Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.."

Transcript

1 I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă, unde curentul prin diodă este considerat nul, cât şi în regiunea de conducţie directă, în regiunea subprag, unde curentul este, de asemenea considerat nul, cât şi în regiunea superioară pragului, unde creşterea curentului este considerată, în modelul liniar, ca fiind liniară. Modelul liniar al diodei neglijează comportamentul acesteia în regiunea de străpungere. Modelul liniar pe porţiuni modelează comportamentul diodei semiconductoare în regim de curent continuu, unde valorile mărimilor electrice de terminal ale diodei semiconductoare sunt constante, cât şi în regim variabil de semnal mare, unde valorile mărimilor electrice de terminal ale diodei semiconductoare sunt caracterizate de variaţii de amplitudine mai mare decât ordinul zecilor de milivolţi. Modelul liniar pe porţiuni al diodei conţine 2 parametri de model, care sunt determinaţi din caracteristica reală de funcţionare a diodei şi anume, tensiunea de prag V D, respectiv rezistenţa diodei semiconductoare, notată generic r D. În general, dacă dioda semiconductoare este fabricată din Siliciu, pentru tensiunea de prag V D se adoptă valoarea V D = 0,6[V]. Al 2lea parametru al modelului, şi anume rezistenţa diodei semiconductoare, depinde de regimul de funcţionare. În Figura 1 se prezintă caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni. După cum se observă, caracteristica reală de funcţionare a diodei semiconductoare, prezentată în cursul anterior, a fost aproximată prin 3 segmente de dreaptă, fiecare corespunzând câte unei regiuni de funcţionare (conducţie inversă, conducţie subprag, conducţie peste prag). Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. Modelul liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare este caracterizat de ecuaţia următoare, care, descrie matematic fiecare din cele 3 segmente ale caracteristicii de funcţionare, conform regiunii de funcţionare a acesteia: 0 va < 0 ia = 0 0 va < VD va VD va rd conductie _ inversă conductie _ subprag conductie _ pesteprag 1

2 2. Circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare În analiza circuitelor electronice care conţin diode, este utilizat circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare, care este dedus prin introducerea în circuitul echivalent a elementelor care modelează comportamentul acesteia, în funcţie de regimul de funcţionare. Astfel, deoarece în regiunea de conducţie inversă curentul electric prin diodă este nul, indiferent de valoarea tensiunii pe aceasta, i A = 0 ( ) v A circuitul echivalent al diodei în această regiune este reprezentat printr-un gol (circuit întrerupt), deoarece prin gol curentul electric este întotdeauna nul, indiferent de valoarea tensiunii care cade pe acesta. În regiunea de conducţie directă, circuitul echivalent al diodei semiconductoare se deduce pe baza relaţiei tensiunii care cade pe diodă în această regiune de funcţionare. Din ecuaţia de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni a diodei semiconductoare, se poate deduce că, pentru întreaga regiune de conducţie directă (atât pentru regiunea subprag cât şi pentru regiunea peste prag) variaţia tensiunii pe diodă, considerând ca sens de referinţă sensul de la anodul spre catodul diodei, este descrisă de relaţia: va = VD + rd ia Circuitul echivalent care modelează comportamentul descris de relaţia de mai sus este compus dintr-o sursă de tensiune de valoare V D, conectată cu borna pozitivă spre anod şi cea negativă spre catod, înseriată cu rezistenţa diodei simiconductoare r D. Pe baza celor descrise mai sus, circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare este prezentat în Figura 2. Circuitul din Figura 2.a modelează comportamentul diodei în regiunea de conducţie inversă, iar circuitul echivalent din Figura 2.b modelează comportamentul diodei semiconductoare în regiunea de conducţie directă. Figura 2. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni. 2

3 Circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni modelează comportamentul diodei semiconductoare atât în regim de curent continuu, cât şi în regim variabil de semnal mare. Particularizarea circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni în regim de curent continuu Dioda semiconductoare funcţionează în regim de curent continuu dacă valorile mărimilor electrice de terminal, curent prin diodă, respectiv tensiune pe diodă, sunt constante în timp. În acest caz, tensiunea pe diodă se notează V A, curentul electric prin diodă se notează I A, iar raportul dintre aceste mărimi electrice determină rezistenţa diodei în curent continuu, notată R D : V R D = A I A rezistenţa echivalentă a diodei în curent continuu În cazul în care dioda funcţionează în regim de curent continuu, circuitul echivalent a modelului liniar pe porţiuni al diodei devine cel din Figura 3, în care, rezistenţa diodei este rezistenţa în curent continuu R D : Figura 3. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni în regim de curent continuu. Particularizarea circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni în regim variabil de semnal mare Dioda semiconductoare funcţionează în regim de variabil de semnal mare dacă valoarea tensiunii pe diodă este caracterizată de variaţii de amplitudini mai mari decât 12,5[mV]. În regim variabil, valoarea tensiunii pe diodă aparţine domeniului de valori v A = [V AMIN, V AMAX ], iar valoarea curentului electric aparţine domeniului de valori i A = [I AMIN, I AMAX ]. Raportul acestor variaţii determină rezistenţa diodei în regim variabil de semnal mare, notată r D : va VAMAX V r AMIN D = = i I I A AMAX AMIN rezistenţa echivalentă a diodei în regim variabil de semnal mare 3

4 În cazul în care dioda funcţionează în regim variabil de semnal mare, circuitul echivalent a modelului liniar pe porţiuni al diodei este cel prezentat în Figura 2, în care, rezistenţa diodei este rezistenţa diodei semiconductoare se determină utilizînd relaţia de mai sus. Neglijarea rezistenţei diodei r D în circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni În anumite condiţii, circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare se poate simplifica. Astfel, în cazul în care în circuitul în care este utilizată, dioda semiconductoare este conectată în serie cu un rezistor a cărui rezistenţă electrică R este mult mai mare decât valoarea rezistenţei diodei, aceasta din urmă se poate neglija în circuitul echivalent, fiind înlocuită cu un scurtcircuit. Motivul pentru care rezistenţa diodei poate fi neglijată constă în faptul că rezistenţa echivalentă grupării serie diodă rezistor poate fi aproximată cu valoarea rezistenţei rezistorului R: R + rd R daca R >> r D Observaţia de mai sus este valabilă atât pentru cazul în care dioda funcţionează în regim de curent continuu cât şi pentru cazul în care dioda funcţionează în regim variabil de semnal mare. În ipoteza discutată mai sus (diodă înseriată cu rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât cea a diodei), circuitul echivalent la diodei, respectiv caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni, devin cele prezentate în Figura 4 (notaţiile pot fi particularizate în funcţie de regimul de funcţionare a diodei). Figura 4. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni pentru cazul în care dioda este înseriată cu un rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât rezistenţa diodei. În regim variabil de semnal mare, în regiunea de conducţie, după atingerea tensiunii de prag, se observă din caracteristica de funcţionare a diodei semiconductoare, faptul că variaţia tensiunii pe aceasta este foarte mică, în timp ce valoarea curentului electric variază semnificativ, datorită dependenţei exponenţiale a curentului electric prin diodă în funcţie de tensiunea pe diodă. Din acest motiv, valoarea rezistenţei diodei în regim variabil de semnal mare este redusă, în general maxim de ordinul zecilor de ohmi. De exemplu, pentru v A = 100 [mv] şi i A = 10[mA] rezultă r D =10[Ω]. 4

5 În regim de curent continuu, în regiunea de conducţie, după atingerea tensiunii de prag, se observă din caracteristica de funcţionare a diodei semiconductoare, faptul că valoarea tensiunii pe aceasta este de ordinul sutelor de milivolţi (valori în jurul valorii V D = 600[mV]), în timp ce valoarea curentului electric este de ordinul miliamperilor. Din acest motiv, valoarea rezistenţei diodei în regim de curent continuu este, în general maxim de ordinul sutelor de ohmi. De exemplu, pentru V A = 600 [mv] şi I A = 2[mA] rezultă R D =300[Ω]. Aceste estimări ale ordinului de mărime al rezistenţei diodei permit stabilirea, în funcţie de circuitul analizat, variantei de circuit echivalent al modelului liniar pe porţiuni. Astfel, dacă rezistenţa electrică a rezistorului R este cel puţin de zece ori mai mare decât cea a rezistenţei diodei semiconductoare, atunci este indicat să se utilizeze circuitul echivalent în care rezistenţa diodei este neglijată. Neglijarea tensiunii de prag V D în circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni În cazul în care în circuitul în care este utilizată dioda semiconductoare lucrează la tensiuni de valori mult mai mari decât valoarea tensiunii de prag V D =600[mV], atunci sursa de tensiune V D se poate neglija în circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni. În ipoteza discutată mai sus (diodă înseriată cu rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât cea a diodei), circuitul echivalent la diodei, respectiv caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni, devin cele prezentate în Figura 5 (notaţiile pot fi particularizate în funcţie de regimul de funcţionare a diodei). Figura 5. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni pentru cazul în care tensiunea în circuit este mult mai mare decât valoarea tensiunii de prag V D. Circuitul echivalent al diodei ideale Dacă circuitul în care este utilizată dioda semiconductoare lucrează la tensiuni mult mai mari decât tensiunea de prag V D a diodei şi aceasta este înseriată cu un rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât cea a diodei, atunci, în circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni se pot neglija atât sursa de tensiuni V D cât şi rezistenţa diodei r D, ambele fiind înlocuite cu un scurtcircuit. În acest caz, circuitul echivalent la diodei, respectiv caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni, devin cele prezentate în Figura 6 (notaţiile pot fi particularizate în funcţie de regimul de funcţionare a diodei). Noul circuit echivalent modelează în mod ideal comportamentul diodei şi din acest motiv modelul propus se numeşte modelul diodei ideale. 5

6 Figura 6. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni pentru dioda ideală. Conform acestui model, dioda ideală se comportă astfel: în regiunea de conducţie inversă: dioda ideală se comportă ca un gol (nu permite trecerea curentului prin ea); în regiunea de conducţie directă: dioda ideală se comportă ca un scurtcircuit (permite trecerea curentului prin ea şi tensiunea care cade între terminalele sale este nulă); 3. Modelarea diodei în regim variabil de semnal mic Acest model se poate aplica numai în cazul în care dioda funcţionează în regim variabil de semnal mic. O diodă semiconductoare funcţionează în regim variabil de semnal mic dacă tensiunea care cade pe terminalele acesteia este caracterizată de variaţii a căror amplitudine este mai mică decât 12,5[mV]. Dacă variaţia mărimilor electrice ale diodei este extrem de mică, comportamentul diodei se poate considera ca fiind liniar şi se bazează pe aproximarea caracteristicii reale de funcţionare a diodei (prezentată în Figura 4 din cursul 4) cu tangenta la aceasta, dusă în punctul static de funcţionare al diodei. Tangenta respectivă reprezintă chiar conductanţa diodei şi este definită conform relaţiei de mai jos: gd I = A VT [ g ] d 1 = Siemens = Ω unde I A este curentul prin diodă calculat în Punctul Static de Funcţionare. Modelul depinde de frecvenţa la care lucrează dioda semiconductoare. Pentru frecvenţe mai mici decât aproximativ 1[MHz], modelul este caracterizat de un singur parametru şi anume rezistenţa de semnal mic a diodei, notată r d, care se determină ca inversa conductanţei din relaţia de mai sus: V r T d = I A rezistenţa echivalentă a diodei în regim variabil de semnal mic 6

7 Figura 7. Circuitele echivalente ale diodei în regim variabil de semnal mic. Circuitul echivalent care modelează comportamentul diodei în aceste condiţii este prezentat în Figura 7.a. Pentru frecvenţe mai mari decât aproximativ 1[MHz], funcţionarea diodei este afectată de anumite fenomene dinamice, de natură capacitivă şi inductivă, care pot fi modelate prin intermediul unor, aşa numite capacităţi parazite, reunite în parametrul notat C d. Circuitul echivalent care modelează comportamentul diodei semiconductoare la frecvenţe de funcţionare mai mari decât 1[MHz] este prezentat în Figura 7.b. 4. Utilizarea circuitelor echivalente ale modelului liniar pe porţiuni Utilizarea circuitului echivalent în regim de curent continuu Un circuit electronic funcţionează în regim de cutrent continuu dacă în structura sa există numai surse de tensiune continuă şi/sau surse de curent continuu. În cazul în care dioda face parte din structura unui astfel de circuit, atunci aceasta funcţionează în regim de curent continuu, iar comportamentul acesteia este modelat pe baza circuitului prezentat în Figura 3, în funcţie de regiunea în care funcţionează. Regiunea de funcţionare a diodei se decide în funcţie de terminalul pe care se aplică potenţialul electric superior. Astfel, dacă potenţialul electric superior se aplică pe anodul diodei, aceasta funcţionează în regiunea de conducţie directă şi în acest caz, comportamentul său este descris cu ajutorul circuitului echivalent din Figura 3.b. Dacă potenţialul electric superior se aplică pe canodul diodei, aceasta funcţionează în regiunea de conducţie inversă şi în acest caz, comportamentul său este descris cu ajutorul circuitului echivalent din Figura 3.a. În Figura 8 se reaminteşte circuitul elementar de polarizare al diodei semiconductoare. Determinarea PSFului diodei pe baza sistemului de ecuaţii compus din ecuaţia de funcţionare a diodei şi ecuaţia circuitului (TK2 pe bucla de circuit) este dificilă şi necesită apelarea la metode numerice. Mult mai simplă este determinarea valorii PSFului diodei dacă aceasta este înlocuită cu circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni. Figura 8. Circuitul de polarizare al diodei semiconductoare. 7

8 În acest sens, se observă că borna negativă a sursei de alimentare VCC se aplică direct pe catodul diodei, iar borna pozitivă a sursei de alimentare VCC se aplică pe anodul diodei, prin intermediul rezistorului R. În aceste condiţii, potenţialul electric aplicat pe anod are o valoare mai mare decât cel aplicat pe catod şi în consecinţă dioda funcţionează în regiunea de conducţie directă. Pe baza acestei constatări, dioda semiconductoare D se poate înlocui în circuitul de polarizare cu circuitul echivalent din Figura 3.b. În aceste condiţii, circuitul de polarizare din Figura 8 devine cel prezentat în Figura 9. Figura 9. Circuitul de calcul al PSF-ului diodei D. Circuitul din Figura 9 este liniar (este compus numai din elemente liniare de circuit) şi din acest motiv este mult mai uşor de analizat. Cunoscând parametrii circuiutului echivalent al diodei (V D şi R D ), curentul electric prin diodă în Punctul Static de Funcţionare se poate determina foarte uşor, aplicând TK2 pe bucla circuitului. În continuare, dacă în circuit valoarea rezistenţei electrice R este mult mai mare decât valoarea rezistenţei R D, circuitul din Figura 9 se poate simplifica prin utilizarea pentru diodă a circuitului echivalent prezentat în Figura 4, valabil pentru regimul de conducţie directă. Utilizarea circuitului echivalent în regim variabil de semnal mare Un circuit electronic funcţionează în regim variabil de semnal mare dacă mărimile electrice sunt caracterizate de variaţii mari. În cazul diodei semiconductoare, aşa cum s-a precizat, aceasta funcţionează în regim variabil de semnal mare dacă valoarea tensiunii pe diodă este caracterizată de variaţii de amplitudini mai mari decât 12,5[mV]. Modul în care este utilizat circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni în acest regim de funcţionare este prezentat pe un exemplu de circuit, denumit redresor monofazat de tensiune. Redresoarele de tensiune sunt circuite utilizate în sursele de alimentare ale sistemelor electronice. Redresorul de tensiune realizează conversia energiei de curent alternativ în energie de curent continuu. Există 2 tipuri de redresoare monofozate şi anume: redresoare monoalternanţă redresoare bialternanţă Ca exemplu în discuţia care urmează se consideră cazul redresorului monofazat monoalternanţă. Schema de bază a acestuia este prezentată în Figura 10, unde D reprezintă o diodă semiconductoare specială, denumită diodă redresoare, iar R L reprezintă sarcina redresorului. La intrarea redresorului se aplică o tensiune sinusiodală v i (t) de amplitudine mare (de ordinul zecilor de volţi), a cărei componentă medie este nulă (variaţia tensiunii de intrare este axată pe zero volţi). 8

9 Figura 10. Schema redresorului monofazat monoalternanţă. Funcţionarea redresorului de tensiune depinde de alternanţa tensiunii sinusoidale de intrare v I (t). Determinarea tensiunii de ieşire v o (t) se efectuează pe 2 circuite echivalente diferite, care depind de alternanţa tensiunii de intrare v i (t). În alternanţa pozitivă, când v i (t)>0[v], pe anodul diodei se aplică potenţialul electric superior, iar aceasta funcţionează în regiunea de conducţie directă şi poate fi înlocuită cu modelul prezentat în Figura 2.a. În alternanţa negativă, când v i (t)<0[v], pe anodul diodei se aplică potenţialul electric inferior (v I îşi schimbă în această alternanţă polaritatea), iar aceasta funcţionează în regiunea de conducţie inversă şi poate fi înlocuită cu modelul prezentat în Figura 2.b. Ţinând cont de acestea, comportamentul redresorului din Figura 10 poate fi modelat în cele 2 alternanţe ale tensiunii de intrare v I prin intermediul celor 2 circuite echivalente din Figura 11. Figura 11. Modelarea comportamentului redresorului de tensiune pe baza circuitelor echivalente: a. modelarea în alternanţa pozitivă a lui v I ; b. modelarea în alternanţa negativă a lui v I. În continuare, deoarece amplitudinea tensiunii de intrare este mult mai mare decât valoarea tensiunii de prag a diodei (V D 0,6[V]), sursa de tensiune V D se poate neglija din circituitul echivalent. Totodată, deoarece în general valoarea rezistenţei R L este mult mai mare decât valoarea rezistenţei echivalente a diodei r D, şi acesta diin urmă se poate neglija în circuitul echivalent. Cu aceste simplificări, comportamentul redresorului din Figura 10 poate fi modelat în cele 2 alternanţe ale tensiunii de intrare v I prin intermediul celor 2 circuite echivalente din Figura 12, în care s-a utilizat pentru diodă modelul ideal. Figura 12. Circuitele echivalente care modelează comportamentul redresorului în funcţie de alternanţa tensiunii de intrare v i (t). 9

10 Pe baza circiuitelor echivalente din Figura 12, se poate determina ecuaţia care descrie comportamentul redresorului de tensiune monoalternanţă. Astfel, valoarea tensiunii de ieşire v O a redresorului monoalternanţă este descrisă de relaţia: vi( t ) daca vi (t ) > 0 vo ( t ) = 0 daca vi ( t ) 0 Pe baza acestei ecuaţii, forma de undă a tensiunii de ieşire a redresorului rezultă conform celei prezentate în Figura 13. Figura 13. Formele de undă ale tensiunilor redresorului. 5. Utilizarea circuitului echivalent al diodei în regim variabil de semnal mic În cazul în care dioda este introdusă într-un circuit aliementat atât de la o sursă de tensine continuă, cât şi de la o sursă de tensiune variabilă, atunci dioda respectivă funcţionează atât în regim de curent continuu, cât şi variabil. În plus, dacă amplitudinea tensiunii care cade pe terminalele diodei este mai mică decât 12,5mV, atunci regimul variabil în care funcţionează dioda respectivă este de semnal mic. În aceste condiţii, modelarea comportmanetului diodei semiconductoare în regim variabil de semnal mic se realizează pe baza circuitelor echivalente prezentate în Figura 7. Deoarece în circuitul echivalent se utilizează rezistenţa de semnal mic a diodei a cărei valoare depinde, conform formulei de calcul, de valoarea curentului prin diodă I A determinat în Punctul Static de Funcţionare al acesteia, pentru utilizarea circuitelor echivalente din Figura 7 este necesar ca, înainte de utilizarea acestui, să se determine valoarea curentului I A. Determinarea curentului prin diodă I A determinat în Punctul Static de Funcţionare al acesteia se realizează efectuând analiza circuitului în curent continuu. Analiza circuitului în regim de curent continuu se realizează pe un nou circuit echivalent, denumit circuitul echivalent în curent continuu, care modelează comportamentul acestuia doar în regim de curent continuu. Circuitul echivalent în curent continuu se obţine ţinând de următoarele reguli: sursele de tensiune variabilă v i se pasivizează; pasivizarea unei surse de tensiune constă în înlocuirea acesteia între bornele sale cu un scurtcircuit (fir); dioda D se înlocuieşte, în funcţie de regiunea de funcţionare, cu unul din circuitele echivalente din Figura 3. 10

11 Abia după calculul valorii curentului I A pe circuitul echivalent în regim de curent continuu, se poate trece la calculul rezistenţei diodei în regim variabil de semnal mic, r d şi ulterior, modelarea comportamentului diodei în regim variabil de semnal mic. Analiza circuitului în regim variabil de semnal mic se realizează pe un nou circuit echivalent, denumit circuitul echivalent de semnal mic, care modelează comportamentul acestuia doar în regim variabil de semnal mic. Circuitul echivalent în semnal mic se obţine ţinând de următoarele reguli: sursele de tensiune continuă V CC se pasivizează; pasivizarea unei surse de tensiune constă în înlocuirea acesteia între bornele sale cu un scurtcircuit (fir); dioda D se înlocuieşte cu unul din circuitele echivalente din Figura 7. 11

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Amplificatoare liniare

Amplificatoare liniare mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive 1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare

Electronică Analogică. Redresoare Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

3. REDRESOARE Probleme generale

3. REDRESOARE Probleme generale 3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

2.3. Tranzistorul bipolar

2.3. Tranzistorul bipolar 2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real este activ (amplifică)precum şi a unor

Διαβάστε περισσότερα

DIODE SEMICONDUCTOARE

DIODE SEMICONDUCTOARE OE EMCONUCTOARE. OBECTVE a) eterminarea caracteristicilor curent-tensiune pentru diode redresoare. b) eterminarea unor modele statice şi diferenţiale.. COMPONENTE Ş APARATURĂ Pentru experimentare vom folosi

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă Lucrarea Nr. 4 Caracteristica statică i =f(v ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă A.copul lucrării - familiarizarea studentilor în privinţa comportării diodei în circuit atunci când la bornele

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα