1 CIRCUITUL ELECTRONIC
|
|
- Ιάνθη Ταμτάκος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale CICUITUL ELECTONIC. Elemente de circuit. eţea electrică Un circuit electronic este un ansamblu de comonente electronice conectate între ele entru generarea unor semnale electrice (constante sau variabile în tim), recum şi entru relucrarea semnalelor cu scoul obţinerii unor informaţii. O comonentă electronică are cel uţin două terminale rin intermediul cărora se conectează în circuit. Sre exemlificare amintim: rezistorul, condensatorul, bobina, dioda terminate tranzistorul 3 terminale circuitele integrate analogice sau digitale mai multe terminale, în funcţie de comlexitatea lor Vom denumi elemente de circuit acele comonente care au cel mult atru terminale de conexiune. Circuitele integrate conţin foarte multe elemente de circuit realizate e o singură astilă de material semiconductor. Deoarece elementele de circuit cu trei terminale ot fi considerate ca având atru terminale, dintre care două îndelinesc aceeaşi funcţie (având acelaşi otenţial electric), vom vorbi în continuare desre: dioli elemente de circuit cu două terminale de conexiune, şi cuadruoli elemente de circuit cu atru terminale de conexiune. În funcţie de forma caracteristicii volt-americe elementele de circuit ot fi: liniare (fig..a), sau neliniare (fig..b). Fig..
2 Circuitul electronic O reţea electrică (electronică) este alcătuită din mai multe elemente de circuit conectate ohmic între ele. În funcţie influenţa e care o au asura semnalelor electrice, reţelele ot fi: asive cele care nu generează energie electrică sau nu modifică asectul temoral al semnalului (curent sau tensiune), de exemlu cele alcătuite numai din rezistori, condensatori şi bobine, şi active cele care ot genera energie electrică sau care ot modifica asectul temoral al semnalului electric, de exemlu sursa de tensiune, sursa de curent, reţele care conţin cel uţin un tranzistor (tranzistorul la rândul său oate fi considerat un element activ de circuit). Pentru a avea un semnal electric, în orice circuit trebuie să existe cel uţin o sursă de energie. În funcţie de comortamentul ei faţă de circuitul exterior, sursa de energie oate fi tratată şi rerezentată în schema electrică echivalentă ca o sursă de tensiune sau ca o sursă de curent. O sursă de tensiune este o reţea activă sau un circuit electronic activ care generează la bornele de ieşire un semnal electric sub forma unei tensiuni controlabile. Dacă mărimea tensiunii la bornele de ieşire ale sursei nu deinde de imedanţa sarcinii e care debitează energie electrică, se sune desre ea că este o sursă ideală de tensiune. Simbolul ei este rezentat în fig..a. Dacă tensiunea la bornele de ieşire ale sursei scade odată cu micşorarea imedanţei sarcinii, se sune desre ea că este o sursă reală de tensiune. Simbolic (fig...b), ea este rerezentată ca o sursă ideală de tensiune conectată în serie cu o imedanţă echivalentă, care este denumită imedanţa de ieşire a sursei. Fig.. O sursă de curent este o reţea activă sau un circuit electronic activ care generează la bornele de ieşire un semnal electric sub forma unui curent
3 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale controlabil. Dacă intensitatea curentului debitat în circuitul conectat la ieşirea sursei nu deinde de imedanţa acestuia, se sune desre ea că este o sursă ideală de curent. Simbolul ei este rezentat în fig..3a. Dacă intensitatea curentului debitat în circuitul exterior scade odată cu creşterea imedanţei lui, se sune desre ea că este o sursă reală de curent. Simbolic (fig..3.b), ea este rerezentată ca o sursă ideală de curent conectată în aralel cu o imedanţă echivalentă, care este denumită imedanţa de ieşire a sursei. Fig..3 În rezolvarea schemelor rerezentând circuite reale se folosesc de foarte multe ori rerezentări sau scheme echivalente. Termenul de rerezentare echivalentă a unei orţiuni de circuit se referă la fatul că, trecând la rerezentarea echivalentă, comortamentul restului circuitului nu se modifică, tensiunile e elementele de circuit şi intensităţile curenţilor rin ramurile de reţea rămânând nemodificate. În funcţie de necesităţile imuse de rezolvarea circuitului, sursa de tensiune oate fi rerezentată ca o sursă de curent iar sursa de curent oate fi rerezentată ca o sursă de tensiune, cele două rerezentări fiind echivalente (fig..4). A A B B Fig..4 3
4 Circuitul electronic Din unctul de vedere al intensităţii curentului rin rezistenţa de sarcină şi al tensiunii la bornele ei, cele două surse de energie au acelaşi efect, cu condiţia resectării relaţiilor dintre valorile elementelor care le caracterizează. Aceste relaţii devin evidente în urma alicării teoremelor lui Kirchhoff e cele două circuite şi imunerii condiţiei de echivalenţă. ezultă următoarele reguli de trecere de la o sursă la alta: sursa de tensiune oate fi înlocuită cu o sursă echivalentă de u g curent cu valoarea i g, conectată în aralel cu rezistenţa g g sursa de curent oate fi înlocuită cu o sursă echivalentă tensiune de cu valoarea u g i g g, conectată în serie cu rezistenţa g Se oate observa ca valoarea rezistenţei interne a sursei de energie se conservă indiferent de rerezentare. În general, comortarea unui circuit electronic comlex, oate fi analizată dacă el este rerezentat sub forma unei scheme echivalente, care conţine cele mai simle elemente de circuit (rezistori, condensatori, bobine, surse de tensiune şi surse de curent), desre care ştim ce efect au asura unui semnal electric sau ce funcţie realizează fiecare. Faţă de sarcina conectată la ieşirea sa, circuitul se comortă ca o reţea activă care îi furnizează acesteia energie sub forma unui semnal electric. Dacă în schema reţelei anulăm efectele surselor de energie (tensiune, curent), atunci vorbim desre o reţea asivizată. Anularea efectului unei surse de tensiune se face rin înlocuirea ei cu un scurtcircuit, iar anularea efectului unei surse de curent se face rin înlocuirea ei cu o întreruere (fig..5). A B A B asivizare scurtcircuit, u 0 g A B A intreruere, i 0 g B Fig..5. Teoremele reţelelor electrice..teorema lui Millman Fie o reţea alcătuită din n ramuri conectate în aralel, în fiecare ramură utându-se afla imedanţe şi surse de tensiune (fig..6). Fiecare ramură oate fi simbolizată rintr-o sursă de tensiune 4
5 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale u n k n k echivalentă, conectată în serie cu imedanţa echivalentă a ramurii (în ea sunt incluse şi imedanţele surselor de tensiune). Tensiunea u la bornele reţelei este dată de relaţia: uk Z k Z k (.) Fig..6 Demonstraţie: Alicând teoremele lui Kirchhoff într-un nod al reţelei, resectiv e ochiul virtual de reţea format dintr-o ramură oarecare k şi căderea de tensiune u, se obţin relaţiile: n k k u i 0 (.) i Z u (.3) k k k + Exrimând i k din relaţia (.3) şi înlocuindu-l în relaţia (.), se obţine relaţia (.)... Teorema sueroziţiei Intensitatea curentului electric rintr-o ramură a unei reţele active este suma algebrică a intensităţilor curenţilor determinaţi rin ramura resectivă de fiecare sursă în arte, în absenţa celorlalte surse de energie. Demonstraţie: Vom considera cazul articular al unei reţele simle (fig..7a), în care curentul rin imedanţa Z este determinat de efectul 5
6 Circuitul electronic cumulat al surselor u şi u. Alicând teorema lui Millman, mărimea acestuia va fi: 6 Fig..7 u u + Z Z i (.4) Z + + Z Z Z Pasivizăm e rând ramurile şi (fig..7b şi c) entru a utea calcula intensităţile i şi i determinate de sursele i, resectiv i rin sarcina Z: i i ' " u Z (.5) Z + + Z Z Z u Z (.6) Z + + Z Z Z Cumulând acum efectele celor două surse indeendente (i +i )vom constata că obţinem relaţia (.4). Demonstraţia se oate generaliza cu uşurinţă entru o reţea oricât de comlexă...3 Teorema substituţiei (comensaţiei) Fie o reţea alcătuită din elemente de circuit asive şi active, liniare şi neliniare. Se resuune că reţeaua a fost rezolvată şi se cunosc intensităţile i k ale curenţilor rin fiecare ramură şi tensiunile u k la bornele fiecărei ramuri (k,,...,n, n fiind numărul de ramuri).
7 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale Dacă se înlocuiesc elementele unei ramuri k, fie cu o sursă de tensiune cu valoarea u k, fie cu o sursă de curent cu valoarea i k, atunci valorile intensităţilor curenţilor şi a tensiunilor rin toate celelalte ramuri rămân neschimbate (fig..8). Fig..8 Demonstraţie: Considerăm reţeaua din fig..9a. Curentul rin ramura 3 este i 3 iar tensiunea la bornele sale este u.,,,,, Fig..9 Înlocuind elementele ramurii 3 cu o sursă de tensiune cu valoarea u se obţine reţeaua din fig..9b. Sursa de tensiune asigură tensiunea u la bornele reţelei. Elementele ramurilor şi rămânând aceleaşi ca în fig..9a, ' valorile curenţilor i şi i nu se vor modifica. Aceasta însemnă că i 3 i3. Deci toţi curenţii şi toate tensiunile rămân neschimbate. Dacă elementele ramurii 3 se înlocuiesc cu o sursă de curent constant cu valoarea i 3 se obţine reţeaua din fig..9c. Elementele ramurilor şi rămânând aceleaşi ca în fig..9a, valorile curenţilor i şi i nu se vor modifica (i 3 i +i ), deci şi u ' u. 7
8 Circuitul electronic..4 Teorema lui Thévenin Fie o reţea activă la bornele A şi B ale căreia este conectat un diol activ sau asiv, care rerezintă sarcina entru reţea. Din unctul de vedere al diolului, reţeaua activă este echivalentă cu o sursă de tensiune cu valoarea u ABgol (tensiunea între bornele A şi B în absenţa sarcinii), conectată în serie cu imedanţa reţelei asivizate, Z AB. Demonstraţie: Fie mai întâi situaţia în care diolul conectat la ieşirea reţelei este unul asiv (fig.0). În ramura conectată la bornele reţelei active conectăm formal două surse de tensiune identice, cu valoarea ε aleasă arbitrar, astfel încât ele să-şi anuleze reciroc efectul asura tensiunii şi curentului rin ramură (fig..a). Practic, în circuit nu am schimbat nimic. Descomunem aoi reţeaua în două reţele, aşa cum este arătat în fig..b, astfel încât, alicând teorema sueroziţiei, i sarc i + i. Fig..0 a Fig.. Alegem acum entru tensiunea ε o astfel de valoare încât i 0. Dacă i 0 se oate decula sarcina astfel încât să realizăm condiţiile de b 8
9 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale mers în gol, tensiunea la bornele libere fiind nulă. Acest lucru se oate realiza numai dacă se alege ε u ABgol. În aceste condiţii: i ε u ABgol isarc (.7) Z AB + Z sarc Z AB + Z sarc relaţie care coresunde schemei echivalente din fig..0. Să considerăm acum situaţia în care la bornele reţelei este conectat un diol activ (fig..a). Alicând teorema sueroziţiei, schema oate fi descomusă în două scheme mai simle (fig..b). a Fig.. Ştiind cum se comortă o reţea activă faţă de un diol asiv, cele două scheme se ot transforma ca în fig..3a. Alicând din nou teorema sueroziţiei dar în sens invers, obţinem schema echivalentă din fig..3b care coresunde enunţului teoremei. i i - i sarc b a b Fig Teorema lui Norton Considerăm reţeaua activă la bornele căreia este conectat un diol activ. Din unctul de vedere al diolului, reţeaua activă este echivalentă cu o sursă de curent cu valoarea i ABsc, conectată în aralel cu imedanţa reţelei asivizate, Z AB (fig..4). 9
10 Circuitul electronic Fig..4 Demonstraţie: Alicând teorema lui Thévenin (demonstrată anterior) şi echivalenţa generator de tensiune generator de curent, schema oate fi transformată succesiv ca în fig..5 cu menţiunea că raortul u ABgol / Z AB rerezintă curentul de scurcircuit, i sc, al reţelei active. Fig Transfigurarea diolului În rezolvarea multor scheme mai comlicate simţim de multe ori nevoia de a trece de la conexiunea serie a unei imedanţe comlexe de forma Z s s + jx s la o conexiune aralel (, X ) care să fie echivalentă cu rima (fig.5.6). Se une roblema relaţiilor existente între elementele celor două circuite astfel încât rerezentările să fie echivalente. eamintim aici că echivalenţa imlică identitatea imedanţelor conectate între unctele A şi B. Sau, altfel sus, două rerezentări sunt echivalente dacă, înlocuindu-se una 0
11 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale e alta într-un circuit, tensiunile e elementele restului circuitului şi curenţii rin ramurile sale rămân aceleaşi. Fig..6 Exresia imedanţei echivalente a circuitului aralel oate fi adusă la forma exresiei imedanţei unui circuit serie: X X Z + + j + X + X ech jx ech (.8) Din condiţia de echivalenţă a celor două imedanţe ( s ech şi X s X ech ), rezultă relaţiile de trecere de la configuraţia aralel la configuraţia serie: X s s X (.9) + X X (.0) + X Este foarte utilă exrimarea acestor relaţii de transformare în funcţie de factorul de calitate al circuitului. eamintim aici că noţiunea de calitate a unui circuit care conţine comonente disiative (rezistori) şi reactive (bobine, condensatori) se referă la raortul dintre energia acumulată în elementele inductive şi caacitive (energie care oate fi recuerată) şi cea disiată (ractic ierdută) în elementele rezistive. Un circuit va fi cu atât mai bun cu cât factorul său de calitate va fi mai mare. Astfel, factorul de calitate, Q, al circuitului aralel va fi dat de exresia:
12 Circuitul electronic X ech Q (.) X ech X s Pe de altă arte, factorul de calitate al circuitului serie este Q s s şi, ţinând seama de relaţiile (.9) şi (.0), va rezulta egalitatea celor doi factori de calitate: Q Q Q (.) s Acest rezultat era revizibil din momentul în care am imus condiţia de echivalenţă a celor două circuite. Acum relaţiile (.9) şi (.0) ot fi exrimate în funcţie de factorul de calitate comun al celor două circuite: s (.3) + Q X s X (.4) + Q Din exresiile recedente ot fi deduse cu uşurinţă relaţiile de trecere de la rerezentarea serie la rerezentarea aralel: ( Q ) (.5) s + X X s ( + ) (.6) Q În cazul unor circuite de bună calitate (Q > 0) relaţiile de transformare se simlifică semnificativ: Q (.7) s X X s (.8) Se oate observa că în această situaţie comonenta reactivă a diolului se conservă iar cea rezistivă se modifică semnificativ...7 Transferul maxim de utere Se une următoarea roblemă: în ce condiţii transferul de utere de la o reţea activă, care oate fi rerezentată ca o sursă de tensiune cu valoarea u g
13 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale în serie cu imedanţa Z g g + jx g, către imedanţa de sarcină Z sarc sarc +jx sarc, conectată la bornele ei (fig..7) este maxim? Fig..7 Puterea consumată de sarcină de la reţeaua activă este uterea disiată e rezistenţa de sarcină: i sarc. Ea oate fi exrimată sub forma: ( g + sarc ) u g + ( X g + X sarc ) sarc (.9) Vom conveni că o reactanţă, X, este ozitivă în cazul în care ea are un comortament inductiv şi negativă în cazul în care are un comortament caacitiv. Analizând relaţia (.9), observăm imediat că uterea transmisă sarcinii oate fi maximizată dacă X sarc - X g, astfel încât întregul circuit să aibă un comortament ur rezistiv (X g + X sarc 0). Presuunând că această condiţie este îndelinită, vom observa că uterea transmisă către sarcină va deinde doar de relaţia dintre rezistenţa sursei şi rezistenţa sarcinii: ' ( g u g + sarc ) sarc (.0) Derivând această funcţie în raort cu sarc şi unând condiţia de maxim: ' d dsarc g sarc ug 3 ( g + sarc ) vom obţine: sarc g 0 (.) 3
14 Circuitul electronic Putem concluziona că uterea transmisă de la reţeaua activă către sarcină este maximă atunci când imedanţa de sarcină este conjugata comlexă a imedanţei reţelei active..3 Cuadruoli liniari.3. egimuri de funcţionare şi arametrii În general, o orţiune a unui circuit oate fi rerezentată ca o cutie neagră cu două borne de intrare şi două de ieşire, configuraţie accetată sub denumirea de cuadruol (fig.8). El oate fi asiv sau activ în sensul definirii acestor noţiuni la înceutul caitolului. Partea aflată înaintea intrării cuadruolului se comortă faţă de acesta ca un generator de semnal (sursă de tensiune sau sursă de curent) iar artea conectată la ieşirea sa se comortă ca o sarcină e care acesta debitează energie. Astfel, cuadruolul acţionează ca un disozitiv electronic care transmite energie de la intrare către ieşirea sa rin intermediul unui semnal. La modul cel mai general, funcţiile u ieş f(u in ) şi i ieş f(i in ) rerezintă caracteristici de transfer ale cuadruolului. În funcţie de asectul geometric (deci şi de forma analitică) al caracteristicilor de transfer, cuadruolul oate fi liniar sau neliniar. În foarte multe situaţii concrete se lucrează e orţiuni mici ale caracteristicii de transfer a cuadruolului, orţiuni care ot fi considerate liniare. În acest caz, între mărimile de ieşire şi cele de intrare se stabilesc funcţii de gradul întâi şi comortarea cuadruolului este liniară. Fig..8 egimuri de funcţionare a cuadruolului: mers în gol: Z sarc, i ieş 0 mers în scurtcircuit: Z sarc 0, u ieş 0 mers în sarcină: Z sarc 0, i ieş 0, u ieş 0 Parametri caracteristici ai cuadruolului: 4
15 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale imedanţa de intrare: u in Z in (.) iin uiesgol imedanţa de ieşire: Z ies (sc scurtcircuit) (.3) iiessc Observaţie: există tendinţa de definire a imedanţei de ieşire sub uies forma Z ies rin analogie cu imedanţa de intrare. Este iies evident o definire eronată entru că acest raort rerezintă valoarea imedanţei de sarcină. Imedanţa de ieşire este o mărime caracteristică a cuadruolului şi nu deinde de mărimea sarcinii conectate la bornele sale de ieşire! factorul de transfer în tensiune: factorul de transfer în curent: u ies k u (.4) uin i ies k i (.5) iin Noţiunea de factor de transfer este una generală. Ea oate fi articularizată în funcţie de tiul de cuadruol. Astfel, dacă cuadruolul este asiv, atunci se vorbeşte desre factorul de atenuare în tensiune sau curent (k u, k i ). Dacă cuadruolul este unul activ, atunci se oate vorbi desre factorul de amlificare în tensiune sau curent (k u, k i ). Şi, entru că am amintit de atenuare sau amlificare, vă reamintim că aceste mărimi se exrimă în decibeli (db), decibelul fiind rimul submultilu al belului. Se definesc factori de amlificare sau atenuare entru fiecare mărime electrică imortantă (utere, tensiune, curent) conform relaţiilor: A P ies PdB 0 log, factorul de amlificare/atenuare în utere Pin (.6) A u ies udb 0 log, factorul de amlificare/atenuare în tensiune uin (.7) A i ies idb 0 log, factorul de amlificare/atenuare în curent iin (.8) Dacă se folosesc arametrii caracteristici definiţi anterior, un cuadruol oate fi rerezentat ca în fig..9a sau.9b. Desigur, aceasta 5
16 Circuitul electronic este o rerezentare simbolică necesara însă în analiza circuitelor comlexe. Faţă de sursa sau generatorul de semnal cuadruolul se comortă ca o imedanţa definită ca raort dintre mărimea tensiunii de intrare, u in şi intensitatea curentului de intrare, i in şi care este imedanţa de intrare a cuadruolului, Z in. a Fig..9 Faţă de consumatorul conectat la ieşirea sa, cuadruolul se comortă fie ca o sursă reală de tensiune (fig.9a), fie ca o sursă reală de curent (fig..9b). Valoarea tensiunii la bornele sursei ideale este egală cu tensiunea de ieşire măsurată (sau calculată) în condiţii de mers în gol (consumatorul exterior este deconectat), u ieşgol. Intensitatea curentului debitat de sursa ideală de curent este egală cu intensitatea curentului (măsurată sau calculată) atunci când sarcina este înlocuită cu un scurcircuit, i ieşsc. Imedanţa echivalentă a sursei de tensiune (sau de curent) este imedanţa măsurată (sau calculată) între bornele de ieşire duă asivizarea reţelei..3. Parametrii hibrizi Duă cum am văzut, variabilele care aar în cazul cuadruolului sunt în număr de 4 (fig..0): două variabile de intrare (indexate entru simlitate şi generalitate cu ) şi două variabile de ieşire (indexate cu ). b 6 Fig..0 Pentru descrierea matematică a comortării unui cuadruol oarecare aflat într-un circuit arcurs de un semnal variabil în tim, se consideră că două dintre variabile sunt indeendente şi două deendente. În ractică se
17 S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale consideră ca indeendente acele variabile care ot fi măsurate din exteriorul cuadruolului. În funcţie de care dintre variabile sunt indeendente şi care sunt deendente, există mai multe modele matematice care simulează comortarea unui cuadruol. Unul dintre cele mai folosite modele este cel în care se definesc arametrii hibrizi ai cuadruolului. În cazul acestui model se consideră dret variabile indeendente curentul de intrare i şi tensiunea de ieşire u. Fiecare dintre celelalte două variabile deind atât de i cât şi de u, astfel încât ot fi scrise funcţiile: ( i ) u (.9) u,u ( i ) i (.30) i,u Fiind vorba de semnale variabile în tim, vom diferenţia cele două funcţii obţinând ecuaţiile: u u u (.3) i + u i u i i i (.3) i + u i u Se definesc acum arametrii hibrizi ai cuadruolului care, e lângă semnificaţia matematică, au şi o semnificaţie fizică. Pentru un ractician aceasta din urmă este cel uţin la fel de imortantă ca şi rima. h h u i u u u i i h i u scurcircuit i h u i, imedanţa de intrare cu ieşirea aflată în scurcircuit 0, factorul de transfer invers în tensiune cu intrarea în 0 condiţii de mers în gol, factorul de transfer în curent cu ieşirea aflată în 0, admitanţa de ieşire cu intrarea aflată în condiţii de mers 0 în gol 7
18 Circuitul electronic Cu ajutorul arametrilor hibrizi, ecuaţiile (.3) şi (.3) devin: u (.33) h i + h u i (.34) h i + h u Acestea sunt nişte ecuaţii liniare care descriu cum variază tensiunea de intrare şi curentul de ieşire în funcţie de variaţia curentului de intrare şi a tensiunii de ieşire. Aşa duă cum am mai menţionat, ele vor fi valabile doar e acele orţiuni ale caracteristicilor de transfer care ot fi considerate liniare. Mai concret, ele descriu funcţionarea corectă a cuadruolului numai entru variaţii mici ale nivelelor semnalelor relucrate. În cazul variaţiilor mai mari, se intră în domeniul neliniar şi lucrurile se comlică foarte mult. De aceea se mai sune desre acest model că este un model de semnal mic. Ecuaţiile (.33) şi (.34) nu rerezintă altceva decât cele două legi ale lui Kirchhoff alicate e o reţea: ecuaţia (.33) rerezintă o sumă de tensiuni iar ecuaţia (.34) rerezintă o sumă de curenţi. Circuitul căruia îi coresund cele două ecuaţii este rezentat în fig... - Fig.. Utilitatea modelului de semnal mic şi a circuitului construit e baza lui o vom vedea ceva mai târziu. 8
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R
3 FUNCTII CONTINUE 3.. Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale. 3... Saţiul euclidian R Pentru N *, fixat, se defineşte R = R R R = {(x, x,, x : x, x,, x R} de ori De exemlu, R = {(x, y: x, yr} R 3
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραConf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραMaşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραTipul F2. m coboară cu frecare ( 0,5 ) pe prisma de. masă M 9 kg şi unghi 45. Dacă prisma se deplasează pe orizontală fără frecare şi
Tiul F. În sistemul din figură, corul de masă 4 kg m coboară cu frecare ( 0, ) e risma de 0 masă M 9 kg şi unghi 4. Dacă risma se delasează e orizontală fără frecare şi g 0 m/s, modulul acceleraţiei rismei
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni
apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότερα7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL
S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale 7 AMPLIFICATOUL OPEAŢIONAL 7. Electronica amplificatorului operaţional 7.. Amplificatorul diferenţial Amplificatorul operaţional (AO) este un circuit
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότερα