Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.."

Transcript

1 I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă, unde curentul prin diodă este considerat nul, cât şi în regiunea de conducţie directă, în regiunea subprag, unde curentul este, de asemenea considerat nul, cât şi în regiunea superioară pragului, unde creşterea curentului este considerată, în modelul liniar, ca fiind liniară. Modelul liniar al diodei neglijează comportamentul acesteia în regiunea de străpungere. Modelul liniar pe porţiuni modelează comportamentul diodei semiconductoare în regim de curent continuu, unde valorile mărimilor electrice de terminal ale diodei semiconductoare sunt constante, cât şi în regim variabil de semnal mare, unde valorile mărimilor electrice de terminal ale diodei semiconductoare sunt caracterizate de variaţii de amplitudine mai mare decât ordinul zecilor de milivolţi. Modelul liniar pe porţiuni al diodei conţine 2 parametri de model, care sunt determinaţi din caracteristica reală de funcţionare a diodei şi anume, tensiunea de prag V D, respectiv rezistenţa diodei semiconductoare, notată generic r D. În general, dacă dioda semiconductoare este fabricată din Siliciu, pentru tensiunea de prag V D se adoptă valoarea V D = 0,6[V]. Al 2lea parametru al modelului, şi anume rezistenţa diodei semiconductoare, depinde de regimul de funcţionare. În Figura 1 se prezintă caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni. După cum se observă, caracteristica reală de funcţionare a diodei semiconductoare, prezentată în cursul anterior, a fost aproximată prin 3 segmente de dreaptă, fiecare corespunzând câte unei regiuni de funcţionare (conducţie inversă, conducţie subprag, conducţie peste prag). Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. Modelul liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare este caracterizat de ecuaţia următoare, care, descrie matematic fiecare din cele 3 segmente ale caracteristicii de funcţionare, conform regiunii de funcţionare a acesteia: 0 va < 0 ia = 0 0 va < VD va VD va rd conductie _ inversă conductie _ subprag conductie _ pesteprag 1

2 2. Circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare În analiza circuitelor electronice care conţin diode, este utilizat circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare, care este dedus prin introducerea în circuitul echivalent a elementelor care modelează comportamentul acesteia, în funcţie de regimul de funcţionare. Astfel, deoarece în regiunea de conducţie inversă curentul electric prin diodă este nul, indiferent de valoarea tensiunii pe aceasta, i A = 0 ( ) v A circuitul echivalent al diodei în această regiune este reprezentat printr-un gol (circuit întrerupt), deoarece prin gol curentul electric este întotdeauna nul, indiferent de valoarea tensiunii care cade pe acesta. În regiunea de conducţie directă, circuitul echivalent al diodei semiconductoare se deduce pe baza relaţiei tensiunii care cade pe diodă în această regiune de funcţionare. Din ecuaţia de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni a diodei semiconductoare, se poate deduce că, pentru întreaga regiune de conducţie directă (atât pentru regiunea subprag cât şi pentru regiunea peste prag) variaţia tensiunii pe diodă, considerând ca sens de referinţă sensul de la anodul spre catodul diodei, este descrisă de relaţia: va = VD + rd ia Circuitul echivalent care modelează comportamentul descris de relaţia de mai sus este compus dintr-o sursă de tensiune de valoare V D, conectată cu borna pozitivă spre anod şi cea negativă spre catod, înseriată cu rezistenţa diodei simiconductoare r D. Pe baza celor descrise mai sus, circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare este prezentat în Figura 2. Circuitul din Figura 2.a modelează comportamentul diodei în regiunea de conducţie inversă, iar circuitul echivalent din Figura 2.b modelează comportamentul diodei semiconductoare în regiunea de conducţie directă. Figura 2. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni. 2

3 Circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni modelează comportamentul diodei semiconductoare atât în regim de curent continuu, cât şi în regim variabil de semnal mare. Particularizarea circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni în regim de curent continuu Dioda semiconductoare funcţionează în regim de curent continuu dacă valorile mărimilor electrice de terminal, curent prin diodă, respectiv tensiune pe diodă, sunt constante în timp. În acest caz, tensiunea pe diodă se notează V A, curentul electric prin diodă se notează I A, iar raportul dintre aceste mărimi electrice determină rezistenţa diodei în curent continuu, notată R D : V R D = A I A rezistenţa echivalentă a diodei în curent continuu În cazul în care dioda funcţionează în regim de curent continuu, circuitul echivalent a modelului liniar pe porţiuni al diodei devine cel din Figura 3, în care, rezistenţa diodei este rezistenţa în curent continuu R D : Figura 3. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni în regim de curent continuu. Particularizarea circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni în regim variabil de semnal mare Dioda semiconductoare funcţionează în regim de variabil de semnal mare dacă valoarea tensiunii pe diodă este caracterizată de variaţii de amplitudini mai mari decât 12,5[mV]. În regim variabil, valoarea tensiunii pe diodă aparţine domeniului de valori v A = [V AMIN, V AMAX ], iar valoarea curentului electric aparţine domeniului de valori i A = [I AMIN, I AMAX ]. Raportul acestor variaţii determină rezistenţa diodei în regim variabil de semnal mare, notată r D : va VAMAX V r AMIN D = = i I I A AMAX AMIN rezistenţa echivalentă a diodei în regim variabil de semnal mare 3

4 În cazul în care dioda funcţionează în regim variabil de semnal mare, circuitul echivalent a modelului liniar pe porţiuni al diodei este cel prezentat în Figura 2, în care, rezistenţa diodei este rezistenţa diodei semiconductoare se determină utilizînd relaţia de mai sus. Neglijarea rezistenţei diodei r D în circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni În anumite condiţii, circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare se poate simplifica. Astfel, în cazul în care în circuitul în care este utilizată, dioda semiconductoare este conectată în serie cu un rezistor a cărui rezistenţă electrică R este mult mai mare decât valoarea rezistenţei diodei, aceasta din urmă se poate neglija în circuitul echivalent, fiind înlocuită cu un scurtcircuit. Motivul pentru care rezistenţa diodei poate fi neglijată constă în faptul că rezistenţa echivalentă grupării serie diodă rezistor poate fi aproximată cu valoarea rezistenţei rezistorului R: R + rd R daca R >> r D Observaţia de mai sus este valabilă atât pentru cazul în care dioda funcţionează în regim de curent continuu cât şi pentru cazul în care dioda funcţionează în regim variabil de semnal mare. În ipoteza discutată mai sus (diodă înseriată cu rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât cea a diodei), circuitul echivalent la diodei, respectiv caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni, devin cele prezentate în Figura 4 (notaţiile pot fi particularizate în funcţie de regimul de funcţionare a diodei). Figura 4. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni pentru cazul în care dioda este înseriată cu un rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât rezistenţa diodei. În regim variabil de semnal mare, în regiunea de conducţie, după atingerea tensiunii de prag, se observă din caracteristica de funcţionare a diodei semiconductoare, faptul că variaţia tensiunii pe aceasta este foarte mică, în timp ce valoarea curentului electric variază semnificativ, datorită dependenţei exponenţiale a curentului electric prin diodă în funcţie de tensiunea pe diodă. Din acest motiv, valoarea rezistenţei diodei în regim variabil de semnal mare este redusă, în general maxim de ordinul zecilor de ohmi. De exemplu, pentru v A = 100 [mv] şi i A = 10[mA] rezultă r D =10[Ω]. 4

5 În regim de curent continuu, în regiunea de conducţie, după atingerea tensiunii de prag, se observă din caracteristica de funcţionare a diodei semiconductoare, faptul că valoarea tensiunii pe aceasta este de ordinul sutelor de milivolţi (valori în jurul valorii V D = 600[mV]), în timp ce valoarea curentului electric este de ordinul miliamperilor. Din acest motiv, valoarea rezistenţei diodei în regim de curent continuu este, în general maxim de ordinul sutelor de ohmi. De exemplu, pentru V A = 600 [mv] şi I A = 2[mA] rezultă R D =300[Ω]. Aceste estimări ale ordinului de mărime al rezistenţei diodei permit stabilirea, în funcţie de circuitul analizat, variantei de circuit echivalent al modelului liniar pe porţiuni. Astfel, dacă rezistenţa electrică a rezistorului R este cel puţin de zece ori mai mare decât cea a rezistenţei diodei semiconductoare, atunci este indicat să se utilizeze circuitul echivalent în care rezistenţa diodei este neglijată. Neglijarea tensiunii de prag V D în circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni În cazul în care în circuitul în care este utilizată dioda semiconductoare lucrează la tensiuni de valori mult mai mari decât valoarea tensiunii de prag V D =600[mV], atunci sursa de tensiune V D se poate neglija în circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni. În ipoteza discutată mai sus (diodă înseriată cu rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât cea a diodei), circuitul echivalent la diodei, respectiv caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni, devin cele prezentate în Figura 5 (notaţiile pot fi particularizate în funcţie de regimul de funcţionare a diodei). Figura 5. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni pentru cazul în care tensiunea în circuit este mult mai mare decât valoarea tensiunii de prag V D. Circuitul echivalent al diodei ideale Dacă circuitul în care este utilizată dioda semiconductoare lucrează la tensiuni mult mai mari decât tensiunea de prag V D a diodei şi aceasta este înseriată cu un rezistor de rezistenţă electrică mult mai mare decât cea a diodei, atunci, în circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni se pot neglija atât sursa de tensiuni V D cât şi rezistenţa diodei r D, ambele fiind înlocuite cu un scurtcircuit. În acest caz, circuitul echivalent la diodei, respectiv caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni, devin cele prezentate în Figura 6 (notaţiile pot fi particularizate în funcţie de regimul de funcţionare a diodei). Noul circuit echivalent modelează în mod ideal comportamentul diodei şi din acest motiv modelul propus se numeşte modelul diodei ideale. 5

6 Figura 6. Circuitul echivalent ale modelului liniar pe porţiuni pentru dioda ideală. Conform acestui model, dioda ideală se comportă astfel: în regiunea de conducţie inversă: dioda ideală se comportă ca un gol (nu permite trecerea curentului prin ea); în regiunea de conducţie directă: dioda ideală se comportă ca un scurtcircuit (permite trecerea curentului prin ea şi tensiunea care cade între terminalele sale este nulă); 3. Modelarea diodei în regim variabil de semnal mic Acest model se poate aplica numai în cazul în care dioda funcţionează în regim variabil de semnal mic. O diodă semiconductoare funcţionează în regim variabil de semnal mic dacă tensiunea care cade pe terminalele acesteia este caracterizată de variaţii a căror amplitudine este mai mică decât 12,5[mV]. Dacă variaţia mărimilor electrice ale diodei este extrem de mică, comportamentul diodei se poate considera ca fiind liniar şi se bazează pe aproximarea caracteristicii reale de funcţionare a diodei (prezentată în Figura 4 din cursul 4) cu tangenta la aceasta, dusă în punctul static de funcţionare al diodei. Tangenta respectivă reprezintă chiar conductanţa diodei şi este definită conform relaţiei de mai jos: gd I = A VT [ g ] d 1 = Siemens = Ω unde I A este curentul prin diodă calculat în Punctul Static de Funcţionare. Modelul depinde de frecvenţa la care lucrează dioda semiconductoare. Pentru frecvenţe mai mici decât aproximativ 1[MHz], modelul este caracterizat de un singur parametru şi anume rezistenţa de semnal mic a diodei, notată r d, care se determină ca inversa conductanţei din relaţia de mai sus: V r T d = I A rezistenţa echivalentă a diodei în regim variabil de semnal mic 6

7 Figura 7. Circuitele echivalente ale diodei în regim variabil de semnal mic. Circuitul echivalent care modelează comportamentul diodei în aceste condiţii este prezentat în Figura 7.a. Pentru frecvenţe mai mari decât aproximativ 1[MHz], funcţionarea diodei este afectată de anumite fenomene dinamice, de natură capacitivă şi inductivă, care pot fi modelate prin intermediul unor, aşa numite capacităţi parazite, reunite în parametrul notat C d. Circuitul echivalent care modelează comportamentul diodei semiconductoare la frecvenţe de funcţionare mai mari decât 1[MHz] este prezentat în Figura 7.b. 4. Utilizarea circuitelor echivalente ale modelului liniar pe porţiuni Utilizarea circuitului echivalent în regim de curent continuu Un circuit electronic funcţionează în regim de cutrent continuu dacă în structura sa există numai surse de tensiune continuă şi/sau surse de curent continuu. În cazul în care dioda face parte din structura unui astfel de circuit, atunci aceasta funcţionează în regim de curent continuu, iar comportamentul acesteia este modelat pe baza circuitului prezentat în Figura 3, în funcţie de regiunea în care funcţionează. Regiunea de funcţionare a diodei se decide în funcţie de terminalul pe care se aplică potenţialul electric superior. Astfel, dacă potenţialul electric superior se aplică pe anodul diodei, aceasta funcţionează în regiunea de conducţie directă şi în acest caz, comportamentul său este descris cu ajutorul circuitului echivalent din Figura 3.b. Dacă potenţialul electric superior se aplică pe canodul diodei, aceasta funcţionează în regiunea de conducţie inversă şi în acest caz, comportamentul său este descris cu ajutorul circuitului echivalent din Figura 3.a. În Figura 8 se reaminteşte circuitul elementar de polarizare al diodei semiconductoare. Determinarea PSFului diodei pe baza sistemului de ecuaţii compus din ecuaţia de funcţionare a diodei şi ecuaţia circuitului (TK2 pe bucla de circuit) este dificilă şi necesită apelarea la metode numerice. Mult mai simplă este determinarea valorii PSFului diodei dacă aceasta este înlocuită cu circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni. Figura 8. Circuitul de polarizare al diodei semiconductoare. 7

8 În acest sens, se observă că borna negativă a sursei de alimentare VCC se aplică direct pe catodul diodei, iar borna pozitivă a sursei de alimentare VCC se aplică pe anodul diodei, prin intermediul rezistorului R. În aceste condiţii, potenţialul electric aplicat pe anod are o valoare mai mare decât cel aplicat pe catod şi în consecinţă dioda funcţionează în regiunea de conducţie directă. Pe baza acestei constatări, dioda semiconductoare D se poate înlocui în circuitul de polarizare cu circuitul echivalent din Figura 3.b. În aceste condiţii, circuitul de polarizare din Figura 8 devine cel prezentat în Figura 9. Figura 9. Circuitul de calcul al PSF-ului diodei D. Circuitul din Figura 9 este liniar (este compus numai din elemente liniare de circuit) şi din acest motiv este mult mai uşor de analizat. Cunoscând parametrii circuiutului echivalent al diodei (V D şi R D ), curentul electric prin diodă în Punctul Static de Funcţionare se poate determina foarte uşor, aplicând TK2 pe bucla circuitului. În continuare, dacă în circuit valoarea rezistenţei electrice R este mult mai mare decât valoarea rezistenţei R D, circuitul din Figura 9 se poate simplifica prin utilizarea pentru diodă a circuitului echivalent prezentat în Figura 4, valabil pentru regimul de conducţie directă. Utilizarea circuitului echivalent în regim variabil de semnal mare Un circuit electronic funcţionează în regim variabil de semnal mare dacă mărimile electrice sunt caracterizate de variaţii mari. În cazul diodei semiconductoare, aşa cum s-a precizat, aceasta funcţionează în regim variabil de semnal mare dacă valoarea tensiunii pe diodă este caracterizată de variaţii de amplitudini mai mari decât 12,5[mV]. Modul în care este utilizat circuitul echivalent al modelului liniar pe porţiuni în acest regim de funcţionare este prezentat pe un exemplu de circuit, denumit redresor monofazat de tensiune. Redresoarele de tensiune sunt circuite utilizate în sursele de alimentare ale sistemelor electronice. Redresorul de tensiune realizează conversia energiei de curent alternativ în energie de curent continuu. Există 2 tipuri de redresoare monofozate şi anume: redresoare monoalternanţă redresoare bialternanţă Ca exemplu în discuţia care urmează se consideră cazul redresorului monofazat monoalternanţă. Schema de bază a acestuia este prezentată în Figura 10, unde D reprezintă o diodă semiconductoare specială, denumită diodă redresoare, iar R L reprezintă sarcina redresorului. La intrarea redresorului se aplică o tensiune sinusiodală v i (t) de amplitudine mare (de ordinul zecilor de volţi), a cărei componentă medie este nulă (variaţia tensiunii de intrare este axată pe zero volţi). 8

9 Figura 10. Schema redresorului monofazat monoalternanţă. Funcţionarea redresorului de tensiune depinde de alternanţa tensiunii sinusoidale de intrare v I (t). Determinarea tensiunii de ieşire v o (t) se efectuează pe 2 circuite echivalente diferite, care depind de alternanţa tensiunii de intrare v i (t). În alternanţa pozitivă, când v i (t)>0[v], pe anodul diodei se aplică potenţialul electric superior, iar aceasta funcţionează în regiunea de conducţie directă şi poate fi înlocuită cu modelul prezentat în Figura 2.a. În alternanţa negativă, când v i (t)<0[v], pe anodul diodei se aplică potenţialul electric inferior (v I îşi schimbă în această alternanţă polaritatea), iar aceasta funcţionează în regiunea de conducţie inversă şi poate fi înlocuită cu modelul prezentat în Figura 2.b. Ţinând cont de acestea, comportamentul redresorului din Figura 10 poate fi modelat în cele 2 alternanţe ale tensiunii de intrare v I prin intermediul celor 2 circuite echivalente din Figura 11. Figura 11. Modelarea comportamentului redresorului de tensiune pe baza circuitelor echivalente: a. modelarea în alternanţa pozitivă a lui v I ; b. modelarea în alternanţa negativă a lui v I. În continuare, deoarece amplitudinea tensiunii de intrare este mult mai mare decât valoarea tensiunii de prag a diodei (V D 0,6[V]), sursa de tensiune V D se poate neglija din circituitul echivalent. Totodată, deoarece în general valoarea rezistenţei R L este mult mai mare decât valoarea rezistenţei echivalente a diodei r D, şi acesta diin urmă se poate neglija în circuitul echivalent. Cu aceste simplificări, comportamentul redresorului din Figura 10 poate fi modelat în cele 2 alternanţe ale tensiunii de intrare v I prin intermediul celor 2 circuite echivalente din Figura 12, în care s-a utilizat pentru diodă modelul ideal. Figura 12. Circuitele echivalente care modelează comportamentul redresorului în funcţie de alternanţa tensiunii de intrare v i (t). 9

10 Pe baza circiuitelor echivalente din Figura 12, se poate determina ecuaţia care descrie comportamentul redresorului de tensiune monoalternanţă. Astfel, valoarea tensiunii de ieşire v O a redresorului monoalternanţă este descrisă de relaţia: vi( t ) daca vi (t ) > 0 vo ( t ) = 0 daca vi ( t ) 0 Pe baza acestei ecuaţii, forma de undă a tensiunii de ieşire a redresorului rezultă conform celei prezentate în Figura 13. Figura 13. Formele de undă ale tensiunilor redresorului. 5. Utilizarea circuitului echivalent al diodei în regim variabil de semnal mic În cazul în care dioda este introdusă într-un circuit aliementat atât de la o sursă de tensine continuă, cât şi de la o sursă de tensiune variabilă, atunci dioda respectivă funcţionează atât în regim de curent continuu, cât şi variabil. În plus, dacă amplitudinea tensiunii care cade pe terminalele diodei este mai mică decât 12,5mV, atunci regimul variabil în care funcţionează dioda respectivă este de semnal mic. În aceste condiţii, modelarea comportmanetului diodei semiconductoare în regim variabil de semnal mic se realizează pe baza circuitelor echivalente prezentate în Figura 7. Deoarece în circuitul echivalent se utilizează rezistenţa de semnal mic a diodei a cărei valoare depinde, conform formulei de calcul, de valoarea curentului prin diodă I A determinat în Punctul Static de Funcţionare al acesteia, pentru utilizarea circuitelor echivalente din Figura 7 este necesar ca, înainte de utilizarea acestui, să se determine valoarea curentului I A. Determinarea curentului prin diodă I A determinat în Punctul Static de Funcţionare al acesteia se realizează efectuând analiza circuitului în curent continuu. Analiza circuitului în regim de curent continuu se realizează pe un nou circuit echivalent, denumit circuitul echivalent în curent continuu, care modelează comportamentul acestuia doar în regim de curent continuu. Circuitul echivalent în curent continuu se obţine ţinând de următoarele reguli: sursele de tensiune variabilă v i se pasivizează; pasivizarea unei surse de tensiune constă în înlocuirea acesteia între bornele sale cu un scurtcircuit (fir); dioda D se înlocuieşte, în funcţie de regiunea de funcţionare, cu unul din circuitele echivalente din Figura 3. 10

11 Abia după calculul valorii curentului I A pe circuitul echivalent în regim de curent continuu, se poate trece la calculul rezistenţei diodei în regim variabil de semnal mic, r d şi ulterior, modelarea comportamentului diodei în regim variabil de semnal mic. Analiza circuitului în regim variabil de semnal mic se realizează pe un nou circuit echivalent, denumit circuitul echivalent de semnal mic, care modelează comportamentul acestuia doar în regim variabil de semnal mic. Circuitul echivalent în semnal mic se obţine ţinând de următoarele reguli: sursele de tensiune continuă V CC se pasivizează; pasivizarea unei surse de tensiune constă în înlocuirea acesteia între bornele sale cu un scurtcircuit (fir); dioda D se înlocuieşte cu unul din circuitele echivalente din Figura 7. 11

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

2.3. Tranzistorul bipolar

2.3. Tranzistorul bipolar 2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice

Διαβάστε περισσότερα

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE LMTĂ STATCE ALE AMPLFCATOAELO OPEAłNALE 5 La un AO ideal dacă valoarea de curent continuu a tensiunii de intrare este zero atunci şi la ieşire valoarea de c.c. a tensiunii este tot zero. Această limitare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

1. DIODE. stratul anodului. Fig Simbolul grafic şi structura schematică a unei diode redresoare

1. DIODE. stratul anodului. Fig Simbolul grafic şi structura schematică a unei diode redresoare 1. DIODE JoncŃiunea PN (semiconductor P, respectiv N) este componenta electronică activă cu rol fundamental în funcńionarea dispozitivelor semiconductoare. O diodă constituită dintr-o joncńiune PN, a cărei

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

DIODA SEMICONDUCTOARE

DIODA SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 1 IO SEMICONUCTORE I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. nexă 1 I. Scopul lucrării Scopul lucrării constă în ridicarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Home Automation EP 0006... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Dioda Zenner 3-8

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

MOTOARE DE CURENT CONTINUU MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0112... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 3 3. Lista de componente 4 4. Amplasare componente 4 5. Tutorial Surse

Διαβάστε περισσότερα

3 TRANZISTORUL BIPOLAR

3 TRANZISTORUL BIPOLAR S.D.Anghel - azele electronicii analogice şi digitale 3 TRANZSTORUL POLAR William Shockley fizician american, laureat al premiului Nobel în 1956 împreună cu J. ardeen şi W.H rattain. Au pus la punct tehnologia

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE LEGEA LU OHM LEGLE LU KCHHOFF POBLEME - CCUTE ELECTCE POBLEMA 0 / Se dau : 0 Ω 0 Ω 0 Ω 0 Ω V V Se cer : ezisten a echivalent ntensitatea curentului Ampermetru ezolvare : Calculez rezisten a, i rezisten

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

A1. Valori standardizate de rezistenţe

A1. Valori standardizate de rezistenţe 30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE

STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE Obiectul lucrării Studierea procesului de ionizare utilizând camera de ionizare ca detector de radiaţii nucleare şi determinarea mărimilor fizice care intervin în procesul

Διαβάστε περισσότερα