5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
|
|
- Πλειόνη Λόντος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale 5 TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 5.1 Clasificare Tranzistorul cu efect e câmp (TEC) este un tranzistor unipolar pentru că în interiorul lui conucţia electrică este asigurată e un canal semiconuctor cu un singur tip e purtători e sarcină: fie electronii, fie golurile. e numesc cu efect e câmp eoarece intensitatea curentului între ouă terminale este controlată e potenţialul câmpului electric generat e un al treilea terminal. e aceea tranzistorul cu efect e câmp este un element activ comanat în tensiune. Există mai multe tipuri e tranzistori cu efect e câmp. În fig.5.1 este prezentată o clasificare a acestora. TEC TECJ TECMO Canal-p Canal-n cu canal initial cu canal inus Canal-p Canal-n Canal-p Canal-n Fig.5.1 Tranzistorii cu efect e câmp sunt e ouă tipuri: tranzistori cu efect e câmp cu joncţiune (TECJ) şi tranzistori cu efect e câmp metal-oxi-semiconuctor (TECMO). Uneori TECMO-ul mai este enumit tranzistor cu efect e câmp cu poartă izolată. Fiecare intre cele ouă categorii poate fi cu canal e tip n sau e tip p, cele ouă tipuri fiin complementare atât ca structură internă cât şi ca funcţionare. 5.2 Tranzistorul cu efect e câmp cu joncţiune (TECJ) tructură, funcţionare, caracteristici statice tructura internă unui TECJ cu canal n este prezentată schematic în fig.5.2. Pe fiecare faţă a unei plăcuţe semiconuctoare e tip n se realizează câte o zonă puternic opată e tip p +. Pe cele ouă zone şi pe capetele plăcuţei 83
2 5 Tranzistorul cu efect e câmp semiconuctoare se realizează patru contacte electrice. Cele ouă zone e tip p + sunt conectate electric între ele formân grila sau poarta tranzistorului (). Terminalele in capetele plăcuţei semiconuctoare se numesc sursă () şi respectiv renă (). poarta (grila) sursa rena n p + Fig.5.2 În fig.5.3a este arătată funcţionarea tranzistorului cu polarizarea renei ar fără polarizarea porţii. În vecinătatea joncţiunii există o regiune sărăcită e purtători e sarcină ca urmare a ifuziei electronilor şi golurilor. eoarece zona p + este puternic opată, regiunea sărăcită se extine mai mult în zona n. Între renă şi sursă va exista un canal prin care purtătorii majoritari (electronii) vor putea circula sub influenţa iferenţei e potenţial intre renă şi sursă, ân naştere curentului e renă, I. atorită faptului că polarizarea inversă a joncţiunii este mai mare în regiunea in apropierea renei ecât în regiunea in apropierea sursei, canalul se îngustează uşor înspre renă. E regiune saracita I regiune saracita I Fig.5.3 Moul normal e funcţionare a unui TECJ este cu poarta polarizată invers faţă e sursă şi renă (în cazul unui TECJ-n, ea este polarizată negativ, fig.5.3b). Regiunea sărăcită e purtători e sarcină se extine în imensiuni oată cu creşterea polarizării inverse a joncţiunii pn. Conuctibilitatea electrică a porţiunii in regiunea e tip n care este sărăcită 84 E a R E b R
3 ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale e purtători e sarcină este foarte mică. Pentru o iferenţă e potenţial fixă între renă şi sursă, cu cât este mai mare polarizarea inversă poartă-sursă cu atât regiunea sărăcită este mai mare, canalul este mai îngust şi curentul e renă este mai mic. epenenţa curentului e renă e tensiunea intre poartă şi sursă este prezentată în fig.5.4a. Ea este şi caracteristica e transfer a tranzistorului, mărimea e intrare fiin tensiunea U, iar cea e ieşire fiin curentul care circulă prin canal, I. Intensitatea curentului care circulă prin canal poate fi controlată şi e iferenţa e potenţial intre renă şi sursă. O familie e caracteristici I =I (U ) este prezentată în fig.5.4b. Privin o singură caracteristică, pentru o valoare ată a tensiunii U, se poate observa că la valori mici ale tensiunii U tranzistorul se comportă ca o rezistenţă ohmică, epenenţa I =I (U ) fiin liniară. La tensiuni U mai mari se constată o limitare a curentului e renă, el rămânân aproape constant pe o plajă largă a tensiunii U. U sat =-U T U = 0 3 U = const. I U 2 U I U 1 U T a U I 0 tensiuni U sat U 3 U 2 U 1 U 0 U U = -UT b Fig.5.4 Explicaţia acestei treceri în regim e saturaţie a tranzistorului poate fi ată observân îngustarea canalului în fig.5.3b. Pentru o valoare ată a tensiunii U volumul ocupat e regiunea sărăcită este aproape inepenent e tensiunea U, ar forma ei nu. Cu cât căerea e tensiune între renă şi sursă creşte, câmpul electric în irecţia longituinală creşte (V - V < V - V ), cauzân eformarea regiunii sărăcite. atorită acestei eformări, la o anumită valoare a tensiunii U, numită tensiune renă-sursă e saturaţie, U sat, canalul conuctor se va îngusta atât e mult înspre renă încât intensitatea curentului e renă va fi limitată la valoarea e saturaţie. Aceasta corespune porţiunii plate, aproape orizontale, a caracteristicii I =I (U ). La tensiuni e polarizare a canalului mai mari, poate avea loc străpungerea lui atorită multiplicării în avalanşă a purtătorilor e sarcină. 85
4 5 Tranzistorul cu efect e câmp Ca urmare, rezistenţa semiconuctorului scae brusc iar curentul e renă nu mai poate fi limitat ecât e rezistenţa in circuitul exterior e polarizare. Forma canalului, şi implicit intensitatea curentului prin el, pot fi controlate şi cu ajutorul tensiunii U. Crescân tensiunea e negativare U a porţii, curentul e renă escreşte şi, pentru o valoare suficient e mare a acesteia, se prouce întreruperea canalului şi blocarea tranzistorului. Această tensiune se numeşte tensiune e blocare sau e tăiere şi am notato cu U T. Caracteristica I = I (U ) este prezentată în fig.5.4a. Făcân legătura intre o mărime e intrare şi una e ieşire, ea reprezintă şi caracteristica e transfer a tranzistorului, avân expresia analitică: 2 U = 1 I I (5.1) U T une I este curentul e renă e saturaţie pentru U = 0 şi U sat = U = -U T. upă cum am văzut, aucerea tranzistorului în regim e saturaţie se poate face în ouă mouri: menţinân constant potenţialul porţii şi crescân potenţialul renei faţă e sursă sau menţinân constant potenţialul renei şi crescân negativarea porţii faţă e sursă. Într-o situaţie oarecare, pentru ca tranzistorul să ajungă în regim e saturaţie, efectul cumulat al celor ouă iferenţe e potenţial trebuie să fie echivalent cu efectul tensiunii e blocare. Astfel, se poate scrie relaţia: U sat = U U (5.2) T Pe lângă tensiunea e blocare se mai efinesc alţi oi parametri ai tranzistorului cu efect e câmp, parametri necesari în proiectarea circuitelor electronice (amplificatoare, oscilatoare etc.): panta e semnal mic (transconuctanţa) şi rezistenţa e ieşire (sau rezistenţa e renă) în vecinătatea punctului static e funcţionare, efinite e relaţiile: g I m = U (5.3) U = const. r U = I (5.4) U = const. în care U, U şi I se calculează conform fig
5 ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale in moul e funcţionare internă a unui TECJ şi in aspectul familiei e caracteristici statice I = I (U ) putem observa existenţa a trei regiuni e lucru posibile: regiunea liniară in vecinătatea originii în care rezistenţa canalului este constantă. e regulă, acest lucru se petrece la tensiuni renă-sursă mai mici e 0,5V. regiunea e saturaţie în care curentul e renă creşte foarte puţin la valori U >U sat. regiunea e străpungere în care are loc multiplicarea în avalanşă a purtătorilor e sarcină, creşterea curentului e renă fiin limitată oar e rezistenţa in circuitul e polarizare. Precizări importante: eoarece joncţiunea este polarizată invers curentul e poartă este foarte mic ( I na ) şi rezistenţa e intrare a tranzistorului este 11 foarte mare ( r gs Ω ). în regim e funcţionare normal joncţiunea este polarizată invers. Tranzistorul poate lucra şi cu joncţiunea polarizată irect ar nu la tensiuni U > 0,5V. acă nu se respectă această coniţie tranzistorul se va istruge. Tranzistorul cu joncţiune cu canal e tip p (TECJ - p) are structura complementară unui TECJ n, conucţia electrică prin canal fin asigurată e goluri. Aceasta implică polarizarea negativă a renei faţă e sursă şi polarizarea pozitivă a grilei faţă e sursă. În consecinţă, familia e caracteristici I = I (-U ) este ientică cu a unui TECJ n iar graficul epenenţei I = I (U ) este reprezentat în oglină faţă e cazul unui TECJ n (fig.5.5). imbolurile folosite în schemele electronice pentru TECJ sunt prezentate în fig I U = const. 0 Fig.5.5 U T U TECJ - n TECJ - p Fig
6 5 Tranzistorul cu efect e câmp Polarizarea în curent continuu Polarizarea în curent continuu pentru stabilirea punctului static e funcţionare a unui TECJ se poate face în ouă mouri: cu ivizor e tensiune în bază cu poarta conectată la masă prin intermeiul unei rezistenţe O schemă e polarizare cu ivizor e tensiune în bază este prezentată în fig E +E R 1` R R I I = 0 I U I I U I = 0, V = 0 U I I U R 2 R s R g R s Fig.5.7 Fig.5.8 Neglijân contribuţia curentului e poartă, ecuaţiile utile pentru calcularea valorilor rezistenţelor sunt următoarele: ( ) E = I R 1 + R 2 (5.5) E = I R + U + I R (5.6) I = I (5.7) IR + s 2 = U I Rs (5.8) Practic, valorile rezistenţelor R 1 şi R 2 sunt e orinul MΩ, iar cele ale rezistenţelor R şi R s e orinul kω. chema e polarizare în curent continuu cu poarta conectată la masă este cea in fig.5.8. atorită intensităţii neglijabile a curentului e poartă, potenţialul acesteia este egal cu cel al masei, la care este conectată printr-o rezistenţă foarte mare (MΩ). Astfel, la ecuaţiile (5.6) şi (5.7) pe care le-am mai scris câteva rânuri mai sus, se mai aaugă ecuaţia 88
7 ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale U = I R (5.9) s şi expresia curentului e renă (5.1), care escrie caracteristica voltamperică in circuitul e poartă. 2 U = 1 I I (5.1) U T Ecuaţia (5.9) reprezintă reapta e sarcină pentru circuitul e intrare. acă ea se înlocuieşte în ecuaţia (5.1) se obţine o ecuaţie e graul oi, cu necunoscuta I. intre cele ouă soluţii ale ei, va fi reţinută oar cea care are sens in punct e veere fizic, aică cea care reprezintă intersecţia intre reapta e sarcină şi ramura reală a parabolei escrise e ecuaţia (5.1), aşa cum este arătat în fig.5.9. solutia falsa reapta e sarcina solutia cu sens fizic PUNCT TATIC E FUNCTIONARE Fig U Vom exemplifica cele afirmate mai sus pe un exemplu practic. Într-un circuit e polarizare cu poarta conectată la masă am ales pentru rezistenţele R g şi R s valorile: R g = 1MΩ şi R s = 250Ω. Tranzistorul are ca parametri caracteristici I = 9mA şi U T = -3V, iar tensiunea e alimentare este E = 16V. e cere să se calculeze valoarea maximă a rezistenţei R astfel încât tranzistorul să lucreze în regim e saturaţie. Pentru simplitate vom lucra cu valori numerice, exprimân rezistenţele în kω, tensiunile în V şi curenţii în ma. Înlocuin valoarea numerică a rezistenţei R s în ecuaţia (5.9) şi introucân expresia tensiunii U astfel obţinută în ecuaţia (5.1), obţinem o ecuaţie e graul oi cu necunoscuta I : I 2 40I = 0 89
8 5 Tranzistorul cu efect e câmp Rezolvarea acestei ecuaţii conuce la soluţiile I 1 = 36mA şi I 2 = 4mA, care reprezintă cele ouă puncte e intersecţie ale reptei e sarcină cu graficul matematic al caracteristicii volt-amperice a circuitului e poartă. upă cum se poate constata in fig.5.9, soluţia cu sens fizic este cea e a oua, eci I = 4mA. Introucân această valoare în ecuaţia (5.9) se obţine pentru tensiunea e poartă: U = 4 0,25 = 1V in ecuaţia (5.2) se obţine pentru tensiunea e saturaţie intre renă şi sursă valoarea: U sat = -1- (-3) = 2V Aceasta înseamnă că, pentru ca tranzistorul să lucreze în regim e saturaţie, trebuie ca U > U sat = 2V. Tensiunea U poate fi exprimată in ecuaţiile (5.6) şi (5.7) în funcţie e rezistenţa R, punân coniţia preceentă: 15 4R >2 e une rezultă imeiat: R < 3,25 kω Cu alte cuvinte, pentru orice valoare a rezistenţei in rena tranzistorului cuprinsă în intervalul 0 3,25kΩ, tranzistorul va lucra în regim e saturaţie. 5.3 TECMO cu canal iniţial - sursa n + - grila (poarta) METAL OXI (io 2 ) p substrat - rena E n + n + n + p canal ingustat B - baza a canal initial n Fig.5.10 b B 90
9 ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale tructura schematică a unui TECMO cu canal iniţial e tip n este prezentată în fig.5.10a. e poate observa că poarta este izolată e structura pn printr-un strat izolator e io 2. in fabricaţie, între sursă şi renă (zone e tip n puternic opate) există un canal conuctor tot e tip n, astfel încât, chiar şi atunci cân poarta nu este polarizată, la stabilirea unei iferenţe e potenţial între renă şi sursă, prin canal va trece un curent nenul. ecţiunea transversală a canalului poate fi moificată prin aplicarea unui potenţial pe poartă. e regulă, terminalul conectat la substrat (care se numeşte bază) se conectează la terminalul sursei, astfel încât sursa şi substratul vor avea acelaşi potenţial. acă iferenţa e potenţial intre poartă şi sursă este negativă, atunci canalul se îngustează (electronii in el sunt alungaţi în substrat) şi rezistenţa lui creşte. e spune espre tranzistor că lucrează în regim e sărăcire (fig.5.10b). acă iferenţa e potenţial intre poartă şi sursă este pozitivă, atunci canalul se lărgeşte (electroni in substrat sunt atraşi în canal) şi rezistenţa lui scae. e spune espre tranzistor că lucrează în regim e îmbogăţire. Caracteristicile volt-amperică e transfer şi e ieşire pentru un TECMO cu canal iniţial e tip n au aceeaşi alură ca şi cele ale unui TECJn (fig.5.4), explicaţia formei lor fiin analogă cu cea pentru TECJ-n. tructura internă a unui TECMO cu canal iniţial e tip p este complementară structurii unui TECMO cu canal iniţial e tip n iar caracteristicile volt-amperice sunt asemănătoare celor ale unui TECJ-p. În fig.5.11 sunt prezentate simbolurile pentru tranzitorii MO cu canal iniţial. B B TECMO cu canal inital n 5.4 TECMO cu canal inus Fig.5.11 TECMO cu canal inital p Tranzitorii MO cu canal inus au o structură asemănătoare cu tranzistorii MO cu canal iniţial, cu eosebirea că între sursă şi renă nu există canalul conuctor in fabricaţie. În fig.5.12a este prezentată structura unui TECMO cu canal inus e tip n. 91
10 5 Tranzistorul cu efect e câmp - sursa n + - grila (poarta) METAL OXI (io 2 ) n + - rena n + E canal n inus n + p substrat p B - baza B a Fig.5.12 Ca şi în cazul TECMO cu canal iniţial, terminalul substratului (baza) se conectează la terminalul sursei, astfel încât sursa şi substratul vor avea acelaşi potenţial. Atunci cân poarta nu este polarizată, între sursă şi renă nu apare nici un curent (în realitate apare un curent reziual extrem e mic, e orinul zecilor e µa). La aplicarea pe poartă a unui potenţial pozitiv faţă e sursă, golurile majoritare in substrat sunt respinse înspre zona meiană a acestuia şi între sursă şi renă se formează un canal cu purtători minoritari e tip n (fig.5.12b). Pentru tensiuni mici e pozitivare a porţii, canalul este tot izolator şi curentul e renă va fi nul iniferent e potenţialul ei faţă e sursă. Pentru o tensiune e pozitivare mai mare ecât tensiunea e blocare (U T ) canalul se va îmbogăţi cu purtători minoritari (electroni), el constituin o cale e curent între sursă şi renă. Caracteristicile e transfer şi e ieşire ale TECMO cu canal inus n sunt prezentate în fig.5.13 b U = const. U U T 0 U 0 U a b Fig
11 ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale tructura internă a unui TECMO cu canal inus e tip p este complementară celei a unui TECMO cu canal inus e tip n. În consecinţă, rena trebuie polarizată negativ faţă e sursă, iar poarta trebuie polarizată negativ faţă e sursă. enerarea canalului e tip p va începe la o iferenţă e potenţial negativă intre poartă şi sursă şi mai mare (în moul) ecât tensiunea e blocare a tranzistorului. Astfel, caracteristica e transfer va avea aspectul celei prezentate în fig U = const. B B U T U TECMO cu canal inus n TECMO cu canal inus p 0 Fig.5.14 Fig.5.15 În fig.5.15 sunt prezentate simbolurile pentru tranzitorii MO cu canal inus. 5.5 Regimul inamic al tranzistorului cu efect e câmp Pentru analiza comportării tranzistorului cu efect e câmp în regim e variaţii (semnal mic) consierăm spre exemplificare un TECJ-n, conexiune sursă comună. Metoa poate fi extinsă şi asupra celorlalte tipuri e TEC. Ca şi tranzistorul bipolar, tranzistorul cu efect e câmp poate fi privit ca un cuarupol. acă la intrare se aplică un semnal variabil cu amplituine mică, peste regimul static e funcţionare efinit e valorile U o, U o şi I o se suprapune regimul inamic (fig.5.16). I o= 0 i g= 0 I o U o i u s u gs U o Fig.5.16 Curentul variabil e renă va epine atât e e tensiunea intre poartă şi sursă, cât şi e tensiunea intre renă şi sursă: 93
12 5 Tranzistorul cu efect e câmp i = i u, u (5.10) ( ) gs s Variaţia lui poate fi scrisă sub forma: i i i = u gs + us (5.11) u u gs s Pe baza acestei ecuaţii se efinesc parametrii e semnal mic ai tranzistorului cu efect e câmp. i g m = (5.12) u gs u s =0 1 r i = u s u gs = 0 (5.13) Interpretarea grafică a acestora poate fi observată în reprezentările grafice in fig.5.4. Ei au următoarele semnificaţii fizice: g m - panta e semnal mic 1 - conuctanţa canalului (r este rezistenţa canalului) r Prin combinarea relaţiilor (5.12) şi (5.13) se obţine un alt parametru: = g r u = s µ m (5.14) ugs i = const. El este factorul e amplificare în tensiune în regim inamic al tranzistorului, efinit ca raportul intre variaţia tensiunii intre renă şi sursă şi variaţia tensiunii intre poartă şi sursă care etermină o aceeaşi variaţie a curentului e renă. Ecuaţia (5.11) poate fi transcrisă folosin parametrii tranzistorului: i = g m u gs 1 + r u s (5.15) în care primul termen in membrul rept reprezintă o sursă e curent. Pe baza ei poate fi construită schema echivalentă la variaţii a tranzistorului, schemă arătată în fig
13 ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale i u gs 11 r gs 10 Ω r gs g m u gs r u s Fig.5.17 Practic, la intrare tranzistorul se comportă ca o rezistenţă infinită (reprezentată punctat). in punct e veere al ieşirii, el se comportă ca o sursă reală e curent cu rezistenţa internă r. Ţinân seama e relaţia intre parametrii tranzistorului (expresia (5.14)), relaţia (5.15) poate fi rescrisă sub forma: µ u = r i u (5.16) gs s chema echivalentă care satisface această ecuaţie este prezentată în fig.(5.18). r i 11 r gs 10 Ω u gs r gs µ u gs u s Fig.5.18 e poate observa că e ata aceasta, in punct e veere al ieşirii, tranzistorul se comportă ca o sursă reală e tensiune cu rezistenţa internă r. Trecerea e la reprezentarea ca sursă e curent la reprezentarea ca sursă e tensiune se putea realiza şi reesenân schema in fig.5.17 upă transformarea sursei e curent în sursa sa echivalentă e tensiune. Care intre cele ouă reprezentări ale tranzistorului cu efect e câmp, sursă e curent sau sursă e tensiune, este folosită în realizarea schemelor echivalente ale unor circuite mai complicate, epine e situaţia concretă a cazului stuiat. Libertatea e alegere ne aparţine. 95
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI
CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα3 TRANZISTORUL BIPOLAR
S.D.Anghel - azele electronicii analogice şi digitale 3 TRANZSTORUL POLAR William Shockley fizician american, laureat al premiului Nobel în 1956 împreună cu J. ardeen şi W.H rattain. Au pus la punct tehnologia
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα5. TRANZISTOARE UNIPOLARE (cu efect de câmp)
5 TRANZISTOARE UNIOLARE (cu efect de câmp) 5 NOŢIUNI INTROUCTIE Apariţia tranzistoarelor cu efect de câmp (al căror principiu de funcţionare a fost propus de W Shockley încă din 95) a constituit la vremea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2. Functionarea tranzistorului MOS.
Capitolul 2. Functionarea tranzistorului MOS. Circuitele integrate MOS au fost realizate la inceput in tehnologia PMOS, datorita predictibilitatii tensiunii de prag pentru acest tip de tranzistoare. Pe
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni
apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie.
TANZISTOUL IPOLA La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie. două diode În partea de jos avem o zonă de semiconductor de tip n cu un contact metalic,
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα2.3. Tranzistorul bipolar
2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice
Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real este activ (amplifică)precum şi a unor
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU
Lucrarea nr 2 TRANZISTORUL IPOLAR ÎN REGIM ONTINUU uprins I Scopul lucrării II Noţiuni teoretice III Desfăşurarea lucrării IV Temă de casă V Simulări VI Anexă 1 I Scopul lucrării Ridicarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραI C I E E B C V CB V EB NAB N DE. b x LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR. 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional
LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional Tranzistorul bipolar (TB) convenţional reprezintă un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, a cărui funcţie principală
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραEtaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent
Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia
Διαβάστε περισσότερα7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL
S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale 7 AMPLIFICATOUL OPEAŢIONAL 7. Electronica amplificatorului operaţional 7.. Amplificatorul diferenţial Amplificatorul operaţional (AO) este un circuit
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότερα1.3. Fenomene secundare în funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni
1 2 1.3. Fenomene secundare în funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni 1.3.1. Efectul Early (modularea grosimii bazei) În analiza funcţionării tranzistorului bipolar prezentată anterior, a fost
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes
Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Διαβάστε περισσότεραMONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραCOMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR
Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCircuite Integrate Analogice
Circuite integrate analogice I. Circuite fundamentale Cuprins 1 Tranzistoare MOS şi bipolare 3 1.1 Tranzistoare bipolare....................... 3 1.1.1 Generalitǎţi........................ 3 1.1.2 Funcţionarea
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI
EPICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -eerrvi iccee EP 0079... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. chema 3 3. Lista de componente 4-5 4 Amplasare componente 6-7 URĂ DE ALIMENTARE
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα