L13. Studiul sistemelor de reglare a nivelului
|
|
- Βαυκις Αναστασιάδης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 L13. Studiul sistemelor de reglare a nivelului 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei şi funcţionării unor sisteme de reglare automată a nivelului lichidelor în instalaţii tehnologice (S.R.A-N). 2. Instalaţii in care apare necesitatea reglării nivelului Reglarea automată a nivelului lichidelor în instalaţiile tehnologice este necesară în următoarele situaţii: a) Instalaţia poate funcţiona corespunzător numai în cazul asigurării unui stoc constant de lichid într-un rezervor. De exemplu: nivelul apei în tamburul unui cazan de abur, nivelul lichidului într-un separator de fază din care aspiră un compresor, nivelul de lichid în baza unei coloane de fracţionare etc. b) Pentru realizarea funcţionării instalaţiei tehnologice apare necesitatea modificării nivelului lichidului. De exemplu: condensatoarele, la care suprafaţa activă a lichidului este modificată în funcţie de sarcina de vapori, prin modificarea nivelului lichidului într-un rezervor cu secţiunea tranversală tronconică. c) În scopul asigurării unui debit constant la intrarea unei instalaţii tehnologice chiar în situaţia în care acest debit rezultat la ieşirea unei instalaţii tehnologice din amonte variază în limite foarte largi. În acest caz, între cele două instalaţii tehnologice se intercalează un vas tampon în care se reglează nivelul, astfel încât debitul de ieşire din vasul tampon să fie constant. Procesele de reglare a nivelului se desfăşoară în general în rezervoare deschise sau în rezervoare închise. Un rezervor deschis este un obiect cu autoreglare având o comportare de tipul P 1. Atunci când scurgerea unui vas aflat la presiunea atmosferică se face în altul aflat tot la presiunea atmosferică, debitul de ieşire depinde direct de nivelul lichidului din vas. În cazul rezervoarelor închise, în mod obişnuit, debitul de ieşire nu depinde de nivelul lichidului. Rezervorul închis în care se reglează nivelul 280
2 devine un element integrator, fiind un obiect fără autoreglare. Ipoteza independenţei debitului de ieşire de nivelul lichidului este asigurată fie prin prezenţa unei pompe care extrage lichidul din vasul închis la debit constant, fie prin acţiunea unei presiuni importante deasupra lichidului din rezervor. În figura 1 este prezentat un rezervor cu principalele mărimi caracteristice. Qi(t) S = cst H(t) Qe(t) Fig. 1 Mărimi caracteristice unui rezervor Viteza de variaţie a nivelului H, al lichidului din rezervor, este proporţională cu diferenţa dintre debitul de intrare Q şi debitul de ieşire Q e şi invers proporţională cu secţiunea rezervorului S considerată constantă: dh dt () t 1 = [ Qi () t Qe () t ]. (1) S Performanţele unui sistem de reglare a nivelului sunt satisfăcătoare dacă se menţine nivelul în limitele de ±5% faţă de nivelul prescris. Modificări ale nivelului lichidului de ±1% faţă de valoarea impusă, practic nu perturbă cu nimic majoritatea proceselor tehnologice. În sistemele de reglare automată a nivelului, drept mărime de execuţie se poate utiliza fie debitul de intrareq fie debitul de ieşire Q. i i e 281
3 Atunci când debitul de intrare Q i este mărimea de execuţie, debitul de ieşire Q e constituie principala mărime de perturbaţie iar în cazul în care debitul Q e este mărimea de execuţie debitul de intrare Q i este mărimea de perturbaţie. Caracteristica principală a rezervoarelor în care se reglează nivelul este constanta lor de timp T, care în general este mult mai mare decât a celorlalte elemente componente din schema de reglare (traductorul şi organul de execuţie). Pentru sistemele de reglare automată a nivelului se utilizează: - regulatoare cu acţiune discontinuă, bipoziţionale sau tripoziţionale; - regulatoare cu acţiune continuă de tip P, când constanta de timp T a rezervorului este mare şi nu se impun restricţii prea severe în legătură cu precizia de reglare; - regulatoare cu acţiune continuă de tip PI, în cazul rezervoarelor cu constante de timp T mai mici de 1 minut şi când se cere o precizie de reglare mai mare. Pentru măsurarea nivelului lichidelor se folosesc frecvent două metode: - urmărirea suprafeţei libere a lichidului din rezervor şi - măsurarea presiunii hidrostatice exercitate de coloana de lichid din rezervor. Ca traductoare pentru urmărirea suprafeţei libere ale lichidelor se folosesc plutitoare sau imersoare. Măsurarea nivelului lichidului prin urmărirea presiunii hidrostatice create de coloana de lichid, din rezervoarele deschise sau închise, se realizează prin intermediul unui traductor de presiune absolută sau diferenţială montat în mod corespunzător. Aceste traductoare de nivel transformă presiunea hidrostatică a coloanei de lichid într-o deplasare liniară sau unghiulară şi apoi, prin intermediul unui adaptor de deplasare-curent, în semnal electric unificat (2 10) ma c.c. (adaptor ELT 370) sau (4 20) ma c.c. (adaptor tip FE cu balanţă de forţe, traductorul VEGABAR-vezi lucrarea 3). Ca organe de execuţie în cadrul sistemelor de reglare a nivelului se utilizează robinetele de reglare. 282
4 3. Stand pentru reglarea bipoziţională şi continuă a nivelului 3.1. Descrierea instalaţiei Schema instalaţiei din laborator pentru reglarea nivelului este prezentată în figura 2. Fig. 2 Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului Instalaţia prezentată în figura 2 este alcătuită din următoarele echipamente: 1 - rezervor în care se reglează nivelul lichidului (apă); 2 - rezervor din care se pompează lichid în rezervorul 1; P - MA - pompă centrifugă antrenată de motorul asincron (MA); TNC - traductor de nivel capacitiv; TNI - traductor de nivel cu imersor; RR 1, RR2 - robinete de reglare; R,R,R,R, - robinete manuale R5 283
5 Schema electrică desfăşurată a instalaţiei este prezentată în figura 3. Fig. 3 Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea nivelului 3.2. Sistem de reglare bipoziţională a nivelului Funcţionarea instalaţiei Sistemul de reglare a sistemului este prevăzut cu un traductor de nivel capacitiv TNC, tip NIVOPILOT, care are o caracteristică intrare -ieşire de tip releu bipoziţional. Schema principială a traductorului TNC este dată în figura 4. Sonda traductorului alcătuieşte împreună cu masa (peretele metalic al rezervorului 1) o capacitate care variază în funcţie de permitivitatea rezultantă a dielectricului său format din aer şi apă, deci în funcţie de nivelul lichidului din rezervor. Această capacitate face parte dintr-un circuit oscilant aflat la ieşirea oscilatorului O, acordat pe o anumită frecvenţă. 284
6 Fig. 4 Schema traductorului de nivel capacitiv TNC Pentru o anumită valoare a capacităţii, deci a nivelului, semnalele de la intrarea şi ieşirea amplificatorului A, vor fi maxime şi releul R TNC anclanşează. Motorul asincron MA, este alimentat prin intermediul contactelor contactorului M, a cărui bobină este înseriată în schema de comandă cu contactul normal închis al releului R TNC (pentru reglare bipoziţională) şi contactul normal închis al releului termic R T (pentru protecţia termică a motorului MA). Sistemul de reglare funcţionează astfel: cât timp nivelul lichidului se află într-o anumită zonă în jurul nivelului la care se face reglarea, circuitul oscilant O se află în apropierea rezonanţei şi în consecinţă bobina releului R TNC va fi alimentată, iar contactul său normal închis se deschide. Ca urmare, nu se alimentează bobina contactorului M, deci motorul MA va sta pe loc, nivelul lichidului din rezervorul 1 menţinându-se constant (dacă robinetul de evacuare R 5 este închis). Dacă nivelul lichidului scade (prin deschiderea robinetului 5 R ), la un moment dat, prin modificarea capacităţii dintre sonda traductorului şi 285
7 masă, circuitul oscilant depărtându-se de condiţiile de rezonanţă, va realiza un cuplaj slab între oscilator şi amplificator şi bobina releului R TNC nu va fi alimentată, ceea ce va face ca motorul MA să pornească. Pompa P antrenată de motor va trimite lichid în rezervorul 1 până când, prin creşterea nivelului se realizează din nou condiţia de rezonanţă şi deci motorul se va opri, nivelul revenind în apropierea valorii dorite. Dacă perturbaţia se menţine, nivelul scade din nou până la o anumită valoare, când motorul porneşte, nivelul crescând din nou. Se observă că apare o zonă de insensibilitate, nivelul lichidului fiind menţinut în acest interval şi nu la o valoare fixă. Acest lucru se datoreşte caracteristicii neliniare a traductorului folosit, caracteristică dată în fig. 5. u h h h +h h 0 - h 0 0 Fig. 5 Caracteristica traductorului de nivel capacitiv În ordonată s-a luat tensiunea U de alimentare a motorului MA. La traductorul capacitiv, releul R TNC va fi alimentat nu numai pentru o valoare strictă a capacităţii sondă-masă, ci pentru o anumită gamă de valori. Releul anclanşează pentru un anumit nivel h 0 + Δh şi declanşează când nivelul scade la valoarea h 0 Δh, o nouă reanclanşare a releului făcându-se pentru aceeaşi valoare h 0 + Δh. Traductorul utilizat permite prescrierea nivelului dorit prin modificarea brută sau fină a unor capacităţi din circuitul oscilant. Modificarea brută se face punând comutatorul de pe carcasa traductorului pe poziţia 1 sau 2, iar modificarea fină se face tot de pe panoul frontal prin schimbarea capacităţii C V. Odată cu schimbarea capacităţilor se modifică şi lărgimea zonei de insensibilitate. 286
8 Schema bloc a sistemului de reglare bipoziţională a nivelului este dată în fig. 6. Qe + Qi hi ha u ω + - Qr - MA P Rez.1 h h Fig. 6 Schema bloc a sistemului de reglare bipoziţională a nivelului Ca mărime de intrare s-a considerat valoarea impusă a nivelului h i, iar ca mărime de ieşire s-a luat nivelul h al lichidului din rezervor. Din compararea acestor mărimi se obţine mărimea ha = hi h, care aplicată elementului neliniar, dă naştere tensiunii U de alimentare a motorului MA. Mărimea de ieşire din blocul MA (motorul asincron) este viteza sa unghiulară ω, iar mărimea de ieşire din blocul P (pompa centrifugă) se consideră debitul Q i. Mărimea perturbatoare este debitul de ieşire Q e din rezervorul 1. Debitul care determină volumul de lichid din rezervorul 1 este Q = Q Q. r i e Chestiuni de studiat În laborator se vor studia: - Realizarea practică a instalaţiei în care se reglează nivelul şi modul de amplasare al elementelor componente. - Schema instalaţiei pentru reglarea bipoziţională a nivelului. - Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea bipoziţională a nivelului. - Performanţele reglării bipoziţionale a nivelului. 287
9 3.2.3 Modul de lucru Pentru studiul sistemului de reglare bipoziţională a nivelului la standul din laborator se deschid robinetele manuale R 1 şi R 4 şi se închid robinetele R2 şi R 3. Cu robinetul R 5 se pot realiza diverse perturbaţii de sarcină rezervorului 1 în care se reglează nivelul. Se pune sub tensiune instalaţia electrică. Pe panoul frontal al standului se pune cheia de contact pe poziţia 2: "Reglare bipoziţională". Pentru cele două poziţii, 1 şi 2, ale întrerupătorului gamei de reglare a traductorului de nivel capacitiv, se pot fixa, cu butonul de prescriere, diverse valori ale nivelului apei care se reglează în rezervor. Se va urmări funcţionarea sistemului de reglare bipoziţională a nivelului, determinându-se nivelul maxim şi minim pentru fiecare valoare prescrisă, respectiv perioada oscilaţiilor, funcţie de valoarea perturbaţiei, realizată cu robinetul R Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Din datele experimentale obţinute se vor determina performanţele sistemului de reglare bipoziţională a nivelului Sistem de reglare automată continuă a nivelului realizat cu regulatorul ELC Descrierea şi funcţionarea instalaţiei Instalaţia de reglare automată continuă a nivelului este amplasată pe acelaşi stand cu sistemul de reglare bipoziţională a nivelului prezentat în figura 2. Sistemul de reglare automată continuă a nivelului este prevăzut cu un traductor de nivel cu imersor tip AT-50 ELT 370. Bucla de reglare conţine un regulator continuu unificat cu acţiune PID, tip ELC 113 (vezi figura 3). Ca organe de execuţie sunt folosite două robinete de reglare RR 1 şi RR2 montate respectiv, pe conducta de alimentare a rezervorului 1 şi pe conducta de retur a pompei centrifuge P 288
10 (vezi figura 2). Robinetul RR 1 este normal deschis, iar RR 2 normal închis. Robinelele de reglare RR 1 şi RR 2, sunt acţionate prin servomotoare pneumatice. Pentru comanda acestora s-a introdus un convertor electropneumatic tip ELA 104 pe legătura directă a sistemului automat. Schema bloc a sistemului de reglare automată continuă a nivelului este dată în figura 7. EE Qe x i + x a x Qm h ELC 113 c ELA 104 SMP - 1 RR Qr O.R. H x r ELT 370 AT-50 ELR 35 Fig. 7 Schema bloc a sistemului de reglare automată continuă a nivelului Regulatorul electronic unificat cu acţiune continuă ELC 113 realizează o lege de reglare PID. Convertorul electropneumatic ELA 104, transformă semnalul unificat de la ieşirea regulatorului ELC 113, curent continuu între gama mA, în semnal unificat de presiune în gama 0,2...1 Kgf/cm 2. Convertorul electropneumatic ELA 104 este alimentat cu aer comprimat, la o presiune constantă de 1,4 Kgf/cm 2, realizată de un regulator de presiune montat pe stand. Regulatorul de presiune este racordat printr-un furtun la o sursă exterioară de aer comprimat (compresor). Convertorul ELA 104 comandă simultan servomotoarele pneumatice SMP1 şi SMP 2 care acţionează robinetele de reglare RR 1, respectiv RR 2, cu acţiune contrară. Prin robinetele de reglare RR 1 şi RR 2, debitul constant debitat de pompa centrifugă P, se împarte în două debite, unul prin conducta de alimentare a rezervorului 1 în care se reglează nivelul şi celălalt prin conducta de retur a pompei P spre rezervorul 2. Perturbaţia principală a rezervorului 1 în care se reglează nivelul o constituie debitul de ieşire Q e, modificat cu ajutorul robinetului R 5 (vezi 289
11 figura 2). Sistemul de reglare a nivelului este prevăzut cu un aparat înregistrator tip ELR Chestiuni de studiat În laborator se vor studia: - Realizarea practică şi modul de amplasare a elementelor componente. - Schema instalaţiei pentru reglarea continuă a nivelului. - Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea continuă a nivelului. - Performanţele reglării continue a nivelului Modul de lucru Pentru studiul sistemului de reglare continuă a nivelului la standul din laborator se deschid robinetele manuale R 2, R3 şi R 4 şi se închide robinetul manual R 1. Perturbaţiile se realizează cu robinetul R 5. Se racordează compresorul de aer şi se reglează ieşirea regulatorului de presiune de pe stand la valoarea 1,4 Kgf/cm2. Se pune sub tensiune instalaţia electrică a standului. Se prescrie o valoare de referinţă la regulatorul ELC 113. Se porneşte motorul pompei centrifuge. Se studiază comportarea sistemului de reglare automată continuă a nivelului, fixând valorile parametrilor de acordare ai regulatorului ELC 113, BP%, T i şi T d, după diverse criterii de acordare. Regimurile dinamice şi staţionare ale sistemului, se urmăresc pentru diverse valori ale perturbaţiei de sarcină (debitul de ieşire din rezervorul 1), realizate cu robinetul manual R Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Din datele experimental obţinute se vor determina performanţele sistemului de reglare continuă a nivelului. 290
12 4 Sistem de reglare automată a nivelului realizat cu regulatorul electronic ELC Descrierea şi funcţionarea instalaţiei Instalaţia pentru reglarea nivelului este prezentată în figura Fig. 8 Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC Instalaţia din figura 8 este alcătuită din următoarele părţi: Rezervorul R1 din care se pompează lichid (apă) în rezervorul R 2 în care se reglează nivelul, pompa centrifugă P antrenată de un motor asincron trifazat MA, traductorul de nivel TN1, de tip FE 7DM, traductorul de nivel capacitiv NIPOPILOT - TN2. Pe conductele hidraulice ale instalaţiei sunt montate traductorul de debit TD, tip FL281S, ventilele de reglare cu acţionare pneumatică VP1 şi VP2, ventilul electromagnetic VE şi robinetele cu acţionare manuală V1...V7. Nivelul lichidului din rezervorul R2 se poate observa cu 291
13 ajutorul unui indicator de nivel cu tub de sticlă. Schema electrică desfăşurată a instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC 132 este dată în figura 9: Fig. 9 Schema electrică desfăşurată a SRA-N cu regulator ELC 132 C1, C2 contactoare; MA - motor asincron trifazat; FE sursă de alimentare; TN1 - traductor de nivel tip FE 7DM; TN2 - traductor de nivel capacitiv; BRM - bloc de referinţă cu motor; ELC regulator cu acţiune discontinuă; ELR 35 - aparat înregistrator; RS - redresor cu seleniu; VE - bobină ventil electromagnetic. 292
14 Schema bloc a sistemului de reglare automată a nivelului este dată în figura 10. EE Qe x p BRM x i + x a x U Qm ELC 132 c BC MA P Qi O.R. H x r FE 100 FE 7DM ELR 35 Fig.10 Schema bloc a sistemului de reglare automată a nivelului cu regulator ELC 132 În figura 10, BC este un bloc cu contactoarele C1 şi C2. Traductorul de nivel FE 7DM are domeniul de măsurare între limitele mm H2O. Sursa FE 100 alimentează traductorul de nivel FE 7DM cu 24V c.c. şi converteşte semnalul de ieşire al traductorului, curent continuu unificat în gama (4...20) ma, în curent continuu în gama (2...10) ma. Regulatorul utilizat, de tipul ELC 132, primeşte semnalul de intrare de la blocul de referinţă cu motor BRM. În funcţie de mărimea şi semnul semnalului de abatere xa regulatorul va comanda prin releul său de ieşire RC H şi blocul de contactoare BC (contactoarele C1 şi C2), pornirea sau oprirea grupului motor asincron-pompă centrifugă MA-P. Mărimea de execuţie este debitul Qm furnizat de pompă. Se realizează astfel o anumită valoare a nivelului lichidului în rezervorul R2. Mărimea perturbatoare principală este debitul de ieşire Q e din rezervorul în care se reglează nivelul N. Regulatorul ELC 132 împreună cu grupul motor asincron-pompă centrifugă MA-P realizează o lege de reglare PI (vezi lucrarea 7). 293
15 4.2 Chestiuni de studiat În laborator se vor studia: - Realizarea practică a sistemului de reglare nivelului cu regulator ELC 132 şi modul de amplasare a elementelor componente. - Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC Performanţele reglării nivelului lichidului. 4.3 Modul de lucru - Se pune sub tensiune instalaţia electrică a standului. - Se pune comutatorul K 1 pe poziţia automat A. - Se închide comutatorul KN pentru alimentarea schemei electrice a sistemului de reglare a nivelului. - Prin intermediul butoanelor B1 şi B2 şi cu ajutorul blocului de referinţă cu motor BRM se fixează o valoare dorită pentru mărimea de prescriere a nivelului din rezervor. - Perturbaţiile de sarcină ale nivelului reglat se obţin prin modificarea aleatoare a debitului de ieşire cu ajutorul robinetului manual V7 sau prin comanda ventilului electromagnetic VE. - Se studiază comportarea sistemului de reglare automată a nivelului pentru diverse valori ale parametrlor BP%, Ti, "prag de anclanşare" şi "temporizare la anclanşare" ai regulatorului ELC 132 şi pentru diverse perturbaţii de sarcină sau de modificare a referinţei. - Evoluţia în timp a nivelului reglat se obţine pe diagrama aparatului înregistrator ELR Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Din datele obţinute experimental se vor determina performanţele sistemului de reglare a nivelului cu regulator ELC
16 5. Sistem de reglare automată a nivelului cu regulatorul pneumatic F-AB 5.1 Descrierea instalaţiei Instalaţia din laborator este o instalaţie complexă în care se poate realiza atât reglarea nivelului cât şi reglarea presiunii. Schema acestei istalaţii este prezentată în figura 11. Fig. 11 Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului şi a presiunii cu echipamente pneumatice Sistemul de reglare a nivelului conţine rezervorul cu lichid (apă) OR, traductorul de nivel TN (traductor de presiune diferenţială AT36, compus din traductorul de presiune diferenţială propriu-zis şi un adaptor ELT 370A), convertorul curent-presiune C (de tipul ELA 104), regulatorul pneumatic R (de tipul F-AB), comutatorul local "automat - manual" CL (de tipul F-YB) şi 295
17 un element de execuţie EE1 (un ventil pneumatic). Obiectul reglat OR, în cazul instalaţiei studiate, este un rezervor cilindric transparent cu S = 0.02 m2 şi înălţimea totală de 500 mm; s-a ales un rezervor de sticlă în vederea urmăririi nivelului în timpul procesului de reglare. Constanta de timp a rezervorului, pentru o valoare prescrisă de 50% (h 0 = 250 mm), cu debitul de q 0 =0,014 m3/min, are valoarea de T= 43 sec. Utilizarea regulatorului pneumatic F-AB, a impus folosirea unui ventil de reglare pneumatic precum şi a unui convertor curent-presiune, în calea de reacţie principală. Ca element auxiliar, în vederea studiului comportării sistemului, s-a adăugat şi înregistratorul pneumatic F-RB. 5.2 Chestiuni de studiat În laborator se va studia, structura sistemului de reglare automată a nivelului lichidului cu schema principială reprezentată în figura 11. În continuare se va studia comportarea sistemului de reglare a nivelului lichidului la modificarea perturbaţiei şi apoi se va realiza acordarea regulatorului în vederea obţinerii unui regim tranzitoriu optim. 5.3 Modul de lucru În vederea punerii în funcţiune a instalaţiei se vor efectua următoarele operaţii: - Verificarea aspectului exterior, respectiv al stării aparatelor şi a conexiunilor electrice şi pneumatice; - Pregătirea alimentării pneumatice se face prin racordarea la compresor a furtu-nului de alimentare, cu R3 închis. În vederea purjării instalaţiei se deschide robinetul de purjare, montat în partea inferioară a filtrului reductor R1 şi apoi se porneşte compresorul. În felul acesta se elimină condensul adunat în partea de jos a filtrului. Cu ajutorul rozetei robinetului R1 se reglează valoarea 1,4 bari a presiunii de alimentare. - Alimentarea electrică a instalaţiei se realizează prin introducerea fişei corespunzătoare în priza de 220Vc.a. şi prin închiderea întrerupătorului 296
18 cu inscripţia "Reţea"; - Racordarea obiectului reglat (rezervorul cu lichid) la sursa de apă şi respectiv la canalizare se realizează cu ajutorul furtunurilor montate în instalaţie; - Se execută conexiunile pneumatice 0-1 de pe panoul frontal al instalaţiei; - Se trece comutatorul pneumatic local CL, pe poziţia M (manual) şi se asigură închiderea ventilului de reglare EE1 (avîndu-se în vedere faptul că acesta este normal închis), prin modificarea poziţiei rozetei RCM al comutatorului local CL; - Se deschid ventilele bateriei traductorului de presiune diferenţială AT-36; - Se deschide puţin ventilul de admisie al lichidului în rezervor V p1 şi se aşteaptă până când se realizează nivelul minim, după care Vp1 se închide; - Se elimină aerul din conductele (+) şi (-) ale traductorului diferenţial AT-36, prin deschiderea purjelor. Purjele se reînchid când nivelul ajunge la reperul "zero"; - Se închide ventilul de egalizare a bateriei. În aceste condiţii, peniţa roşie a înregistratorului trebuie să indice 0%, dacă nu se obţine această valoare, se poate realiza zeroul dorit prin intermediul convertorului curent-presiune (traductorul AT-36 şi înregistratorul fiind verificate înainte de montarea instalaţiei); - În urma acestor operaţii şi după deschiderea ventilului V p1, peniţa roşie va urmări creşterea nivelului lichidului din rezervor, ceea ce arată că regulatorul primeşte semnalul de reacţie principală; - Evacuarea lichidului din vas se poate realiza prin manevrarea rozetei RCM din CL, care indică totodată şi valoarea presiunii de comandă, existentă pe membrana EE1 ; - În vederea trecerii instalaţiei pe funcţionare automată se trece pe poziţia automat (A) atât regulatorul F-AB, cât şi comutatorul local F-YB. Pentru trecerea inversă, de pe poziţia automat pe manual, este necesar ca în prelabil, să se asigure ca bilele indicatoarelor de echilibru să se afle în poziţia inferioară; - De asemenea, deoarece regulatorul F-AB funcţionează în instalaţie 297
19 cu referinţă internă, comutatorul de prescriere "automat-intern-externmanual" AIEM, plasat pe panoul frontal al regulatorului F-AB, trebuie să fie apăsat pe poziţia I, manevră ce poate fi realizată numai când comutatorul local "automat-manual" CL, este apăsat pe poziţia M Cu instalaţia astfel pregătită, se poate prescrie valoarea dorită a nivelului lichidului (30%, 60%, etc.) şi apoi, prin deschiderea bruscă a ventilului V p1, se poate urmări procesul tranzitoriu de variaţie a nivelului lichidului pentru diferite valori ale parametrilor de acord ai regulatorului F-AB ( K p, T d şi T i ), cu ajutorul curbei înregistrate de dispozitivul de înregistrare, pornit simultan cu deschiderea lui V p1. Apoi, se vor face modificări bruşte ale mărimii prescrise şi se va urmări comportarea sistemului în acest caz. 5.4 Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Pe baza curbelor înregistrate, vor fi deduse performanţele răspunsurilor respective şi vor fi comentate în raport cu o comportare optimă impusă. Bibliografie. 1. Ionescu C., ş.a., Automatizări. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, Tertişco M., ş.a., Automatizări industriale continue. Ed. Did. Si Ped., Bucureşti, Bivolaru I., Montarea instalaţiilor de automatizare. Ed. Tehn., Bucureşti, Marinoiu V.,ş.a., Elemente de execuţie. Robinetele de reglare. Ed.Tehn., Bucureşti,
L14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii
L14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei şi funcţionării unor sisteme de reglare automată a presiunii în instalaţii tehnologice - S.R.A-P. 2. Instalaţii
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραMĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI
MĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI Scopul lucrării Această lucrare are ca scop familiarizarea studenţilor cu metodele de monitorizarea a debitului şi a nivelului în sistemele industriale de automatizare
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα1. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE
. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE.. Locul şi rolul elementului de execuţie într-un sistem automat Într-un sistem de reglare automată, figura., mărimea de ieşire y a procesului (parametrul
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραI.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.
I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată. Acestea sunt aparatele care prelucrează informaţia a, despre abaterea valorii mărimii interesate (măsurată direct din proces), faţă de valoarea aceleaşi
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραL11. Studiul reglării temperaturii proceselor
L11. Studiul reglării temperaturii proceselor 1. Obiectul lucrării constă în studiul influenţei tipului de regulator (bi sau tripoziţional fără lege de reglare, tripoziţional cu lege de reglare - cu diverse
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU
STUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU - 1 - 8.1 OBIECTUL LUCRARII Studiul principiilor constructive si functionale ale regulatoarelor pneumatice tip F-AB si F-BB, fabricate la IEPAM Bârlad. Se vor
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραREGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI
5 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Parametrii tehnologici cei mai frecvent întâlniţi în parctica industrială sunt debitul, presiunea, nivelul şi temperatura. La instalaţiile de foraj, un parametru important
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65)
2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 1.35 2.3. Reglarea automată a mărimilor fizice ale IF 1.1.50 2.3.1. Reglarea temperaturii mediului răcit 1.1.50.1 2.3.1.1. Reglarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραL10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide
L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραNoi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte
Articol tehnic Echilibrarea hidraulică Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Obţinerea unui echilibru hidraulic superior în sistemele de încălzire cu ajutorul robinetului Danfoss Dynamic
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA DE ELECTRIFICARE ŞI AUTOMATIZARE A MEDIULUI RURAL SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ CURS
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice
1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραRegulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols. Scopul lucrării În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii relativ simple, caracterizabile
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE
LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE 1. Tematica lucrării 1. Studiul modelului de simulare a sursei, a liniei de transport şi a întreruptorului de
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Teoria sistemelor p. 1/28 Proiectarea sistemelor de control automat Paula Raica Paula.Raica@aut.utcluj.ro Departamentul de Automatică Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Dorobantilor, sala C21 Baritiu,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραPROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT
PROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT Utilizarea acestui tip de protecţie se află în continuă extindere. Totuşi, din cauza costurilor suplimentare, nu se utilizează decât ca protecţie
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ CATEDRA DE ELECTRONICĂ ŞI INSTRUMENTAŢIE Disciplina: Electronica de putere Secţia: Electronica Aplicată-ELA,Anul de studiu:
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραL.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότερα