OSCILOSCOPUL ANALOGIC

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "OSCILOSCOPUL ANALOGIC"

Transcript

1 OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă bloc si facilităţile oferite de acesta. În cadrul lucării practice se fac vizualizări şi măsurări ale unor semnale provenite din interiorul osciloscopului sau furnizate de alte aparate. 2. Structura şi modul de funcţionare Un osciloscop este un aparat destinat vizualizării şi măsurării parametrilor semnalelor electrice provenite de la diverse circuite electronice (de exemplu montaje cu amplificatoare, circuite numerice, televizoare etc). Se utilizează în cadrul construcţiei, reglării sau reparării dispozitivelor care conţin astfel de circuite. Schema bloc a osciloscopului analogic este prezentată în figura de mai jos. Fig. 1. Schema bloc a osciloscopului analogic. Notaţiile folosite în fig. 1 au următoarele sennificaţii: CH1, CH2 - borne BNC pentru cele două canalele de intrare 1 şi respectiv 2; AY1, AY2 - amplificatoare de intrare; CE - comutator electronic pentru selecţia canalului vizualizat; CS - circuit de sincronizare; CAL - circuit de calibrare; GBT - generatorul semnalului bază de timp; AFY, AX - amplificator final pentru deflexia verticală şi respectiv orizontală; TC - tub catodic; X1, X2 - plăci de deflexie orizontală; Y1, Y2 - plăci de deflexie verticală; BA - bloc de alimentare.

2 Osciloscopul analogic 41 Vizualizarea semnalului aplicat la intrare se realizează prin intermediul tubului catodic TC (fig. 1). Ecranul tubului acoperit cu o substanţă numită luminofor este bombardat cu un fascicol de electroni, emis prin încălzirea unui catod şi apoi accelerat folosind anozii. Se obţine un punct luminos pe ecran numit spot. Prin baleierea întregului ecran, cu ajutorul deflexiei pe orizontală (la plăcile de deflexie orizontală se aplică o tensiune liniar variabilă dinte de fierăstrău generată de blocul GBT şi amplificată de amplificatorul AX) şi verticală (la plăcile de deflexie verticală se aplică semnalul de vizualizat de la borna CH1 sau CH2, amplificat de amplificatorul pentru deflexie verticală AFY) se obţine o imaginea semnalului de vizualizat. În fig. 2 se consideră că la borna CH1 se aplică o tensiune triunghiulară UCH1 şi se reprezintă tensiunea bază de timp UBT. Aceasta prezintă 3 zone dinstincte: - cursa directă, de durată td, corespunzătoare zonei liniar crescătoare pe durata căreia spotul parcurge ecranul de la stânga la dreapta; - cursa inversă, de durată ti semnificativ mai scurtă, corespunzătoare zonei descrescătoare pe durata căreia ecranul este parcurs de la dreapta la stânga; - timpul de aşteptare ta. Fig. 2. Forma de variaţie în timp a tensiunea bază de timp. Butonul LEVEL permite reglarea nivelului de la care se declanşează baleerea pe orizontală a ecranului. Măsurarea cu ajutorul osciloscopului se realizează folosind o sondă (fig. 3). Ea se conectaează cu vârful în punctul de măsurare dorit din circuit şi dispozitivul de prindere crocodil la masă. Fig. 3. Sondă de osciloscop.

3 42 Aplicaţia nr. 6 Caracteristicile tehnice principale ale osciloscopului catodic sunt: -impedanţa de intrare; -banda de frecvenţă(sau banda de trecere); -coeficientul de deviaţie verticală; -coeficientul de baleaj; -neliniaritatea bazei de timp Impedanţa de intrare Este formată din rezistenţa şi capacitatea echivalente ale canalelor de intrare (în fig. 1 avem 2 canale de intrare CHI şi CHII), iar valorile acestora sunt de ordinul Mohm-ilor şi zecilor de pf Banda de frecvenţă Banda de frecvenţă (sau banda de trecere) a amplificatoarelor la 3 db este definită prin relaţia B f = f. (1) Max f min unde fmax şi fmin sunt valorile frecvenţelor limită ale amplificatorului măsurate la 3 db faţă de valoarea amplificării la frecvenţe medii, iar pentru poziţia curent continuu a comutatorului K 1 avem f min =0. Banda de frecvenţă poate fi calculată cu relaţia B f 0,35 [ MHz] = t 0 [ μ s] (2) unde t0 este este timpul de creştere al osciloscopului. Dacă t0 este exprimat în µs banda Bf va fi exprimată în MHz. Determinarea t0 se efectuează cu relaţia t = t m t (3) c unde tm este timpul de creştere măsurat pe ecranul osciloscopului şi tc este timpul de creştere al impulsulu aplicat la intrare (fig. 4). Se observă că tc este diferit de tm, adică apare diferenţe între duratele reale ale fronturilor semnalului de intrare şi duratele măsurate pe ecranul osciloscopului, deci osciloscopul influenţează durata fronturilor semnalelor vizualizate. Pentru o bandă de frecvenţă de ordinul MHz-ilor t0 este de ordinul sutelor de nanosecunde.

4 Osciloscopul analogic 43 Fig. 4. Definiţie tc şi tm Butoane osciloscop Sub ecranul tubului catodic se găsesc următoarele elemente ale panoului frontal (fig. 5): 1) POWER apăsat este în poziţia ON şi se alimentează osciloscopul, neapăsat este în poziţia OFF şi se întrerupe alimentarea; 2) CALIBRATOR la această bornă se generează un semnal de calibrat util pentru calibrare. Suplimentar se mai găsesc butoane pentru reglarea imaginii vizualizate pe ecran: 3) INTENS buton pentru reglarea intensităţii luminoase a spotului fasciculului de electroni, trebuie reglat la valoarea minimă care permite vizualizarea corespunzătoare a tensiunilor pe ecran, pentru evitarea distrugerii tubului catodic; 4) FOCUS buton pentru focalizarea corectă a imaginii pe ecran (imaginea trebuie să fie clară). În partea stângă se găsesc elementele corespunzătoare celor două canale de intrare, aranjate în două grupuri notate: 6) INPUT CH1 borna de intrare pentru canalul 1; 7) borna de masă pentru cele două canale (se mai notează GND în general); 8) VOLTS/DIV este un buton dual format din două părţi, partea exterioară permite reglarea deflecţiei verticale, se stabileşte mărimea pe verticală a unei diviziuni şi partea din mijloc, roşie, pentru calibrare; dacă partea roşie interioară este trasăuşor în afară se obţine o mărire de 10 ori a valorii reglate din partea exterioară; 9) POSITION Y I reglare poziţie pe axa y a trasei pe ecran pentru canalul 1; 10) Primul buton AC/DC permite selectarea modului în care semnalul de intrare este aplicat la intrarea osciloscopului, are 2 poziţii, AC, pentru tensiune de intrare alternativăşi DC, pentru tensiune de intrare alternativă sau continuă, iar al doilea buton GND, permite aplicarea semnalului de intrare la masă;

5 44 Aplicaţia nr. 6 11) Y-MAG x5 - aceste butoane se utilizează pentru a mări de 5 ori valorea reglată de la VOLTS/DIV; 12) Primul buton CHI/II TRIG I/II pentru sincronizare cu semnalul corespunzător intrării I sau II, al doilea buton DUAL, dacă este apăsat sunt afişate ambele canale simultan în modul alternat (pe o perioadă a bazei de timp un canal iar pe cealaltăperioadă celălalt canal), al treilea buton ADD, dacă este apăsat împreună cu DUAL sunt afişate ambele canale în modul comutat (CHOP- pe o perioadă a bazei de timp se comută de pe un canal pe altul cu o frecvenţă ridicată), iar dacă butonul DUAL nu este apăsat se afişează suma celor două semnale de intrare şi sincronizarea se face fie cu semnalul corespunzător intrării I sau II; 13), 14), 15), 16) au aceleasi scopuri ca şi 6), 8), 9), 10), numai că se referă la canalul 2, la 16 apare în plus butonul INV pentru inversarea semnalului de de la intrarea II; În partea din dreapta a panoului osciloscopului se găsesc elementele corespunzătoare setărilor legate de axa orizontală (timp) a imaginii, comune pentru ambele canale: 17) TIME/DIV este un buton prin care se stabileşte mărimea pe orizontală a unei diviziuni; 18), 19) X POZ reglarea poziţiei trasei pe axa x; 26) X MAG x10 acest buton se utilizează pentru a mări de 10 ori valorea reglată de la TIME/DIV. În partea din mijloc se găsesc elementele corespunzătoare setărilor de sincronizare şi declanşare: 20) LEVEL butonul se utilizează pentru reglarea nivelului de la care se declanşează baleerea pe orizontală a ecranului; 18) TRIG MODE comutator pentru selectarea sursei de declanşare, are următoarele poziţii: AC semnal alternativ în gama de frecvenţe 10 Hz-100 MHz; DC semnal alternativ în gama de frecvenţe MHz cu componentă continuă; LF semnal alternativ în gama de frecvenţe 0-1,5 khz cu componentă continuă; TV când sincronizarea se face cu semnalul video; 22) AT/NM buton pentru selectarea regimului de sincronizare, neapăsat regimul de sincronizare este automat (AT), apăsat regimul este declanşat sau normal (NM) şi dacă este apăsat suplimentar şi butonul ALT sincronizarea osciloscopului se face cu reţeaua de 50Hz; 21) ALT - buton pentru selectarea regimului de sincronizare alternată între canalele I şi II, numai în modul DUAL; 23) SLOPE pentru selectarea pantei pozitive sau negative a semnalului utilizat ca şi sursă de sincronizare; 24) HOLDOFF potenţiometrul HOLD OFF permite reglarea timpului de aşteptare, ta, al bazei de timp până la declanşare, această facilitate permiţând vizualizarea corectă a unor semnale de tipul trenuri de impulsuri, prin declanşarea bazei de timp la momentele corespunzătoare; 25) TRIGG EXT este borna la care se aplică semnalul de sincronizare externă.

6 Osciloscopul analogic 45 Fig. 5. Panou frontal osciloscop Hameg HM Determinarea impedanţei de intrare Impedanţa de intrare este formată din rezistenţă şi capacitatea amplificatorului de intrare. Se realizează cu schema din fig. 6, pentru fiecare din poziţiile comutatorului amplificare Y - brut. Fig. 6. Schema montajului pentru determinarea rezistenţei şi a capacităţii de intrare. La măsurarea rezistenţei de intrare Ri, frecvenţa generatorului de semnal GS se alege astfel încât să fie îndeplinită condiţia f R 1/20πR i C i. La măsurarea capacităţii de intrare Ci, frecvenţa de lucru se alege conform relaţiei f C 10/2πR i C i. Pentru Ri şi Ci se consideră iniţial valorile aproximative cunoscute. Pentru Ri=1 Mohm şi Ci=50 pf rezultă fr=(50-100) Hz şi fc=(50-100) khz. Metoda de determinare presupune că iniţial se stabileşte R=0 în schema din fig. 6 şi se realizează amplificarea Y la osciloscop pentru a obţine o imagine cu valoarea vârf

7 46 Aplicaţia nr. 6 la vârf U, în limitele porţiunii de lucru a ecranului. Se măreşte apoi valoarea lui R până ce valoarea vârf la vârf a semnalului de pe ecran se reduce la U/2. Se deconecteazărezistorul reglabil R şi se măsoară cu multimetrul. Valoarea obţinută este rezistenţa de intrare Ri. Pentru determinarea capacităţii de intrare se înlocuieşte R cu condensatoul C în schema din fig. 6. Iniţial se măsoară tensiunea U, cu XC=0, condiţie îndeplinită prin scurtcircuitarea bornelor condensatorului C. Se înlătură apoi scurtcircuitul de la condensatorul variabil şi se reglează valoarea lui C până când se obţine tensiunea U/2. Se măsoară valoarea C cu multimetrul. Acestă valoare este egală cu capacitatea de intrare. Pentru micşoarea capacităţilor parazite firele se aleg cât mai scurte Măsurarea amplitudinii şi perioadei semnalului de intrare Ecranul unui osciloscop este împărţit în diviziuni pătrate şi subdiviziuni (fig. 7). De regulă se folosesc 10 diviziuni pe orizontală şi 8 pe verticală, iar o diviziune are 5 subdiviziuni, adică o subdiviziune reprezintă 1 div/5=0,2 div. Fig. 7. Ecran osciloscop. Semnalul aplicat la intrare este afişat pe ecran în funcţie de timp, pe axa Y se reprezintă tensiunea iar pe axa X se reprezintă timpul. Scara de reprezentare pe fiecare din cele două axe se poate modifica folosind anumite butoane de pe panoul central (vezi subcapitolul 2.3) pentru a putea distinge detaliile. La măsurarea amplitudinii unui semnal se ţine cont de diviziunile şi subdiviziunile ecranului şi de poziţia butonului VOLTS/DIV A = H * D (4) unde A este valoarea amplitudinii, H numărul de divizuni şi dacă este cazul subdiviziuni, iar D este valorea reglată folosind butonul VOLTS/DIV. Suplimentar dacă sonda introduce o atenuare, U se împarte la atenuare. Fig. 8 conţine un semnal sinusoidal. Se măsoară amplitudinea şi se obţine H=2,6 diviziuni (2 diviziuni şi 3 subdiviziuni, dar o subdiviziune reprezintă 1/5=0,2 dintr-o diviziune, care conţine 5 subdiviziuni, adică cele 3 subdiviziuni sunt echivalente cu 3*0,2=0,6 diviziuni, prin urmare cele 2 diviziuni şi 3 subdiviziuni sunt echivalente cu

8 Osciloscopul analogic 47 2,6 diviziuni). Butonul VOLTS/DIV este pe poziţia 0,5 V, iar atenuarea este 1 (adică sonda nu introduce atenuare). Rezultă conform relaţiei (4) o amplitudine de 2,6*0,5 V=1,3 V. Fig. 8. Ecran osciloscop. Valoarea vârf la vârf a unui semnal, notată Vvv în fig. 8, este diferenţa dintre valoarea maximăşi valoarea minimă a semnalului. Valoarea efectivă a unui semnal periodic f(t) se calculează cu formula V ef = 1 T T 0 f 2 ( t) dt (5) unde T este perioada semnalului. În cazul unui semnal sinusoidal relaţia (5) devine A V ef = (6) 2 unde A este amplitudinea semnalului sinusoidal. La măsurarea perioadei unui semnal se ţine cont de diviziunile şi subdiviziunile ecranului, la fel ca în cazul precedent, şi de poziţia butonului TIME/DIV T = H * D 1 1 (7) unde T este valoarea perioadei, H1 numărul de divizuni iar D1 este valorea reglată folosind butonul TIME /DIV.

9 48 Aplicaţia nr Calibrarea osciloscopului În scopul calibrarii la borna osciloscopului numerotată cu 2 din fig. 5 este disponibil un semnal de calibrat. Folosind o sondă se aplică la primul canal de intrare acest semnal şi se măsoară valoarea sa vârf la vârf, care trebuie să fie de 0,2 V. Dacă valoarea este diferită se reglează atenuarea folosind butonul roşu numerotat cu 8 în fig. 5 până se obţine valoarea dorită. Frecvenţa semnalului de calibrat trebuie să fie de 1kHz sau 1 MHz, în funcţie de poziţia butonului numerotat cu 2. Dacă valoarea este diferită se reglează atenuarea folosind butonul roşu numerotat cu 17 în fig. 5 până la atingerea valorii corespunzătoare. După efectuarea acestor operaţii canalul 1 este calibrat şi se va calibra şi canalul Figurile lui Lissajous Figurile lui Lissajous permit măsurarea frecvenţei unui semnal sinusoidal folosind un al doilea semnal sinusoidal de frecvenţă cunoscută şi respectiv defazajul dintre cele două semnale prin aplicarea la ambele plăci de deflexie ale osciloscopului a celor două semnale sinusoidale În primul caz, măsurarea frecvenţei fx a unui semnal sinusoidal folosind un al doilea semnal sinusoidal de frecvenţă fy cunoscută se consideră că raportul celor două frecvenţe este un număr raţional f x m =, m, n N (8) f n y şi folosind reprezentarea x-y se obţine o figură Lissajous. Figura Lissajous pentru raportul frecvenţelor 1/2 este prezentată în figura 9, iar nx=n este numărul punctelor de tangenţă ale figurii Lissajous cu o dreaptă orizontală şi ny=m este numărul punctelor de tangenţă ale figurii Lissajous cu o dreaptă verticală. Fig. 9. Figura Lissajoux pentru raportul frecvenţelor 1/2. Pentru determinarea frecvenţei fx se variază frecvenţa fy până se obţine una dintre figurile Lissajous (fig. 10). Apoi se calculează nx, ny şi raportul corespunzător de unde cunoscând valorea frecvenţei fy se determină fx cu relaţia 8.

10 Osciloscopul analogic 49 Fig. 10. Figuri Lissajoux. În al doilea caz, măsurarea defazajului dintre două semnale sinusoidale defazate, dacă frecvenţele lor sunt egale figura Lissajous rezultată este o elipsă a cărei formă depinde de defazajul dintre cele două semnale (vezi prima linie din fig. 10, unde defazajul este notat cu φ). Primul pas constă în alinierea elipsei faţă de originea axelor osciloscopului (fig. 11). Fig. 11. Măsurare defazaj. La al doilea pas defazajul se calculează cu formula x y sin ϕ = = (9) X Y unde x, y, X şi Y sunt segmentele de dreaptă determinate de intersecţia elipsei cu axele x şi y şi respectiv de intersecţia proiecţiile vârfurilor elipsei pe cele două axe. pe axa y.

11 50 Aplicaţia nr Desfăşurarea lucrării Se efectuează următoarele: a) Se indentifică pe panoul frontal al osciloscopului butoanele descrise în subcapitolul 2.3. b) Se observă pe panoul frontal al osciloscopului şi se noteze valorile pentru: -tensiunea de intrare maximă la bornele CH1 şi CH2; -impedanţa de intrare pentru canalele CH1 şi CH2; -tensiunea de intrare maximă la borna TRIGG EXT; -domeniul de frecvenţă al tensiunilor de intrare; -numărul de diviziuni şi subdiviziuni pe orizontalăşi verticală; -gama de reglare a sensibilităţii în timp pe axa orizontală; -gama de reglare a sensibilităţii în tensiune pe axa verticală. c) Se calibrează osciloscopul (a se vedea subcapitolul 2.7). d) Folosind un generator de semnal se generează un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 1 khz şi se vizualizează pe osciloscop. Ce se întâmplă cu imaginea în cazul modificării potenţiometrului LEVEL (NIVEL)? Dar dacă apăsaţi butonul SLOPE (PANTĂ)? e) Se măsoară impedanţa osciloscopului (a se vedea subcapitolul 2.7). e) Folosind un generator de semnal se generează un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 100 khz care se aplică la ambele intrări ale osciloscopului. Găsiţi butonul care permite vizualizarea ambelor semnale pe ecran. f) Folosind un generator de semnal se generează un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 1 khz şi amplitudinea de 1V. Determinaţi cu ajutorul osciloscopului amplitudinea semnalului, ampitudinea vârf la vârf, valoarea efectivă. g) Folosind semnalul de la punctul anterior determinaţi amplitudinea semnalului dupăapăsarea butonului Y-MAG x5. Semnalul obţinut are amplitudinea de 5 ori mai mare decât amplitudinea de la punctul 5? h) Folosind semnalul de la punctul f) şi o sondă cu atenuare se măsoară amplitudinea semnalului. De câte ori este mai mică amplitudinea? i) Folosind semnalul de la punctul f determinaţi frecvenţa semnalului. Apoi apăsaţi butonul X-MAG x10 şi repetaţi măsurarea. Semnalul obţinut are frecvenţa de 10 ori mai mare? j) Folosind un generator de semnal se generează câte un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 100 Hz, 1000 Hz, Hz şi se determină cu osciloscopul frecvenţa acestuia. k) Folosind un generator de semnal se generează un semnal dreptunghiular de frecvenţămaximăşi se măsoară timpul de creştere. l) Folosind două generatoare de semnal se studiază măsurarea frecveţei şi defazajului cu ajutorul figurilor Lissajous. Bibliografie 1. A. Ignea, D. Stoiciu, Măsurări electronice, senzori şi traductoare, Editura Politehnica, Timişoara, T. Jurca, D. Stoiciu, Aparate electronice de măsurat, Universitatea Tehnică din Timişoara,

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul 3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator.

Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator. LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1 Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator. Scopul lucrării: Prezentarea aparaturii folosite în cadrul laboratorului, explicarea principiilor de funcţionare,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

APARATURA DE LABORATOR

APARATURA DE LABORATOR APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii

Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii Scopul lucrarii: - Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (generator de semnal, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor dispozitive şi

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul 2. Osciloscopul 2.5 Canalul Y Rolul şi funcţiunile canalului Y Asigură impedanţa de intrare de valoare ridicată a osciloscopului; Realizează amplificarea în tensiune pentru sistemului de deflexie (osciloscopul

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE 004-005 COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC 1.1.1 MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

DCE Lucrarea nr. 1 Aparatura de laborator Măsurarea diferitelor componente, realizarea de montaje

DCE Lucrarea nr. 1 Aparatura de laborator Măsurarea diferitelor componente, realizarea de montaje DCE Lucrarea nr. 1 Aparatura de laborator Măsurarea diferitelor componente, realizarea de montaje I. OBIECTIVE a) Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital,

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 1. Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective. 1.2 Sursa de tensiune programabilă HAMEG HM8143

Lucrarea 1. Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective. 1.2 Sursa de tensiune programabilă HAMEG HM8143 Lucrarea 1 Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective Lucrarea prezintă aparatele de laborator utilizate în cadrul laboratorului şi tehnicile de măsurare specifice electronicii

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI Lucrarea nr. STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI. GENERALITĂŢI DESPRE OSCILOSCOP Osciloscopul permite măsurarea semnalelor prin vizualizarea amplitudinii în timp. Cele două axe ale ecranului

Διαβάστε περισσότερα

Circuite elementare de formare a impulsurilor

Circuite elementare de formare a impulsurilor LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

2 Osciloscopul. 2.1 Prezentare generală MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

2 Osciloscopul. 2.1 Prezentare generală MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII 1 MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Osciloscopul.1 Prezentare generală Osciloscopul este un instrument având ca funcţie principală vizualizarea şi măsurarea semnalelor electrice în domeniul timp.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului 1 Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Rev 19 Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generator de semnal. Reglarea și măsurarea parametrilor specifici

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare)

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) LUCRAREA NR. 1 APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) 1. Multimetrul clasic Acest aparat permite măsurarea curenţilor şi tensiunilor în curent continuu şi în curent alternativ

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Probleme propuse IEM

Probleme propuse IEM Probleme propuse IEM Convertoare numeric-analogice 1. Unui CNA unipolar de 3 biţi cu i se aplică pe MSB un semnal periodic dreptunghiular cu perioada 1ms, factor de umplere 0,5, având cele două nivele

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα