REPARTIŢIA TENSIUNILOR ÎNALTE PE LANŢURI DE IZOLATOARE
|
|
- ÊΠρομηθεύς Διονυσόδωρος Χατζηιωάννου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 REPARTIŢIA TENSINILOR ÎNALTE PE LANŢRI DE IZOLATOARE 1. NOTINI TEORETICE Principalul criteriu distinctiv al sistemelor şi echipamentelor electrice de înaltă tensiune faţă de cele de joasă tensiune îl constituie dimensionarea izolaţiei [1,14,18]. Pentru echipamentele şi sitemele de înaltă tensiune şi mai ales la cele de 110 kv şi paste 110 kv, dimensionarea fiabilă a izolaţiei în contextul unui aspect economic acceptabil, ridică probleme deosebite. Printre datele cuprinse în această problematică se pot enumera: - tensiunile (nivelele) de ţinere - valorile permitivităţilor εi pentru elementele electroizolante înseriate - repartiţia tensiunii pe elementele electroizolante înseriate, corelată cu fenomenele de descărcări electrice parţiale. Pentru aparatele de joasă tensiune se impune respectarea anumitor distanţe (intervale) minime între punctele aflate sub tensiune, asigurându-se astfel nivelul (tensiunea) de ţinere. Această diferenţiere apare ca urmare a faptului că la înaltă tensiune, fiecare element electroizolant trebuie considerat ca o capacitate electrică. Astfel, studiul repartiţiei tensiunii înalte pe elemente electroizolante va deveni un studiu de repartiţie a tensiunii pe nişte capacităţi ce modelează ansamblele de piese electroizolante. În acest context şl lanţurile de izolatoare utilizate in transportul energiei electrice de înaltă tensiune se pot modela folosind capacităţi n mod de a transporta energia electrică de la sursă la consumator este acele prin intermediul liniilor electrice aeriene (LEA), care reprezintă de fapt sistem de conductori, de lungime foarte mare, sute si mii de kilometri, ce traversează regiuni cu relief foarte înalt fiind suspendate de stâlpi metalici sau din beton prin intermediul unor ansamble electroizolante şi care datorită formei şi nodului de asamblare au primit denumirea de lanţuri de izolatoare. Acestea sunt alcătuite din asamblarea nerigidă (grad minim de libertate) a elementelor electroizolante În fig.1 se prezintă un element al lanţului - a - şi lanţul de izolatoare - b - D diametrul talerului H înălţimea constructiva a elementului Fig. 1 D diametrul lanţului H înălţimea constructiva a lanţului După modul de aşezare (montare) pe stâlpi, lanţurile se clasifică în: lanţuri de susţinere, care se montează vertical pe stâlpii de susţinere şi preiau asupra lor greutatea conductorului şi sarcinii suplimentare datorate chiciurii şi vântului. lanţuri de întindere, ce se montează în poziţie aproape orizontală pe stâlpii de întindere, preluând asupra lor tracţiunea la conductor. Rezistenţa mecanică a unui lanţ (solicitări până la 10-0) este egală cu rezistenţa elementelor de izolator ce îl compun. Dacă solicitarea mecanică depăşeşte valoarea rezistenţei mecanice admisibile a unui lanţ, atunci se utilizează lanţuri multiple (două sau mai multe lanţuri legate paralel). Numărul de elemente al lanţului de izolatoare depinde de tensiunea de exploatare si de nivelul de izolaţie impus. Astfel, pentru clasa de izolaţie de 35 kv, lanţurile sunt alcătuite din 3 elemente; pentru 60 kv - din 4 elemente; pentru 110 kv - din 6 elemente; pentru 0 kv - din 1-13 elemente; peste 400 kv - din elemente. Ca material, elementele lanţului se pot realiza din: - porţelan electrotehnic; - sticlă. Armăturile prin care un element se asamblează cu altele sunt metalice şi prezenţa lor
2 este indispensabilă din punct de vedere tehnologic. Din punct de vedere funcţional insă, prezenţa acestora nu este utilă, introducând capacităţi parazite, care conduc la o repartiţie neuniformă a tensiunii pe elementare lanţului. Schema simplificată Fig. Schema electrică echivalentă În figura sunt prezentate: schiţa simplificată a unui lanţ de izolatoare schiţa electrică echivalentă a lanţului de izolatoare. C - capacităţile longitudinale ale lanţului, de valori egale (acelaşi material şi aceeaşi formă constructivă a elementelor) Cp - capacităţi transversale ale elementelor lanţului faţă de pământ ce - capacităţi transversale parazite ale elementelor lanţului faţă de conductoare Studiul repartiţiei tensiunii Înalte pe elementele electroizolante ale izolatoarelor electrice se face în condiţiile simplificatoare că procesele care afectează izolaţia electrică se produc într-o durată de timp foarte scurtă, în care tensiunea aplicată nu variază, iar curentul care parcurge elementele electroizolante este foarte mic: du dt di dt 0 Fig.3. Analiza teoretică a repartiţiei tensiunii în lungul lanţului de izolatoare se face pornind de la schema electrică echivalentă a acestuia, prezentată în fig. 3. In cadrul prezentului studiu, toate capacităţile se consideră constante, situaţie care în realitate se verifică doar pentru c şi cp. C e îşi modifică valoarea, crescând cu scăderea distanţei de conductorul de fază. Aplicând ecuaţiile telegrafiştilor de ordinul I, pentru schema din figura 3, se poate scrie:
3 dx dx Ix jωc' d Ix dx xjωc' p + ( x ) jωc' c unde c, c p, c c - reprezintă capacităţile specifice lineice c c h cp c p h c ' c ce h h distanţa (pasul) între două capacităţi succesive din lanţ, care are lungimea L si un număr de "n" paşi, astfel că se poate scrie: Δ x h 1 n Derivând în raport cu x prima ecuaţie a sistemului şi înlocuind apoi în ecuaţia a -a, se obţine ecuaţia diferenţială de ordinul. d x c' p + ce c' e x + 0 cu soluţia: dx c' c ' x ax ax A1 e + Ae + B unde a c' e e' Constantele de integrare A1, A, B se obţin din condiţiile la limită: x0 Jx0 x x În urma înlocuirii si efectuării calculelor, se obţine: x shaax sha(1 x) c' e + e' p + e' c' e sh. al sh. al e Repartiţia tensiunii de-a lungul lanţului electroizolant se studiază pe curba: Δx în funcţie de x sau n x, unde Δx reprezintă variaţia căderii de tensiune de-a lungul lanţului electroizolant, exprimată în unităţi relative. Pentru determinarea, minimului funcţiei Δx d x se calculează 0, rezultând dx
4 dx valoarea xx1 pentru care minim sau în condiţiile unităţilor relative şi diferenţelor dx Δx treptelor finite, este totuna cu minim x 1 c' e 1 c' e ln al a c' ee' ( c' e) ahal Analiza relaţiilor care prezintă variaţiile lui x şi x 1 arată că tensiunea nu se distribuie uniform (liniar) pe lungimea lanţului electroizolant. Dacă se introduc in relaţiile de mai sus valori numerice uzuale (ca ordine de mărime) pentru un lanţ de izolatoare cu n10 elemente de la izolator de 110 kv c50-70 pf cp4-5 pf ce0,5-1 pf. Se obţine curba de repartiţie din figura 4 cu minimul da solicitare dielectrică la 1/3 faţă da pământ şi cu solicitare maximă la primele rile (pălării) de sus (sub linia de Înaltă tensiune) ale izolatorului. Dacă se lucrează cu elemente concentrate repartiţia potenţialului în lungul lanţului exprimată în procent din tensiunea aplicată este dată de relaţia k 100 cp{ shak + ce[ shan sh( n k) a] }(%) ( cp + ce) shak iar tensiunea care revine unui izolator, exprimată tot în procente din tensiunea aplicată se determină din relaţia: Dk 100 { cp[ shak sh( k 1) a] ce[ sh( n k) sh( n k 1) a] }(%) ( cp + ce) shan + ce + cp unde: a ; nnr. elemente din lanţ e knr. de ordine al elementelor, numărătoarea făcându-se de la capătul legat la masă Numărul de ordine al izolatorului căruia îi revine tensiunea minimă se poate determina cu relaţia: an 1 Ccl + cp kmin la an a Ccl + cp pentru a obţine o repartiţie uniformă a tensiunii k trebuie să se realizeze egalitatea n k sarcinilor capacităţilor parazite cp si ce adică kcp>k/cck rezultă cckcp n - k Repartiţia tensiunii pe un lanţ de izolatoare se poate determina şi prin modelarea acesteia făcând măsurătorile pe model, dacă nu ar exista capacităţile cp si ce tensiunea s-ar repartiza uniform pe elementele lanţului deoarece capacităţile proprii fiind egale, prin ele ar trece acelaşi curent care ar produce aceeaşi cădere de tensiune pe fiecare element al lanţului. Curbele 1 din figura 4.
5 k f ( k ) x100 f ( k ) x100 0 Fig. 4 Dk 0 k a) f ( k) x100 0 Dk b) f ( k) x100 0 Repartiţia potenţialului (a) respectiv a căderii de tensiune (b) în lungul unui lanţ de izolatoare. Dacă se presupune cc0 atunci pentru cp 0 duce la o repartiţie a potenţialului conform curbelor din fig.4 eu cea mai mare cădere de tensiune pe elementul cel mal apropiat de conductor. Daca cp0 şi c0 0 se obţin curbele 3 din fig. 4, adică solicitarea maximă ar fi repartizată pe elementul cel mal depărtat de conductor. Pentru cpcc, căderea de tensiune maximă corespunde elementelor extreme ale lanţului, iar valoare minimă la mijlocul acestuia (curbele 4 din flg.4). Practic cp > ce, repartiţia tensiunii fiind influenţată predominant de valoarea capacităţilor parazite faţă de pământ, astfel că cea mai mare cădere de tensiune va avea loc pe elementul de lângă conductor, iar cea mai mică pe elementul situat între mijlocul lanţului şi capătul pus la pământ.. CHESTINI DE STDIAT.1. Determinarea experimentală şi analitica a repartiţiei potenţialelor în lungul lanţului exprimat în procente pentru cazurile (.1.1.) cp0; ce0 (.1..); cp 0; ceo (.1.3); cp0 ; ce 0 (.1.4) cpcc.. Determinarea experimentală şi analitică a repartiţiei căderilor de tensiune în lungul lanţului exprimată în procente pentru cazurile:..1. cp0 cc0.., cp 0 cc0 cp0 ce 0 cpcc.3. Determinarea experimentală şi analitică a gradului de neuniformitate al repartiţiei potenţialelor şi căderilor de tensiune în lungul lanţului, utilizând relaţiile:
6 k η 1 k max min η Δk Δk max min pentru cazurile: cp0 cc0 cp 0 cc0 cp0 ce 0 cpcc 3. SCHEMA DE LCR ŞI APARATE TILIZATE Lucrarea se efectuează cu ajutorul unui echipament didactic model fig.5 alimentat la 0 V, care conţine modelul fizic al lanţului de izolatoare sursa de tensiune şi aparatele de măsurat şi reglaj, toate prezentate în schema din fig.6 în care: K 1 - k 5 ; K 1 -K 15 - întreruptoare basculante 50V/,5A Tr transformator monofazat 0/100 V 5o Hz Vo, Vx voltmetru feromagnetic 10 div; cl 1,5 mamiliampermetru 60 div. cu 3 dom. de sensibilitate 3,30; 300 ma cl 1,5 Fig.5 Fig. 6 Rh reostat cu cursor montat ca divizor de tensiune l000 ohmi per 0,5 A Rp rezistenţă de protecţie pentru ma;5 kohmi/f5 W S bornă sondă pentru măsurarea potenţialelor
7 B1, B borne (cordon) de alimentare 0 V; 50 Hz Modelul fizic al lanţului reprezintă o reţea de condensatoare ce încearcă să reproducă schema electrică echivalentă din fig. (fig.3). Acesta este alimentat la tensiune redusa şi permite modificarea capacităţilor componente punându-se în evidenţă rolul capacităţilor parazite (cp şi ce) şi al ecranelor asupra repartiţiei potenţialelor şi căderilor de tens. în lungul lanţurilor de izolatoare. Pentru micşorarea influenţei conductoarelor da legătura asupra măsurătorilor şi în general pentru diminuarea erorilor de măsurare (capacităţile reale sunt foarte mici comparabile eu capacităţile parazite) în realizarea modelului s-au utilizat capacităţi mult mai mari: c c mod el real cu păstrarea raportului între capacităţile analoage, model lanţ. Această soluţie constructiva nu modifica repartiţia tensiunilor (potenţiale şi căderi de tensiune) multiplicarea capacităţilor cu acelaşi coeficient, neschimbând valabilitatea relaţiilor ce dau valorile lui k si Δ k. Da asemenea pentru micşorarea erorilor de măsurare, determinarea repartiţiei pe model sa face printr-o metodă de compensaţie nu una directa. 4. MODL DE LCR Se verifica poziţia "deschis" a întreruptorului I0 poziţia de maxim a rezistenţei RP, poziţiile deschis ale întrerupătoarelor K1 K5; KiKi5 poziţia în afară a sondei S şi se alimentează echipamentul la 0, 50 Hz prin intermediul bornelor Bl, B, urmărind deviaţia voltmetrului V0 care trebuie să indice 98 l04 V. Se comută pe domeniul maxim (300 ma) şi se Închide întrerupătorul I, Se introduce sonda S pe rând în punctele k 1-6 (punctele dintre capacităţile longitudinale Ck), pentru fiecare punct operându-se astfel: - dacă miliampermetrul deviază se reglează Rh şi Rp în sensul scăderii deviaţiei acestuia până la zero dacă de la început s-a obţinut deviaţia zero la miliampermetrul, sau în urma reglajului Rh si Rp s-a ajuns la deviaţia zero sau o derivaţie minima, se repune Rp pe valoare maximă şi se comută domeniul de reglaj al miliampermetrului pe treapta inferioară reglând din nou pe Rh şi Rp în sensul scăderii derivaţiei la aparatul cu rol de indicator de nul (ml7) până la indicaţia zero sau minimă; - dacă si pe această treapta da 1e început miliampermetrul indică zero sau în urma reglajului s-a ajuns la o deviaţie minima, se repune Rp pe valoare maximă şi se trece comutatorul de reglaj al miliampermetrului pe poziţii (3mA), reglând pe Rh si Rp în sensul scăderii indicaţiei până la obţinerea valorii reale la ma. Pentru această situaţie se notează valoarea tensiunii indicată de Vx0 reprezentând potenţialul punctului faţă de masă. Pentru determinarea experimentală a potenţialelor punctelor următoare (K-K4), se procedează în mod asemănător având însă grijă ca odată cu scoaterea sondei, pentru a se introduce în punctele dorite, să se repună Rp şi comutatorul de reglaj al domeniului de sensibilitate al miliampermetrului pe valori maxime Se repetă operaţiile de la punctul cu introducerea capacităţilor cp prin comutarea întrerupătoarelor K4 - K Se repetă operaţiile de la punctul cu introducerea pe rând a capacităţilor c c; cc şi cc prin comutarea corespunzătoare a întrerupătoarelor K1 -K Se repetă operaţiile de la punctul cu introducerea pe rând a capacităţilor cp şi ce(cpce) prin închiderea întrerupătoarelor K1 K5 şi K, K 5, K 8, K 14. Pentru determinările analitice de la punctele se utilizează relaţia de calcul a lui k1 (%) Din valorile potenţialelor determinate experimental la punctul , se determina căderile de tensiune prin efectuarea diferenţelor de potenţial dintre punctele 4..., 4..3 şi se procedează asemănător pet dar pentru potenţialele determinate la punctele 4.1., şi respectiv Obs. Determinările analitice de la punctele..1 se fac utilizând relaţia care dă pe Δk(%),adăugându-se aceleaşi precizări de la Obs.l.
8 În cadrul determinărilor experimentale de la punctele şi respectiv se urmăreşte elementul căruia îi revine potenţialul minim şi respectiv căderea de tensiune minimă. Se determină şi analitic, utilizând relaţia ce dă pe kmin, rangul elementului, căruia îi revine tensiunea minimă Pentru determinările experimentale şi analitice de la punctele şi respectiv se determină gradul de neuniformitate al repartiţiei potenţialelor şi căderilor de tensiune pe modelul unui lanţ de izolatoare, conform indicaţiilor de la punctul.4. Cu toate determinările experimentale şi analitice obţinute se completează un tabel de forma: Cu datele din tabelul de mai sus se vor trasa caracteristicile kf(k) şi Δk - f(k). 5. Observaţii şi concluzii 6. Întrebări 1. Ce sunt lanţurile de izolatoare?. Ce reprezintă capacităţile longitudinale şi transversale, ale lanţului? Ce valori au? 3. Din ce cauză repartiţia tensiunilor înalte pe lanţurile de izolatoare este neuniformă? 4. Pentru fiecare din situaţiile studiate, care este elementul cel mai mult solicitat? Dar cel mai puţin solicitat? 5. Ce se înţelege prin grad de neuniformitate? 6. Dacă cp ce, care din elementele lanţului ar fi cel mai puţin solicitat? 7. Ce soluţii constructive recomandaţi pentru micşorarea gradului de neuniformitate, pe lanţurile de izolatoare? 8. Ce ipoteze simplificatoare s-au făcut în abordarea prezentului studiu?
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραL.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότερα* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραAlgebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραRigiditatea izolaţiei auto-regeneratoare
2 Rigiditatea izolaţiei auto-regeneratoare Rigiditatea izolaţiei este descrisă prin ţinerea la impulsuri de trăsnet, de comutaţie, la supratensiuni temporare şi la tensiune de frecvenţă industrială. 2.1
Διαβάστε περισσότεραTest de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.
Διαβάστε περισσότεραVERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 9 VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL 007 VERIFICAREA
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραL3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL DIVIZOARELOR DE TENSIUNE
STDIL DIVIZOARELOR DE TENSINE. NOŢINI TEORETICE.. Generalităţi Tehnica actuală de măsurare a supratensiunilor atmosferice (STA), a supratensiunilor de comutaţie(stc) şi a tensiunilor înalte alternative
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότεραA1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
Διαβάστε περισσότερα