PARAMETRII BOBINELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FRECVENŢĂ
|
|
|
- Κλεόπας Καραβίας
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 L.3 PARAMETRII BOBINELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FRECVENŢĂ 1. Scopul lucrării cunoaşterea parametrilor bobinelor şi a dependenţei acetora de contrucţie şi frecvenţă; înuşirea modului de determinare a parametrilor chemei echivalente; domenii de utilizare a bobinelor în funcţie de contrucţie.. Conideraţii teoretice Bobinele e întâlnec în diferite aplicaţii în domeniul electronicii şi telecomunicaţiilor: circuite ocilante, filtre (trece bandă, opreşte bandă, trece jo au trece u), circuite de deflexie ale tuburilor cinecop, etc. Contrucţia bobinelor depinde de o erie de factori cum ar fi: detinaţia bobinei, valoarea inductanţei, factorul de calitate, mod de aamblare şi ecranare, etc. Bobinele de valori mici e realizează fără miez magnetic au cu miez cilindric, iar bobinele cu inductanţe mari e realizează cu miezuri magnetice (ferite) de diferite forme (cilindrică, toroidală, oală). Părţile componente ale unei bobine unt: înfăşurarea (bobinajul), carcaa, miezul magnetic şi ecranul. În funcţie de varianta contructivă unele părţi componente pot lipi, dar înfăşurarea ete indipenabilă..1. Parametri bobinelor Bobinele pot fi caracterizate, în principal, prin: valoarea inductanţei L, au a factorului de inductanţă A L şi prin factorul de calitate Q L. Inductivitatea (inductanţa proprie) e defineşte prin raportul dintre fluxul magnetic propriu Φ şi valoarea curentului i care trăbate bobina, iar prin înlocuirea numărului de pire N şi a reluctanţei R m rezultă: Φ N L = = (1) i R m Reluctanţa magnetică R m ete: R l m m = () µ Sm unde: l m - lungimea liniilor de câmp; µ =µ 0 µ r permeabilitatea abolută; S m uprafaţa prin care e închid liniile de câmp. Factorul de inductanţă A L [nh / p ] reprezintă inductanţa pe care o poate avea o bobină, de formă şi dimeniuni date, ituată pe un miez într-o poziţie determinantă, dacă ar
2 Lucrare de laborator nr. 3 PARAMETRII BOBINELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FRECVENŢĂ fi formată dintr-o ingură piră. În funcţie de factorul de inductanţă A L, inductanţa unei bobine cu N pire e calculează cu relaţia: 9 [ H ] N A 10 L (3) = L Valoarea factorului de inductanţă A L ete indicată de către producătorii de anambluri pentru bobine (carcae, miez magnetic, juguri de trângere şi fixare) cu miez din ferită. Factorul de calitate Q L reprezintă raportul dintre puterea reactivă P r şi puterea activă P diipată în bobină, repectiv: Q L = Pr P ω L = R (4) În general, factorul de calitate Q L = la bobinele utilizate în echipamentele electronice... Contrucţia şi comportarea bobinelor în frecvenţă Schema echivalentă a bobinei reale conţine pe lângă inductanţa L S şi rezitenţa de pierderi R S în înfăşurare şi în miez (chema echivalentă erie), precum şi capacităţile C 10, C 0 şi C 1 (fig.1). L S C 1 R S Fig. 1 Schema echivalentă a bobinei 1 C 10 reale C0 Miez magnetic Bobinajul e realizează, de obicei, cu conductoare de cupru izolate ( - CuEm, +bumbac, +mătae), cupru neizolat au argintat (pentru bobine de înaltă frecvenţă) au argint, înfăşurare piră lână piră au cu paţii între pire (bobinaj cu pa). Pentru acet tip de bobinaj rezultă o capacitate parazită mai mare şi apare pericolul trăpungerii electrice din cauza alăturării de pire cu diferenţe mari de potenţial. La bobinajele de înaltă frecvenţă (ÎF) (f 10 MHz) e foloec conductoare multifilare formate din 7-15 conductoare cu diametru foarte redu şi izolate individual, anamblul lor fiind izolat cu bumbac au mătae (liţa de radiofrecvenţă - liţa de RF). Liţa de RF e poate foloi până la frecvenţe de ordinul 1-3 MHz, înă numai în cazurile în care ete neceară obţinerea unui factor de calitate ridicat. Acet conductor liţat are rezitenţă echivalentă în curent alternativ căzută, datorită unui efect pelicular mai redu în comparaţie cu conductoarele maive. Pentru bobinajele foloite la ultraînaltă frecvenţă (Ultra High Frequency-UIF), datorită efectului pelicular, e foloec conductoare din cupru argintat izolate cu -mătae au chiar neizolate. Principalele tipuri de bobine cilindrice şi bobinaje utilizate la frecvenţe medii şi mari (ordin MHz) cu caracteriticile (formă, factor de calitate Q, capacitate proprie C p ) şi utilizările corepunzătoare unt prezentate în tabelul 1.
3 Tehnici şi aparate de măură în telecomunicaţii Prof. dr. Ioan D. Oltean 3 Nr. crt. Tabelul 1 Bobinaje utilizate pentru diferite domenii de frecvenţe Tipul bobinajului Apect Domeniu de utilizare Q C p Obervaţii 1. Într-un trat cu pire alăturate. Într-un trat cu pire ditanţate 3. Bobinaj piral Întreaga gamă de frecvenţe; L mici ( 0,1 µh.. 0,1 H) Frecvenţe înalte şi foarte înalte, L mici ( nh... 0,1 mh) Frecvenţe înalte şi foarte inalte, L mici ( nh) puteri mari pentru emiie mică cu/făra miez cu/fără carcaă f. mică idem 1 puteri mari (emiie) f. mică Fără miez; e fac şi pe cablaj imprimat 4. Mai multe traturi piră lânga piră şi trat pete trat Frecvente joae când nu contează Q, Q mic, L mari mic < 50 f. mare idem 1 5. Mai multe traturi bobinate întâmplător Frecvenţe medii < ( < MHz), L mari uneori atifacator mare pe carcaă cu flanşă au pe miez 6. Piramidal Frecvenţe medii şi înalte bun (> 80) medie pe carcaă au pe miez 7. Cu traturi ditanţate Frecvenţe medii i înalte, puteri mari (emiie, L medie) bun (> 80) mică carcae peciale 8 Bobinaj ecţionat (galeţi) Frecvenţe medii şi joae, L medie mare mediu ( ) medie pe carcae 9. În fagure (încrucişat) Frecvenţe medii şi joae (50 KHz... 5MHz) L mare (> 50µH) f. bun (> 50) mică pe miez au pe carcae; au rigiditate bună 10. În fagure (univeral) idem 9 idem 9 idem 9 idem 9 e execută mai uşor 11. Bifilar Toată gama, în unul au mai multe traturi pentru obţinerea unui cuplaj trân idem 1,
4 4 Lucrare de laborator nr. 3 PARAMETRII BOBINELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FRECVENŢĂ Carcaa contituie uportul izolant pe care e realizează bobinajul. Aceta are în general o formă tubulară de diferite ecţiuni (circulară, pătrată, dreptunghiulară au în funcţie de forma miezului magnetic) cu au fără flanşe. Miezul contituie circuitul magnetic care intră în componenţa unor bobine pentru aigurarea concentrării liniilor câmpului magnetic. Prezenţa miezului magnetic în interiorul bobinei permite, prin concentrarea liniilor de flux magnetic, obţinerea unei inductivităţi şi a unui factor de calitate de valori mult mai mari decât în lipa acetuia. În unele cazuri, prin modificarea poziţiei relative a miezului în raport cu bobinajul, e aigură şi poibilitate de reglaj a inductivităţii între anumite limite. Miezurile din ferită e foloec uzual pentru domeniul de frecvenţă 10 khz 00 MHz. În domeniul 10 khz 1 MHz e foloec ferite Mn-Zn, în domeniul radiofrecvenţei, repectiv 1MkHz 100 MHz e utilizează feritele Ni-Zn, iar pentru frecvenţe mai mari, ferite Li-Zn. Ecranul are rolul de a atenua influenţele reciproce dintre bobină şi circuitele învecinate. Pentru joaă frecvenţă e foloec ecrane din material feromagnetice, iar pentru înaltă frecvenţă ecranele e realizează din materiale de mare conductivitate: cupru au aluminiu. 3. Probleme de tudiat 3.1. Se măoară inductivitatea şi parametrii chemei echivalente a unor bobine cu miez de ferită şi e determină: factorul de inductanţă A L, factorul de calitate Q la frecvenţe diferite (f=1 khz, 10 khz, 100 khz) şi e tabileşte variaţia parametrilor în funcţie de frecvenţa de funcţionare; 3.. Se calculează permeabilitatea magnetică a miezului de ferită foloit şi e tabileşte domeniul de frecvenţă în care e pot utiliza bobinele măurate. 4. Defăşurarea lucrării 4.1. Se măoară inductanţa L x unor bobine cu miez de ferită în domeniul frecvenţelor f= khz şi e determină factorul de inductanţă A L şi factorul de calitate Q. Se tabileşte dependenţa de frecvenţă. RLC -metru L x Fig. Schema de măurare a bobinelor cu RLC - metru Datele e trec într-un tabel de forma indicată mai jo (tabelul ).
5 Tehnici şi aparate de măură în telecomunicaţii Prof. dr. Ioan D. Oltean 5 Tabelul Nr. Tip bobină (tip miez, formă) f [khz] L [mh] R [Ω] Q A L [nh/p ] Obervaţii Se va conecta pe rând câte o bobină la bornele la bornele RLC metrului (impedanţmetru de laborator WK-465 -Wayne Kerr) (fig. ). Aparatul va indica chema echivalentă cu parametrii corepunzătore chemei echivalente erie au paralel (L şi R au L şi Q) la o anumită frecvenţă. Factorul de inductanţă A L e calculează cu relaţia (3) în care înlocuind unitatea de măură [mh], rezultă: [ ] 6 L mh A L = 10 (5) N Factorul de calitate Q ij la chema echivalentă erie e determină cu relaţia (4) în care prin introducerea frecvenţei de măurare e obţine: Q ω L π f = = R R L (6) 4. Se determină variaţia permeabilităţii magnetice echivalente µ e cu frecvenţa pentru câteva miezuri de ferită de formă toroidală. Pentru aceata e măoară valoarea inductanţei unei bobine (cu N pire uniform bobinate pe miez) L m în domeniul frecvenţelor f=1khz 100kHz şi e raportează la valoarea calculată a inductanţei unui tor (fără miez) L 0 cu relaţia (6): unde: = L m e L 0 µ (7) L 0 h N D = µ 0 ln (8) π d iar D, d - diametrele exterior şi interior; h lăţimea torului, µ 0 =4π 10-7 H/m. Rezultatele obţinute e trec în tabelul 3. Dimeniunile geometrice ale torurilor e măoară cu ajutorul unui şubler. Tabelul 3 Nr Dimeniuni crt. D[mm] d[mm] h[mm] N [pire] L 0 [mh] f [khz] L m [mh] µ e
6 6 Lucrare de laborator nr. 3 PARAMETRII BOBINELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FRECVENŢĂ Valoarea permeabilităţii magnetice echivalente µ e depinde în mare măură de tipul materialului miezului (tipul feritei). Feritele au permeabilitatea magnetică µ e cu atât mai mare cu cât frecvenţa de lucru a acetora ete mai joaă (tabelul 4). Tabelul 4 Parametrii unor ferite foloite pentru miezuri de bobine Tipul feritei Permeabilitatea iniţială Frecvenţa max. [MHz} ,01 0,5 Mn-Zn ,4 0, , Ni-Zn Întrebări 1. Cum e pot determină parametrii chemei echivalente erie în funcţie de cei ai chemei echivalente paralel şi care unt relaţiile de calcul în funcţie de factorul de calitate Q?. Care ete valoarea permeabilităţii magnetice echivalente µ e (şi care ete tipul feritei) a unei miez toroidal de ferită pe care -au bobinat N=10 pire şi e obţine L=1µH? Torul de ferită are următoarele date: D=5mm; d=15mm; h=10mm. 3. Care ete factorul de calitate Q al bobinei toroidale de la pct., dacă la frecvenţa f=100khz L =1µH şi R =0,1Ω? Cum e poate realiza o creştere a factorului de calitate? 4. Cum e realizează ecranarea bobinelor de înaltă frecvenţă şi cum poate fi explicat efectul de ecranare obţinut în acet caz? 6. Conţinutul referatului 1. Scopul lucrării;. Parametrii bobinelor şi mod de determinare; caracteriticile aparaturii foloite. 3. Completarea tabelelor şi 3 şi indicarea modului de calcul (exemple de calcul). 4. Prezentarea concluziilor deprine din determinărilor experimentale (caracteriticile de frecvenţă, domenii de utilizare ale bobinelor măurate). 5. Răpunuri la întrebări.
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
I N D U C T O A R E U U. Fig. 1 Diagramele fazoriale ale tensiunii şi curentului pentru un inductor
I N D U C T O A R E 1. Scopul lucrării: Cunoaşterea parametrilor caracteristici, a structurii constructive a diverselor tipuri de inductoare cu terminale pentru inserţie şi pentru montarea pe suprafaţă;
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
DETERMINAREA PARAMETRIILOR REZISTOARELOR
L.1 DETEMINAEA PAAMETIILO EZISTOAELO 1. Scopul lucrării - cunoaşterea parametrilor rezistoarelor şi a dependenţei acestora de construcţie şi frecvenţă; - însuşirea modului de determinare a parametrilor
N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
PARAMETRII CONDENSATOARELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FRECVENŢĂ
L.2 PARAMETRII ONDENATOARELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FREVENŢĂ 1. copul lucrării - cunoaşterea parametrilor conensatoarelor şi a epenenţei acestora e construcţie şi frecvenţă; - însuşirea moului e
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Bobine de reactanţă fără miez feromagnetic
Bobine de reactanţă fără miez feromagnetic Anoaica Nicolae Anoaica Paul - Gabriel Bobine de reactanţă fără miez feromagnetic 009 Prefaţă Lucrarea se adresează inginerilor electrotehnicieni proiectanţi,
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori 1 Consideraţii teoretice În această lucrare vom studia efectul Hall intr-o plăcuţă semiconductoare de formă paralelipipedică, precum cea din Figura
Transformatoare de mică putere Relaţii de proiectare
U.T. Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Componente şi Circuite Pasive Notaţii utilizate : Transformatoare de mică putere Relaţii de proiectare B [T] - valoarea efectivă a inducţiei
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
NOŢIUNI DE CONVERSIE ELECTROMECANICĂ A ENERGIEI. 1. Proprietăţi ale materialelor magnetice
NOŢIUNI DE CONVERSIE ELECTROMECANICĂ A ENERGIEI O maşină electrică este un convertor electromecanic de energie care transformă energia electrică în energie mecanică când funcţionează în regim de motor
= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul
Cap PROPRIETĂŢILE FLUIDELOR Prblea Denitatea benzinei ete b 0,7 Să e calculeze c denitatea şi reutatea pecifică în iteul internaţinal SI Date iniţiale şi unităţi de ăură: b 0,7 ; 9,8066 c [ ] 0 SI 0,7
DETERMINAREA ATENUĂRII ŞI A DIAFONIEI LA UNELE LINII DE TRANSMISIE A SEMNALELOR
Lucrare de laborator 2 DETERMINAREA ATENĂRII ŞI A DIAFONIEI LA NELE LINII DE TRANSMISIE A SEMNALELOR 1. Scopul lucrării cunoaşterea caracteristicilor liniilor electrice de transmisie a semnalelor; însuşirea
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
CALCULUL COEFICIENTULUI DE DIFUZIE PRIN METODA GRADIENŢILOR DE CÂMP MAGNETIC
CALCULUL COEFICIENTULUI DE DIFUZIE PRIN METODA RADIENŢILOR DE CÂMP MANETIC M. Todică, V. Simon, I. Burda, S.D. Anghel,. Cerbanic Facultatea de Fizică, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca ABSTRACT Metoda
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI
UIVERSITATEA "POLITEICA" DI BUCURESTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA ŞI FIZICA CORPULUI SOLID B-03 B STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI Efectul
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Materiale Ferimagnetice (ferite)
U.T. Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Componente şi Circuite Pasive Materiale Ferimagnetice (ferite) Scopul lucrării : Introducere în utilizarea materialelor magnetice de tip
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Polarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Electronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
BOBINE. 1. Generalitati
BOBINE 1. Generalitati In sens larg, prin bobina se intelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel infasurat, încât se formează una sau mai multe spire. O spira are doua conductoare
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii