OSCILOSCOPUL ANALOGIC

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "OSCILOSCOPUL ANALOGIC"

Transcript

1 OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă bloc si facilităţile oferite de acesta. În cadrul lucării practice se fac vizualizări şi măsurări ale unor semnale provenite din interiorul osciloscopului sau furnizate de alte aparate. 2. Structura şi modul de funcţionare Un osciloscop este un aparat destinat vizualizării şi măsurării parametrilor semnalelor electrice provenite de la diverse circuite electronice (de exemplu montaje cu amplificatoare, circuite numerice, televizoare etc). Se utilizează în cadrul construcţiei, reglării sau reparării dispozitivelor care conţin astfel de circuite. Schema bloc a osciloscopului analogic este prezentată în figura de mai jos. Fig. 1. Schema bloc a osciloscopului analogic. Notaţiile folosite în fig. 1 au următoarele sennificaţii: CH1, CH2 - borne BNC pentru cele două canalele de intrare 1 şi respectiv 2; AY1, AY2 - amplificatoare de intrare; CE - comutator electronic pentru selecţia canalului vizualizat; CS - circuit de sincronizare; CAL - circuit de calibrare; GBT - generatorul semnalului bază de timp; AFY, AX - amplificator final pentru deflexia verticală şi respectiv orizontală; TC - tub catodic; X1, X2 - plăci de deflexie orizontală; Y1, Y2 - plăci de deflexie verticală; BA - bloc de alimentare.

2 Osciloscopul analogic 41 Vizualizarea semnalului aplicat la intrare se realizează prin intermediul tubului catodic TC (fig. 1). Ecranul tubului acoperit cu o substanţă numită luminofor este bombardat cu un fascicol de electroni, emis prin încălzirea unui catod şi apoi accelerat folosind anozii. Se obţine un punct luminos pe ecran numit spot. Prin baleierea întregului ecran, cu ajutorul deflexiei pe orizontală (la plăcile de deflexie orizontală se aplică o tensiune liniar variabilă dinte de fierăstrău generată de blocul GBT şi amplificată de amplificatorul AX) şi verticală (la plăcile de deflexie verticală se aplică semnalul de vizualizat de la borna CH1 sau CH2, amplificat de amplificatorul pentru deflexie verticală AFY) se obţine o imaginea semnalului de vizualizat. În fig. 2 se consideră că la borna CH1 se aplică o tensiune triunghiulară UCH1 şi se reprezintă tensiunea bază de timp UBT. Aceasta prezintă 3 zone dinstincte: - cursa directă, de durată td, corespunzătoare zonei liniar crescătoare pe durata căreia spotul parcurge ecranul de la stânga la dreapta; - cursa inversă, de durată ti semnificativ mai scurtă, corespunzătoare zonei descrescătoare pe durata căreia ecranul este parcurs de la dreapta la stânga; - timpul de aşteptare ta. Fig. 2. Forma de variaţie în timp a tensiunea bază de timp. Butonul LEVEL permite reglarea nivelului de la care se declanşează baleerea pe orizontală a ecranului. Măsurarea cu ajutorul osciloscopului se realizează folosind o sondă (fig. 3). Ea se conectaează cu vârful în punctul de măsurare dorit din circuit şi dispozitivul de prindere crocodil la masă. Fig. 3. Sondă de osciloscop.

3 42 Aplicaţia nr. 6 Caracteristicile tehnice principale ale osciloscopului catodic sunt: -impedanţa de intrare; -banda de frecvenţă(sau banda de trecere); -coeficientul de deviaţie verticală; -coeficientul de baleaj; -neliniaritatea bazei de timp Impedanţa de intrare Este formată din rezistenţa şi capacitatea echivalente ale canalelor de intrare (în fig. 1 avem 2 canale de intrare CHI şi CHII), iar valorile acestora sunt de ordinul Mohm-ilor şi zecilor de pf Banda de frecvenţă Banda de frecvenţă (sau banda de trecere) a amplificatoarelor la 3 db este definită prin relaţia B f = f. (1) Max f min unde fmax şi fmin sunt valorile frecvenţelor limită ale amplificatorului măsurate la 3 db faţă de valoarea amplificării la frecvenţe medii, iar pentru poziţia curent continuu a comutatorului K 1 avem f min =0. Banda de frecvenţă poate fi calculată cu relaţia B f 0,35 [ MHz] = t 0 [ μ s] (2) unde t0 este este timpul de creştere al osciloscopului. Dacă t0 este exprimat în µs banda Bf va fi exprimată în MHz. Determinarea t0 se efectuează cu relaţia t = t m t (3) c unde tm este timpul de creştere măsurat pe ecranul osciloscopului şi tc este timpul de creştere al impulsulu aplicat la intrare (fig. 4). Se observă că tc este diferit de tm, adică apare diferenţe între duratele reale ale fronturilor semnalului de intrare şi duratele măsurate pe ecranul osciloscopului, deci osciloscopul influenţează durata fronturilor semnalelor vizualizate. Pentru o bandă de frecvenţă de ordinul MHz-ilor t0 este de ordinul sutelor de nanosecunde.

4 Osciloscopul analogic 43 Fig. 4. Definiţie tc şi tm Butoane osciloscop Sub ecranul tubului catodic se găsesc următoarele elemente ale panoului frontal (fig. 5): 1) POWER apăsat este în poziţia ON şi se alimentează osciloscopul, neapăsat este în poziţia OFF şi se întrerupe alimentarea; 2) CALIBRATOR la această bornă se generează un semnal de calibrat util pentru calibrare. Suplimentar se mai găsesc butoane pentru reglarea imaginii vizualizate pe ecran: 3) INTENS buton pentru reglarea intensităţii luminoase a spotului fasciculului de electroni, trebuie reglat la valoarea minimă care permite vizualizarea corespunzătoare a tensiunilor pe ecran, pentru evitarea distrugerii tubului catodic; 4) FOCUS buton pentru focalizarea corectă a imaginii pe ecran (imaginea trebuie să fie clară). În partea stângă se găsesc elementele corespunzătoare celor două canale de intrare, aranjate în două grupuri notate: 6) INPUT CH1 borna de intrare pentru canalul 1; 7) borna de masă pentru cele două canale (se mai notează GND în general); 8) VOLTS/DIV este un buton dual format din două părţi, partea exterioară permite reglarea deflecţiei verticale, se stabileşte mărimea pe verticală a unei diviziuni şi partea din mijloc, roşie, pentru calibrare; dacă partea roşie interioară este trasăuşor în afară se obţine o mărire de 10 ori a valorii reglate din partea exterioară; 9) POSITION Y I reglare poziţie pe axa y a trasei pe ecran pentru canalul 1; 10) Primul buton AC/DC permite selectarea modului în care semnalul de intrare este aplicat la intrarea osciloscopului, are 2 poziţii, AC, pentru tensiune de intrare alternativăşi DC, pentru tensiune de intrare alternativă sau continuă, iar al doilea buton GND, permite aplicarea semnalului de intrare la masă;

5 44 Aplicaţia nr. 6 11) Y-MAG x5 - aceste butoane se utilizează pentru a mări de 5 ori valorea reglată de la VOLTS/DIV; 12) Primul buton CHI/II TRIG I/II pentru sincronizare cu semnalul corespunzător intrării I sau II, al doilea buton DUAL, dacă este apăsat sunt afişate ambele canale simultan în modul alternat (pe o perioadă a bazei de timp un canal iar pe cealaltăperioadă celălalt canal), al treilea buton ADD, dacă este apăsat împreună cu DUAL sunt afişate ambele canale în modul comutat (CHOP- pe o perioadă a bazei de timp se comută de pe un canal pe altul cu o frecvenţă ridicată), iar dacă butonul DUAL nu este apăsat se afişează suma celor două semnale de intrare şi sincronizarea se face fie cu semnalul corespunzător intrării I sau II; 13), 14), 15), 16) au aceleasi scopuri ca şi 6), 8), 9), 10), numai că se referă la canalul 2, la 16 apare în plus butonul INV pentru inversarea semnalului de de la intrarea II; În partea din dreapta a panoului osciloscopului se găsesc elementele corespunzătoare setărilor legate de axa orizontală (timp) a imaginii, comune pentru ambele canale: 17) TIME/DIV este un buton prin care se stabileşte mărimea pe orizontală a unei diviziuni; 18), 19) X POZ reglarea poziţiei trasei pe axa x; 26) X MAG x10 acest buton se utilizează pentru a mări de 10 ori valorea reglată de la TIME/DIV. În partea din mijloc se găsesc elementele corespunzătoare setărilor de sincronizare şi declanşare: 20) LEVEL butonul se utilizează pentru reglarea nivelului de la care se declanşează baleerea pe orizontală a ecranului; 18) TRIG MODE comutator pentru selectarea sursei de declanşare, are următoarele poziţii: AC semnal alternativ în gama de frecvenţe 10 Hz-100 MHz; DC semnal alternativ în gama de frecvenţe MHz cu componentă continuă; LF semnal alternativ în gama de frecvenţe 0-1,5 khz cu componentă continuă; TV când sincronizarea se face cu semnalul video; 22) AT/NM buton pentru selectarea regimului de sincronizare, neapăsat regimul de sincronizare este automat (AT), apăsat regimul este declanşat sau normal (NM) şi dacă este apăsat suplimentar şi butonul ALT sincronizarea osciloscopului se face cu reţeaua de 50Hz; 21) ALT - buton pentru selectarea regimului de sincronizare alternată între canalele I şi II, numai în modul DUAL; 23) SLOPE pentru selectarea pantei pozitive sau negative a semnalului utilizat ca şi sursă de sincronizare; 24) HOLDOFF potenţiometrul HOLD OFF permite reglarea timpului de aşteptare, ta, al bazei de timp până la declanşare, această facilitate permiţând vizualizarea corectă a unor semnale de tipul trenuri de impulsuri, prin declanşarea bazei de timp la momentele corespunzătoare; 25) TRIGG EXT este borna la care se aplică semnalul de sincronizare externă.

6 Osciloscopul analogic 45 Fig. 5. Panou frontal osciloscop Hameg HM Determinarea impedanţei de intrare Impedanţa de intrare este formată din rezistenţă şi capacitatea amplificatorului de intrare. Se realizează cu schema din fig. 6, pentru fiecare din poziţiile comutatorului amplificare Y - brut. Fig. 6. Schema montajului pentru determinarea rezistenţei şi a capacităţii de intrare. La măsurarea rezistenţei de intrare Ri, frecvenţa generatorului de semnal GS se alege astfel încât să fie îndeplinită condiţia f R 1/20πR i C i. La măsurarea capacităţii de intrare Ci, frecvenţa de lucru se alege conform relaţiei f C 10/2πR i C i. Pentru Ri şi Ci se consideră iniţial valorile aproximative cunoscute. Pentru Ri=1 Mohm şi Ci=50 pf rezultă fr=(50-100) Hz şi fc=(50-100) khz. Metoda de determinare presupune că iniţial se stabileşte R=0 în schema din fig. 6 şi se realizează amplificarea Y la osciloscop pentru a obţine o imagine cu valoarea vârf

7 46 Aplicaţia nr. 6 la vârf U, în limitele porţiunii de lucru a ecranului. Se măreşte apoi valoarea lui R până ce valoarea vârf la vârf a semnalului de pe ecran se reduce la U/2. Se deconecteazărezistorul reglabil R şi se măsoară cu multimetrul. Valoarea obţinută este rezistenţa de intrare Ri. Pentru determinarea capacităţii de intrare se înlocuieşte R cu condensatoul C în schema din fig. 6. Iniţial se măsoară tensiunea U, cu XC=0, condiţie îndeplinită prin scurtcircuitarea bornelor condensatorului C. Se înlătură apoi scurtcircuitul de la condensatorul variabil şi se reglează valoarea lui C până când se obţine tensiunea U/2. Se măsoară valoarea C cu multimetrul. Acestă valoare este egală cu capacitatea de intrare. Pentru micşoarea capacităţilor parazite firele se aleg cât mai scurte Măsurarea amplitudinii şi perioadei semnalului de intrare Ecranul unui osciloscop este împărţit în diviziuni pătrate şi subdiviziuni (fig. 7). De regulă se folosesc 10 diviziuni pe orizontală şi 8 pe verticală, iar o diviziune are 5 subdiviziuni, adică o subdiviziune reprezintă 1 div/5=0,2 div. Fig. 7. Ecran osciloscop. Semnalul aplicat la intrare este afişat pe ecran în funcţie de timp, pe axa Y se reprezintă tensiunea iar pe axa X se reprezintă timpul. Scara de reprezentare pe fiecare din cele două axe se poate modifica folosind anumite butoane de pe panoul central (vezi subcapitolul 2.3) pentru a putea distinge detaliile. La măsurarea amplitudinii unui semnal se ţine cont de diviziunile şi subdiviziunile ecranului şi de poziţia butonului VOLTS/DIV A = H * D (4) unde A este valoarea amplitudinii, H numărul de divizuni şi dacă este cazul subdiviziuni, iar D este valorea reglată folosind butonul VOLTS/DIV. Suplimentar dacă sonda introduce o atenuare, U se împarte la atenuare. Fig. 8 conţine un semnal sinusoidal. Se măsoară amplitudinea şi se obţine H=2,6 diviziuni (2 diviziuni şi 3 subdiviziuni, dar o subdiviziune reprezintă 1/5=0,2 dintr-o diviziune, care conţine 5 subdiviziuni, adică cele 3 subdiviziuni sunt echivalente cu 3*0,2=0,6 diviziuni, prin urmare cele 2 diviziuni şi 3 subdiviziuni sunt echivalente cu

8 Osciloscopul analogic 47 2,6 diviziuni). Butonul VOLTS/DIV este pe poziţia 0,5 V, iar atenuarea este 1 (adică sonda nu introduce atenuare). Rezultă conform relaţiei (4) o amplitudine de 2,6*0,5 V=1,3 V. Fig. 8. Ecran osciloscop. Valoarea vârf la vârf a unui semnal, notată Vvv în fig. 8, este diferenţa dintre valoarea maximăşi valoarea minimă a semnalului. Valoarea efectivă a unui semnal periodic f(t) se calculează cu formula V ef = 1 T T 0 f 2 ( t) dt (5) unde T este perioada semnalului. În cazul unui semnal sinusoidal relaţia (5) devine A V ef = (6) 2 unde A este amplitudinea semnalului sinusoidal. La măsurarea perioadei unui semnal se ţine cont de diviziunile şi subdiviziunile ecranului, la fel ca în cazul precedent, şi de poziţia butonului TIME/DIV T = H * D 1 1 (7) unde T este valoarea perioadei, H1 numărul de divizuni iar D1 este valorea reglată folosind butonul TIME /DIV.

9 48 Aplicaţia nr Calibrarea osciloscopului În scopul calibrarii la borna osciloscopului numerotată cu 2 din fig. 5 este disponibil un semnal de calibrat. Folosind o sondă se aplică la primul canal de intrare acest semnal şi se măsoară valoarea sa vârf la vârf, care trebuie să fie de 0,2 V. Dacă valoarea este diferită se reglează atenuarea folosind butonul roşu numerotat cu 8 în fig. 5 până se obţine valoarea dorită. Frecvenţa semnalului de calibrat trebuie să fie de 1kHz sau 1 MHz, în funcţie de poziţia butonului numerotat cu 2. Dacă valoarea este diferită se reglează atenuarea folosind butonul roşu numerotat cu 17 în fig. 5 până la atingerea valorii corespunzătoare. După efectuarea acestor operaţii canalul 1 este calibrat şi se va calibra şi canalul Figurile lui Lissajous Figurile lui Lissajous permit măsurarea frecvenţei unui semnal sinusoidal folosind un al doilea semnal sinusoidal de frecvenţă cunoscută şi respectiv defazajul dintre cele două semnale prin aplicarea la ambele plăci de deflexie ale osciloscopului a celor două semnale sinusoidale În primul caz, măsurarea frecvenţei fx a unui semnal sinusoidal folosind un al doilea semnal sinusoidal de frecvenţă fy cunoscută se consideră că raportul celor două frecvenţe este un număr raţional f x m =, m, n N (8) f n y şi folosind reprezentarea x-y se obţine o figură Lissajous. Figura Lissajous pentru raportul frecvenţelor 1/2 este prezentată în figura 9, iar nx=n este numărul punctelor de tangenţă ale figurii Lissajous cu o dreaptă orizontală şi ny=m este numărul punctelor de tangenţă ale figurii Lissajous cu o dreaptă verticală. Fig. 9. Figura Lissajoux pentru raportul frecvenţelor 1/2. Pentru determinarea frecvenţei fx se variază frecvenţa fy până se obţine una dintre figurile Lissajous (fig. 10). Apoi se calculează nx, ny şi raportul corespunzător de unde cunoscând valorea frecvenţei fy se determină fx cu relaţia 8.

10 Osciloscopul analogic 49 Fig. 10. Figuri Lissajoux. În al doilea caz, măsurarea defazajului dintre două semnale sinusoidale defazate, dacă frecvenţele lor sunt egale figura Lissajous rezultată este o elipsă a cărei formă depinde de defazajul dintre cele două semnale (vezi prima linie din fig. 10, unde defazajul este notat cu φ). Primul pas constă în alinierea elipsei faţă de originea axelor osciloscopului (fig. 11). Fig. 11. Măsurare defazaj. La al doilea pas defazajul se calculează cu formula x y sin ϕ = = (9) X Y unde x, y, X şi Y sunt segmentele de dreaptă determinate de intersecţia elipsei cu axele x şi y şi respectiv de intersecţia proiecţiile vârfurilor elipsei pe cele două axe. pe axa y.

11 50 Aplicaţia nr Desfăşurarea lucrării Se efectuează următoarele: a) Se indentifică pe panoul frontal al osciloscopului butoanele descrise în subcapitolul 2.3. b) Se observă pe panoul frontal al osciloscopului şi se noteze valorile pentru: -tensiunea de intrare maximă la bornele CH1 şi CH2; -impedanţa de intrare pentru canalele CH1 şi CH2; -tensiunea de intrare maximă la borna TRIGG EXT; -domeniul de frecvenţă al tensiunilor de intrare; -numărul de diviziuni şi subdiviziuni pe orizontalăşi verticală; -gama de reglare a sensibilităţii în timp pe axa orizontală; -gama de reglare a sensibilităţii în tensiune pe axa verticală. c) Se calibrează osciloscopul (a se vedea subcapitolul 2.7). d) Folosind un generator de semnal se generează un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 1 khz şi se vizualizează pe osciloscop. Ce se întâmplă cu imaginea în cazul modificării potenţiometrului LEVEL (NIVEL)? Dar dacă apăsaţi butonul SLOPE (PANTĂ)? e) Se măsoară impedanţa osciloscopului (a se vedea subcapitolul 2.7). e) Folosind un generator de semnal se generează un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 100 khz care se aplică la ambele intrări ale osciloscopului. Găsiţi butonul care permite vizualizarea ambelor semnale pe ecran. f) Folosind un generator de semnal se generează un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 1 khz şi amplitudinea de 1V. Determinaţi cu ajutorul osciloscopului amplitudinea semnalului, ampitudinea vârf la vârf, valoarea efectivă. g) Folosind semnalul de la punctul anterior determinaţi amplitudinea semnalului dupăapăsarea butonului Y-MAG x5. Semnalul obţinut are amplitudinea de 5 ori mai mare decât amplitudinea de la punctul 5? h) Folosind semnalul de la punctul f) şi o sondă cu atenuare se măsoară amplitudinea semnalului. De câte ori este mai mică amplitudinea? i) Folosind semnalul de la punctul f determinaţi frecvenţa semnalului. Apoi apăsaţi butonul X-MAG x10 şi repetaţi măsurarea. Semnalul obţinut are frecvenţa de 10 ori mai mare? j) Folosind un generator de semnal se generează câte un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 100 Hz, 1000 Hz, Hz şi se determină cu osciloscopul frecvenţa acestuia. k) Folosind un generator de semnal se generează un semnal dreptunghiular de frecvenţămaximăşi se măsoară timpul de creştere. l) Folosind două generatoare de semnal se studiază măsurarea frecveţei şi defazajului cu ajutorul figurilor Lissajous. Bibliografie 1. A. Ignea, D. Stoiciu, Măsurări electronice, senzori şi traductoare, Editura Politehnica, Timişoara, T. Jurca, D. Stoiciu, Aparate electronice de măsurat, Universitatea Tehnică din Timişoara,

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE 004-005 COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului 1 Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Rev 19 Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generator de semnal. Reglarea și măsurarea parametrilor specifici

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 1. Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective. 1.2 Sursa de tensiune programabilă HAMEG HM8143

Lucrarea 1. Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective. 1.2 Sursa de tensiune programabilă HAMEG HM8143 Lucrarea 1 Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective Lucrarea prezintă aparatele de laborator utilizate în cadrul laboratorului şi tehnicile de măsurare specifice electronicii

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI Lucrarea nr. STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI. GENERALITĂŢI DESPRE OSCILOSCOP Osciloscopul permite măsurarea semnalelor prin vizualizarea amplitudinii în timp. Cele două axe ale ecranului

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare)

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) LUCRAREA NR. 1 APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) 1. Multimetrul clasic Acest aparat permite măsurarea curenţilor şi tensiunilor în curent continuu şi în curent alternativ

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Titlul: Modulaţia în amplitudine

Titlul: Modulaţia în amplitudine LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea

Διαβάστε περισσότερα

F I Ş Ă D E L U C R U 5

F I Ş Ă D E L U C R U 5 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Reflexia şi refracţia luminii.

Reflexia şi refracţia luminii. Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ACTIVE

MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ACTIVE MĂSAEA MĂIMILO ELECTICE ACTIVE Subiecte 6.. Măsurarea intensităńii curentului electric 6.. Măsurarea tensiunii electrice 6.3. Compensatoare de măsurare 6.4. Osciloscopul catodic 6.4.. Tubul catodic 6.4..

Διαβάστε περισσότερα

A1. Valori standardizate de rezistenţe

A1. Valori standardizate de rezistenţe 30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL

VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 9 VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL 007 VERIFICAREA

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 12 LANTUL ELECTROACUSTIC AL UNUI STUDIO

LUCRAREA NR. 12 LANTUL ELECTROACUSTIC AL UNUI STUDIO Electroacustica - Indrumar de laborator LUCRAREA NR. 12 LANTUL ELECTROACUSTIC AL UNUI STUDIO Destinatia unui studio sau a oricarei încaperi profesionale de tip electroacustic este de a furniza un program

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal În curent continuu, unde valoarea tensiunii şi a curentului sunt constante în timp, exprimarea cantităńii acestora în orice moment este destul de uşoară.

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC Lucrarea nr. 3 STDIL SI VERIFICAREA NI MLTIMETR NMERIC I. INTRODCERE Aparatele de măsurare de tip multimetru permit măsurarea mărimilor electrice cele mai uzuale: tensiune, curent, rezistenţă. Primele

Διαβάστε περισσότερα

2. CALCULE TOPOGRAFICE

2. CALCULE TOPOGRAFICE . CALCULE TOPOGRAFICE.. CALCULAREA DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE... CALCULAREA DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE DIN COORDONATE RECTANGULARE Distanţa în linie dreaptă dintre două puncte se poate calcula dacă

Διαβάστε περισσότερα

RELEE PENTRU MASURARE SI MONITORIZARE

RELEE PENTRU MASURARE SI MONITORIZARE Calea Severinului, Bl. 317 ab, 200233, CRAIOVA, Jud. Dolj Tel.: 0251 483627 ; Tel./Fax : 0251 418773 office@popservice.ro ; bender@popservice.ro; www.popservice.ro RELEE PENTRU MASURARE SI MONITORIZARE

Διαβάστε περισσότερα

MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE PASIVE

MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE PASIVE MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE PASIVE Subiecte 7.. Masurarea frecventei 7.. Masurarea perioadei 7.. Masurarea impedantelor 7... Ohmmetre 7... Punti de curent alternativ 7... Punti de curent continuu Evaluare:.

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l + Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 11 CONVERSIA PARALEL SERIE

LUCRAREA NR. 11 CONVERSIA PARALEL SERIE LUCRAREA NR. 11 CONVERSIA PARALEL SERIE Generalităţi În această lucrare se va investiga conversia serială asincronă. Fiecare cuvânt poate fi constituit din 5, 6, 7, sau 8 biţi. Pentru ca receptorul să

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 5 INTERFEROMETRE

Laborator 5 INTERFEROMETRE Laborator 5 INTERFEROMETRE Scopul lucrarii În lucrarea de fańă sunt prezentate unele aspecte legate de interferometrie. Se prezinta functionarea unui modulator optic ce lucreaza pe baza interferentei dintre

Διαβάστε περισσότερα

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59.

Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59. omponente şi circuite pasive Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59. condensator variabil condensator variabil condensator variabil de control de ajustare diferenţial Fig.3.59.

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα