Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric"

Transcript

1 Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Într-un circuit, voltmetrul se montează: a) în serie, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mare decât rezistenţa circuitului b) în paralel, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mică decât rezistenţa circuitului c) în serie, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mică decât rezistenţa circuitului d) în paralel, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mare decât rezistenţa circuitului. 2. Pentru a mări domeniul de măsură al unui voltmetru se pune: a) o rezistenţă de valoare foarte mică în serie cu voltmetrul b) o rezistenţă de valoare mare în paralel cu voltmetrul c) o rezistenţă de valoare mare în serie cu voltmetrul d) o rezistenţă de valoare foarte mică în paralel cu voltmetrul 3. La un ampermetru cu rezistenţa internă Ra = 50 Ω, pentru a extinde domeniul de măsură de 6 ori este necesară o rezistenţă de şunt de : a) 6 Ω ; b) 10 Ω ; c) 250 Ω ; d) 8,33 Ω. 4. Diferenţele dintre două aparate magnetoelectrice folosite ca ampermetru şi voltmetru se regăsesc în: a) structura constructivă b) principiul de funcţionare c) valoarea rezistenţei interne d) consumul de putere 5. La un voltmetru cu rezistenţa internă Rv = 100KΩ, pentru a extinde domeniul de măsură de 15 ori este necesară o rezistenţă adiţională de : a) 1,4 MΩ ; b) 150 KΩ ; c) 250 KΩ ; d) 140 KΩ. 6. Aparatele de măsurare notate cu 1, 2, 3 în schema de mai jos sunt: a) 1, 2 ampermetre, 3 voltmetru b) 1,3 voltmetre; 2 ampermetru c) 1,3 ampermetre; 2 voltmetru d) 1 ampermetru; 2,3 voltmetre. 7. Formula de calcul a rezistenţei adiţionale este: a) rad=ra(n+1); b) rad=ra(n-1); c) rad=ran/(n-1); d) rad=ra/(n-1). 8. Pentru ca măsurarea tensiunii într-un circuit să fie însoţită de erori cât mai mici, este necesar ca voltmetrul să aibă rezistenţa internă: a) mult mai mică decât rezistenţa circuitului b) mult mai mare decât rezistenţa internă a sursei c) mult mai mare decât rezistenţa conexiunilor d) mult mai mare decât rezistenţa circuitului 9. Pentru măsurarea curentului printr-un circuit, se parcurg în ordine următoarele etape: a) montarea ampermetrului, citirea indicaţiei, întreruperea circuitului b) montarea ampermetrului, citirea indicaţiei c) înserierea ampermetrului, citirea indicaţiei d) întreruperea circuitului, înserierea ampermetrului, citirea indicaţiei 10. Pentru ca măsurarea curentului într-un circuit să fie însoţită de erori cât mai mici, este necesar ca ampermetrul să aibă rezistenţa internă: a) mult mai mare decât rezistenţa circuitului b) mult mai mică decât rezistenţa circuitului c) mult mai mică decât rezistenţa internă a sursei d) mult mai mică decât rezistenţa conexiunilor 11. Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un şunt cu rezistenţa de: a. n 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului); b. n + 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului); c. n ori mai mare decât rezistenţa aparatului (ampermetrului); d. n + 1 ori mai mică decât rezistenţa circuitului. 12. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte: a) voltmetrul; b) watmetrul; c) ampermetrul; d) varmetrul. 13. La un voltmetru cu rezistenţa internă Rv = 50KΩ, pentru a extinde domeniul de măsură de 10 ori este necesară o rezistenţă adiţională de : a. 450 KΩ ; b. 10 KΩ ; c. 250 KΩ ; d. 5,55 KΩ. 14. Efectele legării în paralel a unui ampermetru în circuit sunt: a) curentul în circuit scade foarte mult; b) curentul în circuit este unul de valoare normală; c) apariţia unui curent de scurtcircuit periculos; d) nu există efecte în această situaţie. 15. Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui voltmetru este necesară o rezistenţă adiţională cu rezistenţa: a) de n+1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului; b) de n 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului; c) de n ori mai mică decât rezistenţa aparatului; d) de n 1 ori mai mare decât rezistenţa aparatului.

2 16. Rezistenţa în ohmi pe volt este dată de relaţia: a) R = U / Ia ; b) R = Ia / U; c) R = 1 / U; d) R = 1 / Ia. 17. Efectele legării în serie a unui voltmetru în circuit sunt: a) curentul în circuit scade foarte mult; b) curentul în circuit este unul de valoare normală; c) apariţia unui curent de scurtcircuit periculos; d) nu există efecte în această situaţie. 18. Raportul dintre rezistenţa internă a unui ampermetru şi rezistenţa şuntului care măreşte domeniul de măsurare de 5(cinci) ori este: a. 6 b. 5 c. 4 d Ampermetrul se conectează în circuitul de măsurat în: a. Serie b. Paralel c. Serie cu rezistente adiţionale d. Depinde de circuit 20. În schema din figura alăturată este reprezentat un voltmetru cu mai multe intervale de măsurare: a. cu câte o rezistenţă adiţională pentru fiecare interval b. cu rezistenţă în serie c. cu rezistenţă în paralel d. cu şunt universal 21. Rezistenta adiţională este: a. o rezistenţă de valoare mică b. un condensator c. o rezistenţă de valoare mare d. o bobină 22. Şuntul reprezintă o rezistenţă electrică de : a. valoare oarecare b. valoare mică c. valoare foarte mare d. valoare unica 23. Voltmetrele magnetoelectrice se folosesc la măsurarea: a) tensiunii continue b) valorii efective a tensiunii c) valorii medii a tensiunii d) valorii maxime a tensiunii 24. Elementul folosit pentru extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru se numeşte: a) rezistenţă adiţională b) corector de zero c) rezistenţă în Ω/V d) rezistenţă şunt. 25. Voltmetrele sunt caracterizate de parametrul rezistenta în Ω/V ce reprezintă: a) rezistenţa necesara pentru a extinde domeniul de măsurare cu un volt b) inversa tensiunii nominale c) curentul nominal al aparatului când tensiunea măsurata este 1V d) rezistenţa ce se conectează in serie cu voltmetrul căruia i se extinde domeniul de măsurare 26. Pe ecranul unui aparat de măsurat digital indicaţia este afişată în sistemul de numeraţie: a) binar b) hexazecimal c) octal d) zecimal 27. Pentru a extinde domeniul de măsură a voltmetrului se foloseşte: a) Rezistenţa adiţională de valoare mare, care se montează în paralel cu voltmetru b) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în paralel cu voltmetru c) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în serie cu voltmetru d) Rezistenţa adiţională, de valoare mare care se montează în serie cu voltmetru. 28. Pentru a extinde domeniul de măsură a ampermetrului se foloseşte: a) Rezistenţa adiţională de valoare mare, care se montează în paralel cu ampermetru b) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în paralel cu ampermetru c) Rezistenţa adiţională, de valoare mare care se montează în serie cu ampermetru d) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în serie cu ampermetru. 29. Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un şunt cu rezistenţa de: a) n 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului) b) n + 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului) c) n ori mai mare decât rezistenţa aparatului (ampermetrului) d) n + 1 ori mai mică decât rezistenţa circuitului 30. Extinderea domeniului de măsurare a ampermetrelor se face cu ajutorul: a) rezistenţei adiţionale care are valoarea: R = RV (n 1) b) unui şunt care are valoarea: c) rezistenţei adiţionale care are valoarea: d) unui şunt care are valoarea: R = RV (n 1). 31. Extinderea domeniului de măsurare a ampermetrelor care măsoară intensitatea curentului electric continuu se face cu ajutorul: a) unui transformator de măsurat de tensiune b) unui şunt conectat în paralel cu ampermetrul c) unei rezistenţe adiţionale montată în serie cu ampermetrul d) unui şunt montat în serie cu ampermetrul. 32. Şuntul, folosit pentru extinderea domeniului de măsurare a unui ampermetru, este: a) o rezistenţă legată în paralel cu aparatul b) o bobină legată în serie cu aparatul

3 c) o rezistenţă şi o bobină legate în serie, şi apoi în serie cu aparatul d) un condensator legat în paralel cu aparatul. 33. Pentru măsurarea unei tensiuni electrice se foloseşte un aparat magnetoelectric care are scara gradată cu 15 diviziuni şi Un = 150V. Dacă acul indicator se opreşte în dreptul diviziunii 5, aparatul va indica o tensiune de: a) 50V b) 5V c) 0,5V d) 5 kv. 34. Pentru a extinde de n ori intervalul de măsurare al unui voltmetru este necesară o rezistenţă adiţională determinată cu relaţia: a) ra(n 1) b) ra / (n 1) c) (n 1) / ra d) 1 + n/ra. 35. Pentru măsurarea curentului electric de valori mici se utilizează : a) milivoltmetrul b) ohmmetrul c) galvanometrul d) wattmetrul. 36. Voltmetrul se conectează în circuitul de măsurat în: a) serie cu consumatorul b) paralel cu consumatorul c) serie cu o rezistenţă de şunt d) paralel cu o rezistenţă adiţională. 37. Raportul dintre rezistenţa şuntului care măreşte de 5 ori domeniul de măsurare şi rezistenţa internă a ampermetrului este: a) 0,16 b) 0,25 c) 0,5 d) 0,2 38. Raportul dintre rezistenţa internă a unui voltmetru şi rezistenţa adiţională care extinde domeniul de măsurare de trei ori este: a) 0,6 b) 0,4 c) 0,5 d) 0,3 39. Un voltmetru care are rezistenţa în ohmi pe volt de Ω/V foloseşte un instrument de măsurat cu intensitatea curentului nominal de: a) 20 ma b) 20 μa c) 50 ma d) 50 μa 40. Şuntul este o rezistenţă electrică : a) de valoare mică montată în serie cu aparatul de măsurat b) de valoare mică montată în paralel cu aparatul de măsurat c) de valoare mare montată în paralel cu aparatul de măsurat d) de valoare mare montată în serie cu aparatul de măsurat 41. Pentru ca precizia măsurătorilor să fie cât mai bună se impun condiţiile : a) voltmetrul şi ampermetrul să aibă rezistenţe cât mai mici b) voltmetrul trebuie să aibă rezistenţă cât mai mare, iar ampermetrul să aibă rezistenţă cât mai mică c) voltmetrul trebuie să aibă rezistenţă cât mai mică, iar ampermetrul să aibă rezistenţă cât mai mare d) ambele aparate trebuie să aibă rezistenţe cât mai mari 42. La montarea în paralel a ampermetrului în circuit: a) aparatul nu indică nici o valoare b) acul indicator vibrează puţin în jurul valorii 0 c) aparatul indică valoarea corectă a curentului d) bobinajul ampermetrului se arde 43. Un aparat de măsură având o rezistenţă în ohmi pe volt de 1000 Ω/V, are curentul nominal: a) 1mA b) 1 μa c) 1 A d) 10 A 44. Scara unui voltmetru magnetoelectric este: a) directă şi uniformă b) inversă şi uniformă c) inversă şi neuniformă d) directă şi neuniformă

4 Subiectul II 1. Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a, b, c) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat), respectiv litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a) Ampermetrul se leagă în paralel în circuitul în care se măsoară intensitatea curentului. b) Aparatele feromagnetice funcţionează ca ampermetre, voltmetre şi wattmetre atât în curent continuu cât şi în curent alternativ. c) Extinderea domeniului de măsurare a unui ampermetru poate fi făcută dacă se montează un şunt în serie cu aparatul. d) La montarea greşită a voltmetrului, în serie cu circuitul, curentul în circuit scade foarte mult. e) La montarea în paralel cu consumatorul a unui ampermetru intensitatea curentului prin aparat scade faţă de montarea în serie. f) Rezistenţa proprie a ampermetrului montat în circuit trebuie să fie mult mai mare decât rezistenţa circuitului. g) Un aparat magnetoelectric are Ia=500μA şi ra=100ω. Rezistenţa adiţională necesară pentru a putea măsura o tensiune de 15V are valoarea 2,9kΩ. h) Voltmetrele electrodinamice se realizează dintr-un miliampermetru electrodinamic în paralel cu o rezistenţă adiţională. i) Din punct de vedere constructiv, aparatele electrice analogice se compun din părti fixe şi părţi mobile. j) Rezistenţa proprie a ampermetrului trebuie sa fie mult mai mare decât rezistenţa circuitului. k) Aparatele feromagnetice funcţionează numai în curent continuu. l) Extinderea domeniului de măsurare la ampermetre se realizează cu un şunt. m) Într-un circuit alimentat la o sursă de tensiune E=3V şi care conţine o rezistenţă R=5Ω se montează un ampermetru cu ra=1ω. Intensitatea curentului în circuit va fi I=0,6A. n) Pentru construcţia voltmetrului de curent alternativ se foloseşte dispozitivul feromagnetic. o) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă de valoare mare care se montează în serie cu voltmetrul. p) Rezistenţa proprie a ampermetrului montat în circuit trebuie să fie mult mai mare decât rezistenţa circuitului. q) Rezistenţa proprie a ampermetrului nu influenţează precizia măsurătorilor. r) Aparatele electrodinamice funcţionează numai în curent continuu. s) Aparatele feromagnetice funcţionează numai în curent continuu. t) Ampermetrul are rezistenţa proprie mult mai mică decât rezistenţa circuitului. u) Aparatele electrodinamice se pot utiliza doar ca ampermetre şi voltmetre. v) La montare greşită a voltmetrului, în serie cu circuitul la bornele căruia se măsoară tensiunea, curentul creşte foarte mult datorită rezistenţei interne foarte mari a aparatului. w) Legarea în serie a unui voltmetru intr-un circuit produce apariţia unui curent de scurtcircuit. x) Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un şunt cu rezistenţa de (n 1) ori mai mare decât rezistenţa aparatului. y) Pentru a măsura cu un ampermetru acesta se montează în paralel cu consumatorul. z) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă electrică de valoare mică care se montează în paralel cu aparatul de măsurat. aa) Şuntul universal este un ansamblu de rezistenţe conectate între ele în paralel şi care se distribuie fie în serie, fie în paralel cu aparatul de măsurat, în funcţie de poziţia unui comutator care schimbă domeniile de măsurare. bb) Voltmetrul feromagnetic nu poate funcţiona dacă nu este alimentat de la o sursă de curent continuu. cc) Aparatele feromagnetice se caracterizează prin sensibilitate şi precizie foarte ridicate. dd) Extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru se face prin montarea în paralel cu acesta a unei rezistenţe, numită şunt. ee) Extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru se face prin montarea în serie cu acesta a unei rezistenţe adiţionale de n-1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului. ff) Pentru a extinde de n ori intervalul de măsurare al unui voltmetru, este necesar un şunt cu rezistenţa de (n 1) ori mai mare decât rezistenţa aparatului. gg) Pentru a măsura cu un voltmetru acesta se înseriază în circuit cu consumatorul. hh) Rezistenţele adiţionale se conectează în paralel cu bobina dispozitivului de măsurare ii) Şuntul este o rezistenţă de valoare mare montată în paralel cu ampermetrul. jj) Şuntul reprezintă rezistenţa electrică de valoare mare, care se montează în serie cu aparatul de măsurat şi prin care trece o parte din curentul de măsurat. kk) Voltmetrul are rezistenţa proprie mult mai mare decât rezistenţa circuitului în care se conectează. ll) La montarea greşită a ampermetrului, în paralel pe circuit, prin aparat va trece un curent cu intensitatea foarte mare. mm) Pentru a măsura intensitatea curentului electric într-un circuit, ampermetrul se montează în serie cu consumatorul. nn) Ampermetrul este o unitate de măsură derivată în Sistemul Internaţional de Unităţi de măsură. oo) La montarea greşită a voltmetrului, în serie cu circuitul, curentul în circuit scade foarte mult. pp) Aparatele indicatoare (analogice) afişează valoarea mărimii măsurate, în momentul măsurării, pe un ecran LCD. qq) Aparatele magnetoelectrice se folosesc ca ampermetre şi voltmetre de curent continuu şi alternativ. rr) Dispozitivele magnetoelectrice pot fi utilizate doar la aparatele analogice de c.c. ss) Extinderea domeniului de măsurare a unui voltmetru poate fi făcută dacă se montează un şunt în paralel cu aparatul. tt) Pentru a extinde domeniului de măsurare al unui voltmetru de curent continuu se utilizează o rezistenţă de valoare mare legată în paralel cu acesta, numită rezistenţă adiţională. uu) Rezistenţa proprie a unui ampermetru este foarte mică. vv) Aparatele magnetoelectrice pot fi utilizate numai pentru măsurări in curent continuu. ww) Extinderea domeniului de măsurare al ampermetrului se face cu ajutorul rezistenţei adiţionale.

5 2. Completaţi spaţiile libere: a) Într-un circuit, voltmetrul se conectează numai în.... b) Aparatele magnetoelectrice (cele care folosesc dispozitive de măsurat c) Aparatele magnetoelectrice folosesc interacţiunea dintre... şi curentul electric care strabate bobina mobilă d) La aparatul electrodinamic amortizorul este.. e) Rezistenţa adiţională se montează în.. cu voltmetrul f) Şuntul se foloseşte pentru extinderea domeniului de măsurare al... g) Pentru ca indicaţia unui ampermetru să fie cât mai aproape de valoarea reală a curentului de măsurat, rezistenţa lui internă trebuie să fie mult mai... decât rezistenţa circuitului. h) Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte un aparat numit.... i) Aparatele feromagnetice sunt utilizate de obicei în instalaţii electrice de curent.. j) Aparatul de măsură... are în componenţa o singură bobină care este mobilă. k) Rezistenţa adiţională se conectează în cu voltmetrul pentru a permite extinderea domeniului de măsurare al acestuia. l) Şuntul reprezintă rezistenţa electrică de valoare care se montează în paralel cu aparatul de măsurat şi prin care trece o parte din curentul de măsurat. m) Domeniul de măsurare al unui ampermetru poate fi extins cu ajutorul unui.... n) Pentru a extinde domeniul de măsurare al unui voltmetru, se utilizează o rezistenţă adiţională montată în... cu voltmetrul. o) Pentru măsurarea intensităţii curentului electric într-un circuit se montează în... un aparat numit... p) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă de valoare q) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă de valoare mare, care se montează... cu aparatul magnetoelectric şi pe care cade o parte din tensiunea de măsurat r) Şuntul este un dispozitiv folosit pentru...domeniului de măsurare al ampermetrului. s) Aparatul cu ajutorul căruia se măsoară tensiunea electrică se numeşte.... t) Într-un circuit, ampermetrul se conectează numai în.... u) Măsurarea tensiunii electrice se realizează cu ajutorul unui voltmetru care se montează în...cu consumatorul. v) Pentru a extinde de n ori intervalul de măsurare al unui voltmetru, este necesară o rezistenţă a cărei valoare este de (n-1) ori mai mare decât rezistenţa aparatului magnetoelectric. w) Pentru extinderea de n ori a domeniului de măsurare al unui voltmetru se montează în cu acesta o rezistenţă adiţională a cărei valoare este de (n-1) ori mai mare decât rezistenţa internă a aparatului. x) Un voltmetru care are rezistenţa în ohmi pe volt de... Ω/V foloseşte un instrument de măsurat cu intensitatea curentului nominal de 20 μa. y) Şuntul este o rezistenta electrica de valoare montata în paralel cu aparatul de măsurat pentru extinderea domeniului de măsurare al ampermetrului. z) Relaţia α=k.i reprezintă caracteristica statică de funcţionare a unui ampermetru... de curent continuu. aa) Arcurile spirale din construcţia aparatului magnetoelectric servesc la crearea cuplului.. bb) Pentru măsurarea tensiunii electrice la bornele unei rezistenţe se montează în... cu aceasta aparatul de măsurat numit cc) Rezistenţa proprie a ampermetrului montat în circuit trebuie să fie mult mai...decât rezistenţa circuitului. dd) Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric este... Subiectul III 44 puncte 1. Se consideră miliampermetrul din figura alăturată. a. Reprezentaţi schema de măsurare a intensităţii curentului continuu într-un circuit. b. Calculaţi constanta aparatului ştiind că domeniul de măsurare este cel înscris pe cadran (1,5mA). c. Precizaţi ce valoare indică ampermetrul din figură. d. Precizaţi valoarea şuntului necesar pentru a extinde domeniul de măsurare la 150mA ştiind că rezistenţa internă a aparatului este 0,035 Ω? 2. Figura de mai jos reprezintă scara gradată a unui milivoltmetru cu rezistenţa internă de 1000Ω şi domeniul de măsurare de 24V. Se extinde domeniul de măsurare la 60V, respectiv 120V. a. Calculaţi constanta milivoltmetrului cu domeniul de măsurare de 24 V. b. Pentru domeniul de măsurare de 24V şi poziţia 1 a acului indicator, determinaţi tensiunea măsurată de milivoltmetru c. Determinaţi rezistenţa adiţională necesară extinderii domeniului de măsurare a voltmetrului la 60 V. d. Reprezentaţi, pe foaia de examen schema voltmetrului cu rezistenţă adiţională.

6 3. Se consideră un voltmetru cu domeniul de măsurare de 250 V, rezistenţa internă de 2500 Ω şi scara gradată de 25 diviziuni. a. Determinaţi curentul nominal al aparatului. b. Determinaţi tensiunea indicată de aparat dacă acul indicator se opreşte în dreptul diviziunea 15. c. Determinaţi rezistenţa adiţională necesară extinderii domeniului de măsurare al aparatului la 1000 V. d. Determinaţi constanta voltmetrului cu rezistenţa adiţională. e. Precizaţi diviziunea în dreptul căreia se opreşte acul indicator dacă voltmetrul cu rezistenţă adiţională măsoară 800 V. f. Reprezentaţi, pe foaia de examen, schema voltmetrului cu rezistenţă adiţională. 4. Se consideră circuitul din figura de mai jos, care reprezintă un voltmetru cu două domenii de măsurare, realizat cu ajutorul unui instrument indicator cu rezistenţa internă de 100 Ω, şi curentul nominal este de 1 ma. a. Calculaţi tensiunea nominală a instrumentului indicator. b. Calculaţi rezistenţele R1, R2,. 5. Un miliampermetru are rezistenţa internă ra= 75 Ω şi scara de 1mA. Pentru a măsura un curent de 1 A trebuie să se folosească o rezistenţă şunt. a. Calculaţi rezistenţa şuntului. b. Reprezentaţi, pe foaia de examen, schema electrică a circuitului cu ampermetru şi rezistenţa şunt. 6. Pentru măsurarea tensiunii la bornele unei rezistenţe alimentată de la o sursă de curent continuu, se foloseşte un voltmetru magnetoelectric cu următoarele caracteristici: curentul nominal Ia= 100 μa, rezistenţa nominală r a = 1k Ω, scara gradată are 10 diviziuni. a. Reprezentaţi pe foaia de examen schema de măsurare; b. Determinaţi valoarea maximă a tensiunii ce poate fi măsurată cu voltmetrul; c. Precizaţi valoarea tensiunii indicate de voltmetru, dacă în timpul măsurării acul indicator se opreşte în dreptul diviziunii α=5; d. Calculaţi valoarea rezistenţei adiţionale ce trebuie folosită pentru a putea măsura tensiuni de 10 ori mai mari, cu acelaşi voltmetru; 7. Voltmetrul din figura următoare necesită extinderea domeniului de măsurare la 300 V. a. identificaţi elementele şi caracteristicile inscripţionate pe cadranul aparatului cu cifrele şi 6; b. constanta aparatului înainte şi după extinderea domeniului de măsurare; c. valoarea rezistenţei adiţionale pentru a se extinde domeniul de măsurare la 300 V; d. valoarea tensiunii indicată de acul indicator, după extinderea domeniului de măsurare 8. Un miliampermetru cu domeniul de măsurare 100 ma, are rezistenţa internă R A de 0,29 Ω, scala aparatului magnetoelectric este gradată în 100 de diviziuni. La acest aparat se conectează un şunt cu o rezistenţă de 0,01 Ω. a. realizaţi schema de montaj a ampermetrului în circuitul de măsurare b. determinaţi valoarea maximă a curentului care poate fi măsurat; c. calculaţi valoarea unei diviziuni a ampermetrului şuntat, C A ; 9. Ampermetrul din figura următoare necesită extinderea domeniului de măsurare la 1,5 A. a. indicaţi elementele şi caracteristicile inscripţionate pe cadranul aparatului cu cifrele şi 6; b. constantele aparatului, C1 şi C2, înainte şi după extinderea domeniului de măsurare; c. valoarea şuntului pentru a se extinde domeniul de măsurare la 1,5 A; d. valoarea intensităţii curentului indicată de acul indicator, după extinderea domeniului de măsurare.

7 10. Un voltmetru cu rezistenţa internă de Ω are scala gradată în 60 de diviziuni pentru tensiunea de 6 V. La acest aparat se conectează o rezistenţă adiţională de Ω. Se cer: a. valoarea maximă pe care o poate măsura voltmetrul după conectarea rezistenţei adiţionale; b. constanta voltmetrului după extinderea domeniului de măsurare; c. tensiunea măsurată de voltmetru înainte şi după extinderea domeniului de măsurare dacă acul indicator se află în poziţia din figura alăturată; 11. Un miliampermetru cu domeniul de măsurare 100 ma, are rezistenţa internă R A de 500 Ω. Scala aparatului magnetoelectric este gradată în 100 de diviziuni. Acest aparat se utilizează ca voltmetru. Se cer: a. indicaţi care este domeniul maxim de măsurare a voltmetrului, obţinut din miliampermetru; b. desenaţi schema de montaj a voltmetrului în circuitul de măsurare (se consideră că avem un consumator cu rezistenţa R); c. calculaţi valoarea rezistenţei adiţionale, Rad,în cazul în care domeniul de măsurare se extinde la 500 V, d. valoarea unei diviziuni a voltmetrului obţinut prin extinderea domeniului de măsurare, (constanta voltmetrului CV.) 12. Un voltmetru feromagnetic, cu rezistenţa internă de 600 Ω şi tensiunea nominală de 150V, are 100 diviziuni la capăt de scară. a. Determinaţi valoarea maximă pe care o poate măsura voltmetrul dacă i se montează o rezistenţă adiţională de 1800Ω. b. Precizaţi noua constantă a aparatului c. Calculaţi tensiunea măsurată de aparat pe domeniul extins dacă acul indicator arată 45 diviziuni. d. Numiţi un alt mod prin care se poate extinde domeniul de măsurare al acestui aparat 13. Un ampermetru magnetoelectric, cu 50 de diviziuni la capăt de scară, are constanta aparatului de 4mA/div şi rezistenţa internă de 4 Ω. a. Determinaţi domeniul de măsurare al aparatului; b. Calculaţi valoarea rezistenţei de şunt care trebuie conectată aparatului astfel încât acesta să poată măsura un curent cu intensitatea maximă de 1A; c. Reprezentaţi pe foaia de examen schema electrică de măsurare a intensităţii curentului electric prin rezistorul R după extinderea domeniului de măsurare al ampermetrului cu ajutorul şuntului. 14. Realizaţi un eseu despre extinderea domeniului de măsurare al ampermetrelor de c.c, având în vedere următoarele: a. rolul extinderii; b. dispozitivul auxiliar folosit (denumire, definiţie); c. schema electrică a montajului utilizat pentru extindere; d. valoarea coeficientului de multiplicare dacă domeniul de măsurare al unui ampermetru a fost extins de la 100 ma la 1 A; e. rezistenţa necesară pentru extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru cu rezistenţa internă de 45 Ω, pentru a asigura un coeficient de multiplicare egal cu 10; f. schema electrică a unui ampermetru cu mai multe domenii de măsurare. 15. Realizaţi un eseu despre extinderea domeniului de măsurare al voltmetrelor de c.c, având în vedere următoarele: a. rolul extinderii; b. dispozitivul auxiliar folosit (denumire, definiţie); c. schema electrică a montajului utilizat pentru extindere; d. valoarea rezistenţei în ohm pe volt R [Ω/V] pentru un aparat cu un curent nominal Ia=100mA; e. rezistenţa necesară pentru extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru cu rezistenţa internă de 100Ω, pentru a obţine un coeficient de multiplicare n=10; f. schema electrică a unui voltmetru cu mai multe domenii de măsurare. 16. Un voltmetru magnetoelectric, având tensiunea nominală U n = 100 V şi scara gradată cu α max =100 div, se leagă în serie cu un rezistor cu R = 10 kω. Când la bornele acestui sistem se aplică tensiunea U= 120V, voltmetrul indică α = 40 div. Se cere: a. Rezistenţa proprie a voltmetrului; b. Tensiunea maximă ce poate fi măsurată de voltmetru; c. Ce valoare trebuie să aibă rezistenţa R, pentru ca la măsurarea tensiunii U = 120 V voltmetrul să indice α = 60 div. 17. Se consideră un circuit electric în care rezistenţa R1=60Ω este alimentată de la o sursă de curent continuu cu E=10V. Pentru măsurarea intensităţii curentului din circuit se montează un ampermetru cu domeniul de măsurare Ia=100mA şi rezistenţa internă ra= 50Ω. a. Calculaţi valoarea intensităţii curentului care se stabileşte prin circuit. b. Determinaţi rezistenţa şuntului rş1 necesar pentru a extinde domeniul de măsurare al ampermetrului la 1A. c. Dacă în serie cu şuntul de la punctul b s-ar conecta şuntul cu rezistenţa r Ş2 = 5Ω, determinaţi valoarea maximă a curentului care se poate măsura cu ampermetrul. 18. O sursǎ de tensiune continuǎ având t.e.m. E= 120 V şi rezistenţa interioarǎ neglijabilǎ alimenteazǎ un consumator având rezistenţa R= 40 Ω. a. Precizaţi ce modificări aduceţi unui ampermetru având rezistenţa Ra=12 Ω şi limita de mǎsurare Ia=1000 ma pentru a mǎsura intensitatea curentului în circuit

8 19. Rezistorul de rezistenţă R =55 Ω este conectat la bornele unei surse de tensiune continuă, cu E = 220 V şi rezistenţă internă neglijabilă. Pentru măsurarea intensităţii curentului în circuit se foloseşte un ampermetru cu rezistenţa internă ra =15 Ω. a. Reprezentaţi, pe foaia de examen, schema circuitului înainte şi după montarea ampermetrului. b. Calculaţi intensitatea curentului din circuit după montarea ampermetrului. c. Explicaţi cum se poate efectua măsurătoarea dacă intensitate nominală a ampermetrului este Ia=1A. 20. Un voltmetru are scala cu αmax = 100 diviziuni şi rezistenţa proprie Ra= 1Ω. Deviaţia maximă este obţinută pentru un curent de intensitate Ia = 50 ma. Care trebuie să fie valoarea rezistenţei rezistorului adiţional, montat în serie cu voltmetrul pentru ca la o tensiune U = 5V, acul indicator să indice α = 50 diviziuni? 21. Schema din figură reprezintă un voltmetru cu două rezistenţe şi un comutator. Aparatul V are Uv =2V şi RV= 500Ω iar R1=2,5kΩ a. Explicaţi rolul rezistenţelor R1 şi R2 b. Determinaţi tensiunea maximă ce se poate aplica intre bornele A şi B, dacă comutatorul K este pe poziţia 1 c. Calculaţi valoarea rezistenţei R2, astfel încât cu comutatorul K pe poziţia 2 intre bornele A şi B să poată fi aplicată o tensiune de 40V

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

SENZORI SI TRADUCTOARE Lab. 2 Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici

SENZORI SI TRADUCTOARE Lab. 2 Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici SENZORI SI TRADUCTOARE Lab. 2 Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici Măsurarea tensiunilor electrice la bornele circuitelor electronice se realizează cu ajutorul voltmetrelor, aparate ce se conectează

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I

Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I Scopul lucrării: - Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru) necesare studiului experimental al unor dispozitive şi circuite

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

CAP.4. MĂSURǍRI ELECTRICE

CAP.4. MĂSURǍRI ELECTRICE 3 4.. Noţiuni generale. CAP.4. MĂSRǍRI ELECTRICE Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice se poate face după următoarele criterii: - după natura mărimii măsurate; - după natura curentului; - după

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE LEGEA LU OHM LEGLE LU KCHHOFF POBLEME - CCUTE ELECTCE POBLEMA 0 / Se dau : 0 Ω 0 Ω 0 Ω 0 Ω V V Se cer : ezisten a echivalent ntensitatea curentului Ampermetru ezolvare : Calculez rezisten a, i rezisten

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naţionale Subiecte pentru Etapa naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii

Ministerul Educaţiei Naţionale Subiecte pentru Etapa naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii Page1 OLIMPIADA ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII Etapa naţională Bistriţa, aprilie 014 Profil: Tehnic Domeniul: Electric, electrotehnic, electromecanic Clasa: a XII-a Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul

unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul 1. EZSTOE 1.1. GENELTĂŢ PVND EZSTOELE 1.1.1 DEFNŢE. EZSTOL este o componentă electronică pasivă, prevăzută cu terminale, care are proprietatea fizică de a se opune trecerii curentului electric. Mărimea

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU 1. CURNTUL LCTRIC curentul electric Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică liberi sub acţiunea unui câmp electric se numeşte curent electric. Obs.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC Lucrarea nr. 3 STDIL SI VERIFICAREA NI MLTIMETR NMERIC I. INTRODCERE Aparatele de măsurare de tip multimetru permit măsurarea mărimilor electrice cele mai uzuale: tensiune, curent, rezistenţă. Primele

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Colegiul Național Moise Nicoară Arad Catedra de fizică PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Cuprins 1. Electrostatica.... 3 2. Producerea şi utilizarea curentului continuu... 4 2.1. Curentul

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL

VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 9 VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL 007 VERIFICAREA

Διαβάστε περισσότερα

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. A. MECANICĂ Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s 2. SUBIECTUL I Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Trenul unui metrou dezvoltă

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive 1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive electronice de putere

Dispozitive electronice de putere Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα