității cu colinde și aprecieri. În cadrul unei astfel de întâlniri, elevii învață cum să comunice și să se comporte în situația de musafir dar și de gazdă, trăiesc emoția sentimentului de a intra într-o atmosferă de sărbătoare, apare speranța pe care fiecare și-o pune în sărbători și învață obiceiuri și tradiții pe care le trăiesc împreună cu familia și prietenii când își oferă unii altora mici cadouri confecționate de mânuța lor. Ca răsplată a strădaniei de a demonstra talentul pe care îl are fiecare, copiii au primit daruri, bomboane și moși de ciocolată. În urma acelei zile de neuitat, copiii au înțeles idea de multiculturalitate, realizând că deși există o paletă foarte variată de manifestare a oamenilor de la un popor la altul, aparținând diferitelor naționalități, semnificația principală tuturor sărbătorilor de iarnă este, dincolo de bucuria de a dărui și a primi, perpetuarea și transmiterea valorilor cultural/ spiritual, cunoașterea lor, din dorința de a se accepta și apropia unii de alții, indiferent de această diversitate. După trecerea sărbătorilor de iarnă, am mai avut și alte activități precum cele de primăvară cu confecționarea mărțișoarelor și încondeiatul ouălor sau pictura pe sticlă a iconițelor de Paști. Câteva instantanee din cadrul ultimei activități pot fi admirate în imaginile de mai jos.

20 Programul Școala de vară, model de bună practică în educaţia incluzivă Profesor psihopedagog: Ilisie Carmen Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1, Oradea În ultimii ani la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1 din Oradea se desfăsoară Programul Școala de vară sub forma unor ateliere care urmăresc dezvoltarea creativităţii copiilor cu CES prin activităţi extraşcolare de muzică, dans, mișcare, arte plastice și decorative. Scopul programului constăîn implementarea unor activităţi extracurriculare desfăşurate pe parcursul a 3 săptămâni din vacanţa şcolară în vederea cultivării imaginației, stimulării creativităţii şi dezvoltării funcţiilor cognitive la elevii cu CES din instituţie prin utilizarea unor tehnici de mediere artistică; eliminarea barierelor psihologice care apar între copiii cu CES şi cei aflati în normalitate ca urmare a dificultăţilor întâmpinate în activităţile cotidiene, școlare sau sociale,dificultăți datorate deficiențelor, pe de o parte, dar și datorate unor prejudecăţi sau a unor reprezentări deformate cu privire la posibilităţile şi activitatea persoanelor cu deficienţe. In cadrul activităţilor, copiii cu CES din şcoala specială au posibilitatea să interacţioneze cu colegiii lor cu deficienţe mai puţin severe integraţi în şcoli de masă. Pe lângă copiii din grupul ţintă, sunt acceptaţi la şcoala de vară şi un număr mai mic sau egal de copii fără deficienţe, pentru a le oferi acestora suport în realizarea activităţilor şi a le facilita procesul de integrare şi schimbare. La activităţi participăîncalitate de voluntari şi tineri de la licee orădene sau studenţi din cadrul Universitaţii Oradea, tineri voluntari străini, prezenţi înţară în cadrul unor proiecte internaţionale de tip SEV (Serviciul European de Voluntariat), precum și profesori voluntari din cadrul Asocia iei CES Colaborăm. Educăm. Sprijinim. Pentru eficientizarea activităților s-a realizat un grafic orar al fiecărei zile, acesta cuprinzând o activitate de dimineață în care copiii sunt întâmpinați și împărțiți pe grupe de vârstă sau compatibilități psiho-individuale (15 min), 3 activități a câte 45 de min. fiecare și 2 pauze de 15 min. Tipurile de acţiuni propuse și realizate în program cuprind activităţi de relaxare, activităţi ecologice în aer liber, terapie prin mişcare, meloterapie, activităţi de terapie ocupaţională, jocuri de intercunoaştere, confecţionarea unor instrumente muzicale, terapie

21 prin dans, temele fiind alese de către fiecare echipă de profesori coordonatori, în funcție de nivelul și potențialul grupei de copii cu care se lucra și de materialele puse la dispoziție. Obiectivele generale ale programului: - participarea copiilor cu CES din învățământul special și special integrat la activităţi terapeutice de grup în vederea dezvoltării unor comportamente adaptative; - dezvoltarea sociabilităţii copiilor prin participarea la acțiuni bazate pe muzică, joc, mișcare, artă și relaxare organizate pe grupuri de copii; - dezvoltarea unor modalităţi de relaţionare adecvată a elevilor cu CES cu covârstnicii şi adulţii în cadrul atelierelor de lucru; - cultivarea imaginaţiei şi a creativităţii; - dezvoltarea personalităţii copiilor prin cultivarea unor trăsături pozitive de caracter (respect, acceptare necondiționată de sine și de altul, toleranță, întrajutorare); - realizarea unor produse tematice în cadrul echipelor de lucru; - respectarea unor reguli de comportament în activităţi de grup. Scurtă descriere a activităților: Utilizând terapii prin mediere artistică (terapie prin muzică, terapie prin dans, art-terapie şi terapie ocupatională), prezentul program contribuie la dezvoltarea abilităților de comunicare, de conștientizare și exprimare a emoțiilor, de creștere a stimei de sine la copiii cu CES în raport cu covârstnicii și la formarea și dezvoltarea unor comportamente adaptative individuale și de gup. Lucrările realizate au fost expuse înholul scolii pentru a putea fi admirate de părinţi, iar pentru decorarea grădinii senzoriale s-au realizat acţiuni de pictare a unui perete, activitate realizată de copii șitineri voluntari participanţi la Programul Scoala de vară. Terapiile de grup, activitățile sportive, jocurile de mișcare realizate sub forma unor acţiuni de cooperare şi competiţie ofera participanților oportunitatea de a învăța prin joc, într-un cadru informal, reguli de comportament în cadrul grupului, deprinderi practice motrice și muzicale, facilitând identificarea unor proprietăţi ale materialelor folosite, recunoașterea și denumirea diferitelor structuri perceptiv motrice de culoare, formă şi mărime cu care au luat contact. Activitățile ecologice contribuie la cultivarea unui comportament civic şi ecologic, sprijinind copiii implicați în învățarea și exersarea unor deprinderi practice utile ( pregătirea solului, plantarea și replantarea unor semințe/bulbi, îngrijirea plantelor prin udare și fertilizare). Acțiunile de decorare a unor ghivece și jardiniere cu diverse materiale naturale (pietre, scoici, mărgele, semințe ș.a.), realizarea/decorarea unor jardiniere și figurine din ceramică și gips, reciclarea unor anvelope din cauciuc și reutilizarea acestora ca suport pentru

22 flori au favorizat atât dezvoltarea sensibilităţii şi a gustului estetic, formarea şi exersarea coordonării oculo-motorii, dar au constituit activități practice utile pregătind copiii și elevii pentru viitoare profesii din domeniul artistic și/sau horticol. Produsele finale ale activitaţilor ecologice au fost utilizate pentru decorarea gradinii senzoriale a instituţiei, copiii avand ocazia sa participe direct la înfrumuseţarea acesteia. Imagini din timpul activităților de terapie ocupațională si meloterapie Activități de miscare și relaxare: Activități de meloterapie Imagini din timpul activitățilorde relaxare si terapie prin miscare

23 Activități în aer liber Activități ecologice: Imagini din timpul activităților ecologice

24 ARTelierul ca mijloc de integrare a copiilor cu CES prof. Toth Amelia Catalina C.S.E.I. Orizont Oradea Ideea de ARTelier are în vedere o mai bună integrare a elevilor cu cerinte educative speciale în colectivul clasei. Dat fiind faptul că imaginea de sine reprezintă pilonul personalităţii cu impact major asupra integrării oricărei persoane, educarea unei imagini de sine favorabile la copiii cu CES se prezintă ca o condiţie de bază a incluziunii şcolare. Încurajarea relaţiilor de prietenie, joc şi comunicare în cadrul proiectului la care participă atât elevii cu CES, cât şi colegi ai acestora, elevi fără CES duce la înlăturarea etichetării şi a barierelor afective.în al doilea rând, participarea la o activitate, care nu are la bază învăţarea, ci jocul şi libera exprimare a sentimentelor prin intermediul activitatilor practice duce la dezvoltarea imaginii de sine, la diminuarea sentimentelor de inferioritate şi egelitate de şanse. Faptul că proiectul cuprinde si o expoziţie, precum şi activitati extrascolare (ieşiri în oraş) este un argument motivant, care de asemenea contribuie la o autoapreciere adecvată. Apreciindu-se şi având stimă de sine, elevul cu CES va fi acceptat mai uşor în colectivul clasei. Faptul că elevul normal are şansa de a participa la un proiect, invitat fiind de un coleg de-al său cu CES, îl va face mult mai deschis, mai cooperant şi mai sensibil în înţelegerea nevoilor celorlalţi, fără a se ajunge aşadar la prejudecăţi şi evitări a- priori. În al treilea rând, proiectul care are la bază o activitate artistică cum ar fi pictura, modelajul, colajul, prezintă dincolo de cele enumerate mai sus, avantajul de a fi o activitate terapeutică. Art-terapia vizează exprimarea emoţiilor copilul învaţă să devină el însuşi, să se exprime liber, să devină încrezător în forţele sale, să relaţioneze într-un cuvânt, să fie fericit. Nu trebuie să exceleze în pictură sau modelaj, ci doar să se simtă liber, să se exprime liber. Ideea de bază în ARTelier este aceea că procesul creativ ajută oamenii în dezvoltarea abilităţilor personale şi interpersonale (comunicare, relaţionare, inteligenţă emoţională), în creşterea stimei de sine şi a autoconştientizării, în gestionarea comportamentului şi reducerea stresului, în dezvoltarea capacităţilor cognitive prin stimularea atenţiei, imaginaţiei şi a gândirii.aşadar, benefică atât pentru elevul cu CES, cât şi pentru prietenul său fără CES putem spune că activitatea are în mod indirect, un impact pozitiv asupra întregii clase din care vin copiii. Fiind un colectiv în care nu există situaţii de discriminare, de marginalizare se

25 va crea acea coeziune la nivelul clasei şi interrelaţionare necesare unui management eficient, dar şi unui proces educaţional optim. Propuneri de activitati pentru ARTelier: Pasii activitatilor: 1. Selectarea participantilor la ateliere 2. Formarea grupului ( forming) 3. Etapa confruntarilor ( storming) 4. Etapa stabilirii regulilor si a normelor ( norming) 5. Etapa functionarii optime ( performing) 1. Selectarea participantilor la ateliere ( sem I, sapt. 4-5) Eu, cu bune și cu rele activitate frontală, în cadrul căreia elevii sunt puși în situația de a fi respinși.în urma acestei activități la clasă, elevii cu CES își vor alege colegii cu care au intenția să lucreze la ateliere. 2. Formarea grupului ( forming) ( sem I, sapt. 6-8) Activități în cadrul etapei: Cea mai frumoasă zi, Darurile toamnei Asta este etapa de formare a echipei. Copiii incep sa se cunoasca intre ei, însa iau decizii independent, fara a avea niste obiective comune. Este etapa in care coordonatorul are cel mai important rol. El trebuie sa ofere echipei o directie, o viziune, sa raspunda multor întrebari si sa fie pregatit pentru testele la care va fi supus.este momentul în care membrii echipei, independenti unul de altul, vor încerca sa își dea seama daca se pot integra sau nu în grup. Coordonatorul este responsabil de încrederea pe care membrii echipei și-o acorda unul altuia. Este faza in care se construieste fundația ce va determina cat de solidă este echipa ce tocmai a fost adunata. 3. Etapa confruntărilor ( storming) ( sem I, sapt ) Activități în cadrul etapei: Tabloul, Mascota grupului În această etapă ne așteptăm la apariția unor conflicte, deoarece apare și competiția, doar una dintre mascote rămânând la final mascota grupului. Fiecare va dori să modeleze mascota întrun anumit fel, dar colegul o va modela diferit. 4. Etapa stabilirii regulilor si a normelor ( norming) ( semi, sapt ; sem II, sapt. 1-5) Activități în cadrul etapei: Cutia cu comori, Portretul meu Pot să ajut. Acesta este un moment în care grupul va începe să lucreze ca un tot unitar, deoarece li se prezintă un caz social, o situație în care un copil care necesită o operație costisitoare urmează să fie sprijinit financiar de o fundație. Fundația dorește să vândă obiecte

26 realizate handmade pentru strângerea banilor, și apelează la grupul nostru pentru a realiza obiectele. Ne pune la dispoziție materiale, iar elevii urmează să realizeze obiecte pentru vânzare ( suporturi de lumânări, rame foto, etc ) La următoarele trei ateliere se vor realiza aceste obiecte, iar apoi se va organiza o ieșire pentru a admira lucrările și a observa munca voluntarilor la standul cu vânzarea de obiecte. 5. Etapa functionarii optime ( performing) ( sem II, martie-mai) Activități în cadrul etapei: Camera mea, universul meu, Magia copilăriei oglindită în lucrările noastre se va organiza o expoziție cu obiectele realizate, iar la organizare fiecare elev va avea rolul lui: de a sta la stand, de a invita colegii, de a da interviu pentru mass-media, de a distribui pliante, etc.

27 Modele de bune practici în instruirea diferențiată prof. înv. primar. Jula Mădălina-Ioana Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Oradea Tema: Creierul uman-mister neelucidat Argument: Considerând că matematica este un joc accesibil îndrăgit de toate vârstele sub alte forme decât strict şcolăreşti m-am gândit că activitatea centrată pe această ştiinţă şi îmbinată ştiinţelor din aceeaşi arie curriculară poate răspunde eficient intereselor elevilor. Activitatea stimulează creativitatea, originalitatea, spontaneitatea elevilor în a descoperi noi soluţii la problemele cotidiene şi ale mediului înconjurător. Pentru a deveni mai interesant modul de lucru se va face o legătură între matematică, ştiinţe şi calculator prin utilizarea programelor Word şi Power Point. Astfel se va încerca utilizarea eficientă a tehnologiei pentru sprijinirea şi evaluarea performanţelor elevilor. Termeni cheie: Explorări matematice în lumea înconjurătoare Creierul animalelor- creierul uman. Proporții și statistici Bolile creierului Minte sănătoasă în corp sănătos. Hrăneşte-te bine pentru a gândi bine Alimentația sănătoasă Rețete culinare Jocul Jocuri de memorie Jocuri logice Structura: Temele selectate spre a fi studiate în cadrul activităţii sunt actuale şi corespund curiozităţilor elevilor. Metodele care vor fi utilizate în lecţii vor stimula elevii să înveţe activ, să gândească critic şi autocritic, să lucreze în cooperare cu alţii. În desfăşurarea activităților recomandăm: utilizarea unor soluţii inedite în rezolvarea de probleme; criterii de sortare şi clasificare a informaţiilor; stimularea activităţii pe grupe, a muncii independente;

28 iniţierea şi realizarea creativă a unor investigaţii; utilizarea instrumentelor TIC pentru descoperirea şi prelucrarea informaţiilor; Competențele așteptate: Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte domenii ale ştiinţei (discipline). Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice utilizând metode specifice matematice. Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă pe baza raţionamentelor inductive şi deductive. Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul specific în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor. Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii înconjurătoare pe baza relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară,,matematică şi ştiinţe. Dezvoltarea personalităţii prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări. Prezentare succintă: Activitatea Creierul uman-mister neelucidat se adresează elevilor din clasele a VII-a. Prin aplicarea lui, elevii vor realiza mai uşor conexiuni între materiile incluse în aria curriculară Matematică şi ştiinţe, îşi vor dezvolta competenţe de comunicare asertivă, îşi vor dezvolta responsabilitatea prin munca în echipă, îşi vor dezvolta o personalitate independentă, critică şi autocritică. Sarcini/ probleme / aspecte specifice rezolvate prin aplicarea modelului de bună practică: Dezvoltarea de competenţe, cunoştinţe şi abilităţi prin îmbinarea matematicii, biologiei şi ştiinţelor naturii în învăţământul gimnazial Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţifică Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare Încredere în adevărurile ştiinţifice şi aprecierea critică a limitelor acestora Reflecții: Această activitate va fi abordată prin metoda proiectului, fiind orientată spre rezolvarea unor sarcini de lucru care se vor sprijini pe o serie de aplicaţii practice, pentru a ridica nivelul de performanţă al elevilor şi a le dezvolta competenţe specifice secolul XXI.

29 Resurse necesare pentru realizarea modelului de bune practici : - identificarea actorilor care doresc să se implice în desfăşurarea proiectului: profesori, învăţători, părinţi şi elevi; - procurarea de materiale tematice care să susţină activităţile practice; - popularizarea optionalului şi a activităţilor desfăşurate la nivelul şcolii; Recomandări : Implementarea poate fi făcută sub forma unei lecții deschise la cercurile metodice, sau poate fi o propunere de opțional pe acestă temă. Bibliografie : 1. Aglaia, I., (1995), Ştiinţe ( Cartea învăţătorului), Editura All, Bucureşti; 2. Câmpan,F., (1983), A treia carte cu probleme celebre din istoria matematicii Editura Albatros, Bucuresti, Colectia Lyceum; 3. Dancila, I., (1996), Matematica gimnaziului intre profesor si elev, Editura Corint București; 4. Guran, E., (1985), Matematică recreativă, Editura Junimea. 5. M.E.C.T.S. Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii; 6. Ploscariu, N.,(1999),Curiozităţi din lumea naturii, Editura Aramis, Bucureşti; 7. Rădulescu, V., (1988), Cutezanța minții, Editura Militară,București.

30 Festivalul Interjudeţean Special Kids prof. psihopedagog Teodora Pantazi, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea a ales ziua de 10 aprilie 2014 pentru organizarea de activităţi cultural-artistice în cadrul Săptămânii Să ştii mai multe, să fii mai bun şi nu a făcut asta oricum. Scena Palatului Copiilor şi Elevilor din Oradea a găzduit în acest context Festivalul Interjudeţean Special Kids ajuns la ediţia a VII-a, o tradiţie care îi face pe ACEŞTI COPII SPECIALI membrii cu drepturi depline ai UNIVERSULUI COPILĂRIEI. În urma concursului de proiecte educaţionale propus de MEN, festivalul-concurs a fost introdus în CAERI 2014 (Calendarul Activităților Educative Regionale şi Interjudeţene 2014) la poziţia 249. Special Kids nu înseamnă elevi cu nevoi speciale. Nevoia copiilor de a se bucura de rezultatele muncii lor din domeniul artistic şi capacitatea de a demonstra publicului prezent abilităţile lor de a se exprima prin muzică, dans, dramă, joc şi arte vizuale îi face cu adevărat speciali şi aduce pe aceşti copiii pe poziţii de egalitate cu toţi ceilalţi. Festivalul se adresează copiilor și tinerilor din învățământul special și special integrat, astfel că la nivelul fiecăreia dintre cele trei secțiuni de concurs s-a alocat spațiu pentru ambele categorii. Secțiunile festivalului sunt: Secțiunea 1: Muzică, dans, dramă şi joc scenă (pentru învățământul special și pentru învățământul special integrat) Secţiunea 2: Muzică, dans, dramă şi joc DVD (pentru învățământul special și pentru învățământul special integrat) Secţiunea 3: Artă şi meşteşuguri expoziţie (pentru învățământul special și pentru învățământul special integrat) Elevi din 43 de instituţii şcolare din Bihor (C.S.E.I. Nr.1 Oradea, C.S.E.I. Nr.1 Tileagd, C.S.E.I. Cristal Oradea, C.S.E.I. Orizont Oradea, Liceul German Friedrich Schiller Oradea, Liceul Teoretic Arany Janos Salonta Şcoala Gimnazială Ioan Slavici Oradea, Şcoala Gimnazială Puiu Sever Ineu, Școala Gimnazială nr.1 Diosig, Școală Gimnazială nr.1 Osorhei, Şcoala Gimnazială Benedek Elek Diosig, Colegiul Naţional Mihai Eminescu Oradea, Liceul Tehnologic George Bariţiu Oradea, Liceul Tehnologic Ioan Bococi

31 Oradea, Liceul Teologic Ortodox Episcop Roman Ciorogariu Oradea), Cluj (C.S.E.I Nr. 1 Cluj, Școala Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I. Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic Special SAMUS, Cluj-Napoca, Şcoala Specială Gimnazială Dej, ), Bistriţa-Năsăud (C.S.E.I. Nr.1 Bistrița), Sălaj (C.S.E.I. Şimleu, C.S.E.I. Şimleu Silvaniei, structura Speranţa Zalău, Liceul Tehnologic O Goga Jibou Sălaj, Școala Gimnazială Nr.1 Agrij, Liceul cu Program Sportiv Avram Iancu Zalău,) Arad (C.S.E.I. Arad), Caraş Severin (C.S.E.I. Aurora Resita), Mehedinți (C.S.E.I. Constantin Pufan Turnu Severin),Gorj (Şcoala Gimnazială Ecaterina Teodoroiu Târgu Jiu) şi Bucureşti (Școala Gimnazială Specială Nr. 3, Sector 4, București, Studio KIDS) dar și Centro Angel de la Guarda Spania, Agrupamento de Escolas de Sines/Escola Basica no.2 de Sines, Portugalia, Kindergarten PINOKIO Ruse, Bulgaria și Association «Un Reve De Sports Et De Loisirs Pour Enfants Avec Autisme» Marseille, Franţa ne-au încântat cu spectacolul şi lucrările lor, pe scena festivalului urcând peste 130 de copii şi tineri, cu şi fără dizabilităţi, fără a-i număra pe cei care au trimis lucrări şi DVD-uri. Invitaţi speciali ai evenimentului au fost: elevii şi profesorii de la CSEI Şimleul Silvaniei, care s-au clasat pe locul II la secţiunea unde au concurat, tinerii de la Asociaţia Down Oradea, România şi Corul Diacon Nicolae Firu de la Liceul Teologic Ortodox Episcop Roman Ciorogariu Oradea, nelipsiţi de pe scena festivalului în ultimii ani şi talentaţii solişti vocali: Miruna Gavriş, câştigătoare la Mamaia Copiilor, Roberta Cseh, o altă voce minunată din Bihor şi Alexandru Carţiş, care împreună cu Iulia Ilisie, au fost de altfel şi amfitrionii evenimentului, realizând o prezentare de excepţie. Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Oradea a ţinut să mulţumească pentru sprijinul acordat partenerilor săi: Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor; Palatul Copiilor şi Elevilor Oradea; Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Socio-umane - Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Departamentul de Psihologie, Asociaţiei CES Colaborăm Educăm Sprijinim, Liceul Teologic Ortodox Episcop Roman Ciorogariu, Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi Oradea, Asociaţia Down Oradea; Dyslexia Association Bulgaria, precum şi sponsorilor evenimentului: Editura Treira, Patiseria Elidor, Florăria Florius Oradea, Cabinet de insolvenţă Popa&Rus, SC Ipte.Ro.SRL şi SC Dumexim SRL, cu sprijinul cărora toţi copiii, care au urcat pe scenă au primit o mică surpriză dulce. Festivalul concurs s-a bucurat de prezenţa şi experienţa unui juriu, pentru fiecare secţiune, format din profesionişti: prof. Alina Vese, inspector de specialitate la ISJ Bihor, lector. univ. dr. Karla Peter de la Universitatea din Oradea; directori, directori adjuncţi şi consilieri educativi ai instituţiilor de învăţământ special din judeţul Bihor, prof.: Silvia Ficuţ, Adriana Ficuţ, Mihaela Şumălan, Marcela Todică, Rodica Lezeu, Valeria Colesnicov;

32 profesori de la Palatul Copiilor şi Elevilor: director Peter Dan Nicolae, Carmen Filip Ana Maria Gal; cadre didactice din învăţământul preuniversitar: Anne Mari Sălăgean, Ramona Urdea, Nicolae Duluş-Gaboraş; experul în artă: Dietmar Mauermann din Germania dar şi eleva Bianca Venter, studenta Orsolya Vass şi masteranda Maria Geanina Gorcea, profesioniştii de mâine. Munca juraţilor s-a materializat în premiile copiilor. Astfel că la finalul ediției a VII-a a Festivalului Interjudetean Special Kids, s-au numărat câștigătorii. Organizatorii au ţinut însă să precizeze că de fapt toți participanții sunt câștigătorii noștrii speciali, sunt ai noștrii SPECIAL KIDS. Acest minunat eveniment nu ar fi fost posibil fără Echipa Special Kids: prof. Doina Gyori, Ramona Kiss, Rodica Haş, Lavinia Gorgan, Daniela Calamar, Camelia Poszet, Florin Torjoc, Paula Bodea, Adriana Popa, Nicoleta Mladin, Anca Tirla, Cosmin Borma, Adrian Omuţ, Anca Duluş-Gaboraş de la CSEI Nr. 1 Oradea; prof. Viorica Dobran de la Asociaţia CES şi lector univ. dr. Daniela Roman şi lector univ. dr. Julien Kiss de la Universitatea din Oradea, coordonată de d-na director, prof. Lucia Popa, d-na director adjunct, prof. Carmen Ilisie şi coordonator de proiect, d-na prof. Teodora Pantazi.

33 Miracolul naturii prof. ed. Sipos Lăcrimioara Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea Activitățile pregătite pentru a celebra miracolul naturii, organizate în cadrul proiectului educativ "Invață-mă să ocrotesc natura!", constituie un model de bună practică în educația incluzivă. Parteneri în cadrul acestui proiect sunt Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Oradea și Școala Gimnazială "Nicolae Bălcescu" Oradea. Pentru a invăța copiii să ocrotească natura am organizat diferite activități pe parcursul proiectului. Astfel, în luna martie, elevi din CȘEI nr. 1 au pregătit o lucrare colectivă pe care am dus-o la scoala parteneră, pentru a organiza o expoziție comună cu aranjamente Ikebana. Alături de elevii școlii gimnaziale, elevii noștri au fost invitați să participe și să lucreze împreună pentru a realiza obiecte decorative. Elevii au fost încântați să participe la o astfel de activitate și pentru mulți din elevii scolii incluzive a fost o experiență unică: participarea directa, alături de elevii școlii gimnaziale, la realizarea produselor și primirea in aplauze făcută de elevii de la Școala "Nicolae Balcescu" i-a impresionat pe elevii noștri. Aranjamentele Ikebana realizate au fost expuse la sediul Școlii Gimnaziale "Nicolae Balcescu" în cadrul unei expoziții. Astfel ne-am făcut cunoscută munca; am participat la dezvoltarea şi stimularea comunicării copiilor cu CES; am contribuit la sensibilizarea comunităţii privind implicarea copiilor cu CES în activităţi variate şi la dezvoltarea relaţiei şcoală-comunitate. Instantanee din cadrul acestei activități apar în imaginile de mai jos.

34

35 Experiența de coordonator S.N.A.C. prof. Herlaș Mirela Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1, Oradea Eram titulară în această instituție de mai bine de 10 ani, doamna director mi-a atribuit mai multe responsabilități cu care eram obișnuită din anii anteriori, totuși una dintre ele a fost o provocare atât pentru mine cât și pentru instituție - COORDONATOR S.N.A.C. Chiar dacă nu știam cu ce se mânâncă acest statut m-am documentat și cu sprijinul directiunii, care dându-mi această responsabilitate nu m-a lăsat de capul meu ci m-a îndrumat și m-a sfătuit de câte ori am solicitat acest ajutor. Așa că am căutat parteneri voluntari la un liceu din apropiere, am întocmit un parteneriat în cadrul strategiei naționale de acțiune comunitară în care am inclus activitățile propuse la nivel național dar și unele care vin efectiv în sprijinul elevilor cu CES. Obiectivul urmărit prin aceste activități a fost și este în continuare căci odată porniți pe un drum presărat cu succese a fost greu să ne oprim și an de an muncim sunt de creștere a stimei de sine a elevilor cu CES, socializare cu elevi din alte instituții care sunt în aceeași categorie de vârstă cu ei și nu în ultimul rând sensibilizarea întregii comunități. Au fost odată, într-o primavară frumoasă, în anul 2010, nişte copii veseli şi timizi, dar foarte talentaţi, din şcoala noastră, care s-au întâlnit şi, sub îndrumarea, răbdarea și priceperea pe care a trebuit să mi le perfecționez am format un grup de dansatori de dans tradițional specific zonei bihorene. Ei erau copii sensibili şi atât de speciali, încât au vrut să arate tuturor că şi ei pot fi cei mai buni. Şi-au mai dorit, de asemenea, să fie acceptaţi, priviţi şi valorizaţi la fel ca oricare alţi copii. Auzind de dorinţa lor, le-au venit în ajutor şi alţi copii, puţin mai mari, dar la fel de sensibili, de la Colegiul Naţional M. Eminescu.

36 Pentru ca dorinţa lor să se îndeplinească s-au pus pe treabă. Astfel s-au inscris la primul lor concurs de dans din localitate. Susţinuţi şi încurajaţi în permanenţă şi cu eforturi constante, munca a dat roade şi au câştigat primul lor premiu: Locul I la Oradea şi calificarea pentru următorul concurs. Dornici de a câştiga, au muncit în continuare mai mult. Apoi când s-au simţit pregătiţi şi-au aranjat cu grijă costumele populare şi au plecat la Arad pentru a lua parte la Concursul Regional de dans, unde, din nou, au primit încă un premiu: Locul III. Această recunoastere a meritelor i-a impulsionat şi mai mult, făcându-i să se pregătească mai bine.. Astfel, în anul 2011, după ce s-au clasat pe primul loc la Etapa judeţeană, au mers mai departe, la Reşiţa. Aici au dansat cu multă dăruire făcând să răsune dansul popular bihorean. Şi au mai urcat o treaptă: Locul II, loc care nu era de ici, de colo. Dar timpul a trecut şi din grupul de copii unii au plecat, alţii au venit, dar munca şi visurile lor au lăsat o tradiţie şi un exemplu. Astfel că, în anul următor, 2012, ei s-au pregătit mai mult şi mai mult. Dar trebuiau să poarte un nume şi, si-au zis Mugurii Bihorului.

37 Au dansat pe scena Complexului Carrefour, unde au câştigat Locul I. S-au antrenat, în continuare, şi-au făcut bagajele şi au plecat să cucerească publicul din Deva. Aici, după o reprezentaţie spectaculoasă, în care tropăiturile şi strigăturile au răsunat în întreaga sală, elevii noştri au avut parte de satisfacţia maximă: s-au clasat pe Locul I, ca încununare a talentului şi a muncii lor. Bucuria tuturor a fost fără margini, cu atât mai mult cu cât următoarea şi cea mai de sus treaptă era Festivalul Naţional de la Craiova. Deşi timpul era foarte scurt, dansatorii nu s-au oprit din repetiţii. Doreau să arate frumusetea dansului popular bihorean nu numai unei regiuni, ci unei ţări întregi. Aşa că şi-au făcut bagajele, au urcat în autocar şi au plecat să străbată ţara pentru a ajunge la Craiova. Ajunşi aici, au avut onoarea de a face cunoştinţă cu Baroana Ema Nicholson şi cu Sir Muir John Potter, fondatorii SNAC-ului. Copiii noştri au dansat mai bine ca niciodată, impresionând atât pe organizatori cât şi pe participanţi prin autenticitatea costumelor populare, complexitatea dansului cât şi prin vivacitatea şi seriozitatea dansatorilor.

38 Activități interdisciplinare pe teme ecologice înv. Birau Ioana Școala Gimnaziala Lucreția Suciu Oradea Cu ocazia săptămânii Şcoala Altfel, în laboratorul de biologie al Şcolii Gimnaziale Lucreţia Suciu din Oradea, elevii claselor gimnaziale au participat la activităţi interdisciplinare pe teme ecologice sub îndrumarea dirigintei si a profesoarei de biologie. Din colectivul clasei fac parte doi elevi cu CES, care au participat activ la tema propusă fiind apreciati pozitiv la finalul activităţii. În cele 90 de minute, petrecute fără momente de plictiseală, în cadrul temei Apa, picătura vieții, elevii și-au îmbogățit cunoștințele legate de rolul apei în viața de zi cu zi, repartizarea ei pe Glob, motivele pentru care se poate numi dușman și prieten, dezastrele și miracolele pe care le provoacă, modalitățile prin care se poate economisi. Experimentul simulării apei mării prin amestecarea apei de băut (100 ml) cu sare de bucătărie (35g), urmat de degustări, a demonstrat elevilor că ea, deși reprezintă 70% din totalul apei pe Terra, nu poate fi consumată, iar cea dulce, potabilă, în procent de 1% din totalul de apă dulce, se pare că se reduce cantitativ de la an, la an. Cea de-a doua parte a activității, intitulată Omul și natura, s-a derulat în parteneriat cu elevii Școlii Ioan Slavici. Aceștia au prezentat modalități de manifestare a unui comportament eco-friendly, cu ajutorul unui ECOJURNAL, care cuprinde articole despre: participarea la concursuri ecologice, Ecochallenge - Festival Internațional Ecologic, proiecte de colectare-reciclare a deșeurilor, acțiuni de protecție a animalelor, simpozioane de mediatizare a bunelor practici în caz de dezastre și expoziții de eco-desene cu mesaje de soluționare a problemelor orașului. Activitatea s-a încheiat cu formularea concluziilor, sugestiilor și exprimarea optimismului sub forma unui dans, moment artistic în care plantele și animalele trăiesc în armonie cu omul.

39 Bucuria premiilor obţinute prof.de sprijin Révész Enikő Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont Oradea În Școala Gimnazială Ioan Slavici Oradea există numeroase clase integratoare. Profesorii de sprijin formând echipă cu profesorii existenți în școală lucrează necontenit în vederea integrării sociale și școlare a elevilor cu cerințe educative speciale. Copiilor în mod deosebit le place să participe la diferite activități extracurriculare, care cu siguranță au rol extraordinar în dezvoltarea personalității lor. Ei așteaptă cu multă nerăbdare activitățile de atelier în cadrul cărora ne pregătim cu entuziasm la diferite festivaluri internaționale. Cei mai mândri suntem de premiul I obținut la Festivalul Interjudețean Special Kids, ediția a VII-a, cu participare internațională, cuprins în Calendarul Activităților Educative Regionale și Interjudețene 2014, la secțiunea artă și meșteșuguri-expoziție. La activitățile de atelier au participat clasele integratoare a II-a B și a III-a B coordonate de pr. Mălan Katalin, pr. Révész Enikő și pr. Semendi Ibolya Mónika.În aceste două clase au existat 11 elevi cu C.E.S., cu dislexie, disgrafie, discalculie, dislalie. Prin realizarea exponatelor copiii au gustat bucuria muncii, s-au îmbogățit cu multe experiențe de succes. Și-au întărit relațiile cu colegii lucrând în echipă, și bucurându-se împreună de rezultatele muncii comune.

40 Copacul problemelor prof. Buzulica Brînduşa Şcoala Ioan Slavici Oradea Unitatea:Şcoala Ioan Slavici Oradea Clasa/grupa: clasa a VII a A şi grupa copii CES Tema: Copacul problemelor Titlul activităţii: Socializare Data: Scop: Integrarea copiilor cu nevoi speciale în colectiv Obiective: - să relationeze cu colegii, - să ducă la bun sfârşit sarcina de lucru, - să enumere care sunt, din punctul lor de vedere, problemele cu care se confruntă şcoala, - să identifice cauzele şi să ofere soluţii problemelor identificate Resurse umane: elevi, profesor Resurse materiale: foi format A3, carioci, stickere Resurse procedurale: conversatia, explicatia, motivaţia, analiza, sinteza Descrierea activităţii: La realizarea acestei activităţi au participat elevi ai clasei a VIIa A şi elevii cu CES din clasele a Via A, care au fost grupaţi aleatoriu în echipe de câte 4 elevi. Li s-a prezentat materialul conţinând copacul unde ei urmau să lipească 7 post-its, 3 pentru cauzele problemei, 3 pentru soluţii şi unul pentru cauza identificată de ei. Fiecare grupă a identificat o problemă urmând ca apoi să prezinte cauzele şi soluţiile pe care ei le consideră potrivite. La finalul activităţii au facut,,turul galeriei, câte un reprezentant din fiecare grupă prezentând posterul realizat.

41 Evaluare: - impresiile participanţilor - vizualizarea în urma afişării la tabla a posterelor cu problemele identificate de ei Rezultate: - expoziţia - consolidarea relaţiilor între elevii cu nevoi speciale şi ceilalţi colegi.