Randamentul colectorilor solari termici
|
|
- Ευρώπη Ζωγράφος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Randamentul colectorilor solari termici Randamentul colectorilor solari termici fără concentratori Randamentul colectorilor solari η, reprezintă eficienţa cu care este transformată radiaţia solară în căldură şi poate fi calculat cu relaţia: q u η unde: - q u W m densitatea fluxului de căldură utilă, acumulată în aentul termic din colectori; - W m este densitatea fluxului radiaţiei solare lobale. O variantă simplificată de calcul a randamentului colectorilor solari, permite utilizarea relaţiei: q q q u p q q p η unde - q m W este densitatea fluxului termic produs pe suprafaţa absorbantă, sau fracţia din densitatea fluxului radiaţiei solare lobale, care ajune pe suprafaţa absorbantă şi este transformă efectiv în căldură transmisă aentului termic din colectorul solar; - q p W m este densitatea fluxului termic pierdut în mediul ambiant, de la aentul termic. Raportul dintre q şi, reprezintă o mărime caracteristică importantă a colectorilor solari, denumită randament optic şi notată η : q η Utilizând această notaţie, randamentul colectorilor solari se poate calcula cu relaţia: q p η η Densitatea fluxului termic q produs de colectorul solar, depinde atât de proprietăţile sticlei colectorului solar, cât şi de proprietăţile materialelor din care este realizată suprafaţa absorbantă. Randamentul optic poate fi determinat în funcţie de proprietăţile materialelor, utilizate în construcţia colectorilor solari termici, cu ajutorul relaţiei: τ α unde: η - τ este factorul de transmisie, al materialului transparent (de reulă sticlă), care acoperă şi izolează colectorul asiurând şi rezistenţa mecanică a acestuia, având valorile prezentate în tabelul 4, pentru câteva materiale uzulale; - α este factorul de absorbţie al materialului absorbant. Tab. 4. Valori ale factorului de transmisie, pentru diferite materiale Material Grosime [mm] Factor de transmisie τ Radiaţie directă Radiaţie difuză Sticlă cu fier 4,81,74 Sticlă solară (săracă în fier) 4,87,8 Plăci duble din policarbonat 8 16,77,83
2 Procesul de absorbţie a radiaţei solare pe suprafaţa absorbantă a colectorilor solari, este caracterizat de coeficientul de absorbţie al materialului absorbant. Astfel ul neru pentru metale, are un coeficient de absorbţie α=,9 ceea ce înseamnă că 9% din radiaţia solară care ajune pe acest material, este transformată în căldură. În mod normal, materialele absorbante utilizate în construcţia colectorilor solari, asiură valori ale coeficientului de absorbţie, în intervalul α=,85,98, aşa cum se observă şi în tabelul alăturat. Valori ale absorptanţei pentru diferite materiale absorbante Absorbtanţă (α) Material Emisivitate (ε) vizibil infraroşu neru pentru metal.9.9 Absorbant neselectiv Crom neru.87.9 Nichel neru.88.7 Cupru fară oxien.95.4 Absorbant selectiv TiNOX.95.5 Observaţie: Sticla utilizată la construcţia captatorilor solari, pe lână valori ridicate ale factorului de transfer, datorat conţinutului redus de fier din compoziţie, este caracterizată şi printr-o rezistenţă mecanică foarte mare. Astfel numeroşi producători de colectori solari, testează rezistenţa mecanică a acestora cu ajutorul unor bile de oţel, având diametrul de cca. 1 inch (1inch,54cm). Aceste bile sunt lăsate să cadă pe colectorii solari, în timpul testelor, de la o înălţime de cca. 1m. Având în vedere că majoritatea colectorilor solari trec asemenea teste de rezistenţă mecanică, există un rad ridicat de probabilitate, ca ele să reziste în condiţii foarte bune la cele mai rele condiţii care ar putea să apară în timpul exploatării, din punct de vedere al solicitărilor mecanice, şi anume la rindină cu bucăţi mari de heaţă. Cu toate acestea, producătorii recomandă clienţilor să încheie poliţe de asiurare care să acopere interal valoarea colectorilor solari. Revenind la calculul randamentului colectorilor solari, densitatea fluxului termic pierdut în mediul ambiant q p, se poate determina cu o relaţie de tipul: k t unde obţine: - k m K q p W este coeficientul lobal de transfer termic între colector şi mediul ambiant. Valorile uzuale ale coeficientului lobal de transfer tremic sunt de 4 W m K ; - Δt este diferenţa dintre temperatura medie a colectorului (care poate fi considerată temperatura medie a aentului termic) şi temperatura mediul ambiant. Înlocuind în relaţia prezentată anterior pentru calculul randamentului colectorilor, se η η k Δt η k Δt
3 Considerând că materialul din care sunt realizaţi colectorii solari este sticla solară, cu o valoare medie a factorului de transmisie τ=,84, între valoarea de,87 corespunzătoare radiaţiei directe şi cea de,8 corespunzătoare radiaţiei difuze (conform tabelului 4) şi considerând că materialul absorbant este de cea mai bună calitate, având un coeficient de absorbţie α=,98, pentru randamentul optic, se obţine valoarea η = τ α =,84,98 =,8. Considerând o valoare medie şi pentru coeficientul lobal de transfer termic k=3w/m K, cu ajutorul relaţiei prezentate anterior, se pot determina prin calcul, curbe de variaţie a randamentului colectorilor solari în funcţie de diferenţa de temperatură Δt pentru diferite valori ale intensităţii radiaţiei solare lobale. Asemenea curbe sunt prezentate în fiura 1. Fi. 1. Variaţia randamentului colectorilor solari, calculată considerând o dependenţă liniară de diferenţa de temperatură Curbele de variaţie a randamentului colectorilor solari, de tipul celor prezentate în fiura 1, considerând o variaţie liniară a randamentului, cu diferenţa de temperatură, sunt obţinute aşa cum s-a arătat deja, prin utilizarea unei relaţii de calcul simplificate dar intuitive. Această relaţie, ca şi curbele trasate cu ajutorul ei, sunt valabile numai pentru diferenţe de temperatură relativ reduse şi numai pentru colectori plani. O variantă corectată de calcul a randamentului colectorilor solari, recomandată în numeroase lucrări de specialitate publicate în străinătate, se poate aplica atât pentru colectori plani cât şi pentru colectori având construcţii mai performante (de exemplu colectori cu tuburi vidate sau cu tuburi termice). Relaţia de calcul corectată este: Δt Δt η η k1 k unde: - η este randamentul optic, ce ţine seama de eficienţa cu care este absorbită eneria radiaţiei solare; W şi k m K W sunt factori de corecţie caracteristici pierderilor termice; - Δt este diferenţa dintre temperatura medie a aentului termic din colector şi temperatura mediului ambiant; - k 1 m K
4 Randament optic [%] Factorii de corecţie k 1 şi k caracteristici pierderilor termice care se manifestă în colectorii solari, datorită diferenţei de temperatură dintre aentul termic încălzit de radiaţia solară şi mediul ambiant, depind de construcţia colectorilor. În tabelul alăturat, sunt prezentate valorile randamentelor optice şi ale coeficienţilor de corecţie k 1 şi k, pentru câteva tipuri de colectori solari. Analizând valorile din acest tabel, se observă că deşi colectorii plani au cele mai bune randamente optice, acestea prezintă şi cele mai ridicate valori ale pierderilor termice. Valori tipice ale randamentului optic şi ale factorilor de corecţie, pentru diferite tipuri de colectori Coeficienţii de corecţie Tipul colectorului Modelul colectorului η [%] k 1 [Wm - K -1 ] k [Wm - K - ] Neacoperit Enerie Solaire Plan Winkler VarioSol A-antireflex Plan Rehau Solect Fassadenkollektor Plan Are nteral Holz Vidat Riomay Ecotube Vidat Enertech EnerSol HP Vidat Sprin Solar SK-8 CPC Vidat Thermomax Mazdon Vidat Dalliner Sonnenpower Vidat Kilimeko KS 18/ Observaţie: Asemnea date sunt disponibile pe site-urile unor laboratoare de testare independente sau în literatura tehnică de specialitte. Un asemenea laborator este Solartechnik Prüfun Forschun of Swiss ( Observaţie: Trebuie menţionat că dacă se efectuează comparaţii ale performanţelor colectorilor cu tiburi vidate şi cu tuburi termice, este dificil de menţionat care dintre aceste tipuri sunt mai performante. Astfel există producători pentru care construcţiile cu tuburi vidate sunt mai performante decât cele cu tuburi termice sau decât cele cu tuburi termice ale altor producători şi invers. Diferenţele dintre performanţele aceste tipuri de colectori sunt relativ reduse. În consecinţă cele două tipuri de colectori pot fi denumite simplu: colectori cu tuburi vidate, deoarece şi colectorii cu tuburi termice, prezintă tuburi vidate în care se montează tuburile termice. Analizând valorile prezentate în tabelul anterior, se observă că deşi de reulă coletorii neacoperiţi şi cei plani prezintă valori ridicate ale randamentului optic, aceşti colectori sunt caracterizaţi şi de pierderile de căldură cele mai ridicate. nfluenţa unor materiale uzuale pentru construcţia colectorilor solari termici, asupra randamentului optic pe care îl asiură, este prezentată în fiura alăturată Crom neru Nichel neru neru Cupru fara oxien Absorbant selectiv TiNOX Absorbnt neselectiv Policarbonat dublu 8-16mm Sticla solara 4mm Sticla solara antireflex nfluenţa proprietăţilor unor materiale asupra randamentului optic
5 Randament termic [-] În fiură se observă că absorbantul neselectiv asiură cele mai ridicate valori ale randamentului optic, însă datorită valorilor ridicate ale emisivităţii acestuor tipuri de materiale în domeniul infraroşu colectorii realizaţi cu acest material prezintă pierderi ridicate de căldură valori ridicate ale coeficienţilor de corecţie k 1 şi k. Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru suprafeţele acoperite cu neru pentru metale. În urma efectuării unei analize complexe, materialele cele mai recomandate pentru realizarea suprafeţelor absorbante sunt absorbantul selectiv (TiNOX) şi cuprul fără oxien, datorită emisivităţilor reduse ale acestor materiale în domeniul infraroşu, care asiură pierderi termice minime. Ca suprafaţă transparentă de acoperire, cel mai recomandat material este sticla solară antireflex, caracterizată prin valorile cele mai ridicate ale transmitanţei. Combinaţia dintre sticla solară antireflex şi absorbantul selectiv (TiNOX) sau cuprul fără oxien asiură cea mai bună comportare a colectorilor solari termici, datorită valorilor ridicate ale randamentului optic pe care le asiură. Aceste combinaţii de materiale asiură şi pierderilor termice minime datorită valorilor reduse ale coeficienţilor de corecţie k 1 şi k. Dacă se calculează randamentul colectorilor solari cu relaţia de calcul corectată, se pot trasa curbe de variaţie ale acestui parametru în funcţie de diferenţa de temperatură Δt şi de intensitatea radiaţiei solare lobale, aşa cum sunt curbele prezentate în fiura alăturată, obţinute pentru câteva modele de colectoare solare termice: plan - Winkler VarioSol A- antireflex; cu tuburi vidate - Riomay Ecotube sau cu tuburi termice - Thermomax Mazdon Diferenta de temperatura [C] colector plan tuburi vidate tub termic nfluenţa diferenţei de temperatură asupra randamentului termic, pentru =75W/m Asemenea tipuri de curbe de variaţie a randamentului termic al colectorilor solari, sunt prezentate în fişele tehnice ale producătorilor sau ale unor laboratoare independente de testare. Relaţia de calcul necorectată introduce erori de calcul importante, mai ales pentru colectoarele cu tuburi vidate şi cu tuburi termice, în special în domeniul diferenţelor de temperatură mai ridicate. Din acest motiv în continuare va fi utilizată numai relaţia de calcul corectată pentru determinarea randamentului termic al colectorilor solari termici. Această afirmaţie este justificată şi de alura curbelor determiante experimental, care este apropiată numai de alura curbelor determinate cu ajutorul relaţiei de calcul corectate.
6 În fiura 14 sunt prezentate câteva curbe de variaţie a randamentului, pentru câteva tipuri de colectori solari, produşi de firma Viessmann (Germania). Fi. 14. Variaţia randamentului în funcţie de diferenţa de temperatură, pentru câteva tipuri de colectori solari Viessmann (Germania) A colectori plani; B colectori cu tuburi vidate; C colectori cu tuburi vidate amplasate vertical; D colectori cu tuburi termice În reim de lucru nestaţionar, atât intensitatea radiaţiei solare, cât şi diferenţele de temperatură se modifică permanent. Pot fi menţionate variaţii diurne, lunare, sezonale şi chiar anuale. În aceste condiţii, valorile randamentelor termice indicate în fiurile anterioare, pot fi utile numai pentru compararea performanţelor colectorilor solari termici între aceştia, însă nu pot fi utilizate pentru a descrie comportarea colectorilor solari în reim termic nestaţionar. Pentru analiza reimurilor nestaţionare de lucru, trebuie menţionat şi că valoarea intensităţii radiaţiei solare, care intervine în relaţia corectată, reprezintă valoarea normală la planul colectorului, iar unhiul dintre normala la planul colectorului şi direcţia soarelui este continuu variabil. Unhiurile de înclinare şi deorientare a colectorului solar faţă de direcţia Sud, sunt de asemenea variabile şi reprezintă parametrii importanţi ai unor asemenea analize.
7 Randamentul colectorilor solari termici cu concentratori Pentru colectorii cu concentratori, randamentul depinde de poziţia relativă dintre unhiul de incidenţă al razelor solare şi normala la planul format de laturile concetratorului parabolic. Pentru aceste tipuri de colectori, există un unhi transveral de incidenţă (α T ) şi un unhi lonitudinal de incidenţă (α L ). Pentru colectorii cu concentratori parabolici cele două unhiuri de incidenţă sunt reprezentate în fiurile alăturate. α L α T Colector Rază Colector Raze Concentrator parabolic Concentrator parabolic Unhiul transversal de incidenţă (α T ) şi unhiul lonitudinal de incidenţă (α L ) De reulă, datorită echipării cu sisteme de urmărire (trackin), pentru colectoarele cu concentratori parabolici, unhiul transversal de incidenţă este. Unhiul lonitudinal de incidenţă prezintă variaţie sezonieră şi depinde de altitudinea soarelui pe cer.
8 Pentru colectorii cu concentratori liniari cele două unhiuri de incidenţă sunt reprezentate în fiurile alăturate. Raze α T Colector α L Colector Rază Concentratori liniari Concentratori liniari Unhiul transversal de incidenţă (α T ) şi unhiul lonitudinal de incidenţă (α L ) pentru concentratori liniari Pentru calculul randamentului colectoarelor cu concentratori parabolici, se poate utiliza relaţia: Δt η kt kl η k1 unde: - η este randamentul optic, ce ţine seama de eficienţa cu care este absorbită eneria radiaţiei solare; - k T este coeficientul de corecţie datorat unhiului transversal de incidenţă (α L ); (k T = 1) - k L este coeficientul de corecţie datorat unhiului lonitudinal de incidenţă (α L ) - k 1 W m K este un coeficient de corecţie caracteristic pierderilor termice; - Δt este diferenţa dintre temperatura medie a aentului termic din colector şi temperatura mediului ambiant; - [W/m ] este intensitatea radiaţiei solare incidente normală la planul colectorului Deoarece pentru colectoarele cu concentratori parabolici, unhiul transversal de incidenţă este, coeficientul de corecţie (k T ) datorat unhiului transversal de incidenţă este 1. În tabelul alăturat sunt prezentate valori ale randamentului optic şi ale coeficientului de corecţie caracteristic pierderilor termice, pentru colectorii cu concentratori parabolici ai firmei Soltiua (talia). valori ale η şi ale k 1, pentru colectorii cu concentratori parabolici Soltiua (talia) Colector η k 1 Soltiua PTMx
9 În tabelul alăturat sunt prezentate valori ale coeficientului de corecţie k L, datorat unhiului lonitudinal de incidenţă (α L ), pentru colectorii cu concentratori parabolici PTMx ai firmei Soltiua (talia). Valori ale coeficientului de corecţie k L, pentru colectorii cu concentratori parabolici Soltiua (talia) Unhi incidenţă PTMx-18 PTMx-4 PTMx-3 PTMx În fiura alăturată este prezentată curba de variaţie a randamentului colectorilor cu concentratori parabolici Soltiua (talia). Pentru calculul randamentului colectoarelor cu concentratori liniari, se poate utiliza relaţia: unde: Δt Δt η kt kl η k1 k - η este randamentul optic, ce ţine seama de eficienţa cu care este absorbită eneria radiaţiei solare; - k T este coeficientul de corecţie datorat unhiului transversal de incidenţă (α L ); (k T = 1) - k L este coeficientul de corecţie datorat unhiului lonitudinal de incidenţă (α L ) - k 1 W m K şi k W m K sunt coeficienţi de corecţie caracteristici pierderilor termice; - Δt este diferenţa dintre temperatura medie a aentului termic din colector şi temperatura mediului ambiant; - [W/m ] este intensitatea radiaţiei solare incidente normală la planul colectorului Pentru colectoarele cu concentratori liniari, unhiul transversal de incidenţă diferă pentru fiecare concentrator (olindă) în parte, iar coeficientul de corecţie (k T ) datorat unhiului transversal de incidenţă este diferit de 1.
10 În tabelul alăturat sunt prezentate valori ale randamentului optic şi ale coeficientului de corecţie caracteristic pierderilor termice, pentru colectorii cu concentratori liniari ai firmei Soltiua (talia). valori ale η şi ale k 1 şi k, pentru colectorii cu concentratori parabolici Soltiua (talia) Colector η k 1 k Soltiua FLT1v În tabelul alăturat sunt prezentate valori ale coeficienţilor de corecţie k T şi k L, datoraţi unhiului transversl de incidenţă (α T ) şi respectiv unhiului lonitudinal de incidenţă (α L ), pentru colectorii cu concentratori parabolici FLT1v ai firmei Soltiua (talia). Valori ale coeficientului de corecţie k T şi k L, pentru colectorii cu concentratori liniari Soltiua (talia) Unhi incidenţă k T (α T ) k L (α L ) În fiura alăturată este prezentată curba de variaţie a randamentului colectorilor cu concentratori liniari Soltiua (talia).
Construcţia captatorilor solari
Construcţia captatorilor solari Pentru construcţia captatorilor solari, există mai multe tehnologii disponibile. Dintre acestea, sunt prezentate în continuare următoarele variante: colectorii plani, colectorii
Διαβάστε περισσότεραProprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice
Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice În procesul de conversie a radiaţiei solare în forme utile de energie, apar numeroase interacţiuni între radiaţia solară şi diverse materiale
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότερα2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI SOLARE Consideraţii privind radiaţia solară
2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI SOLARE 2.1.1. Consideraţii privind radiaţia solară Soarele reprezintă sursa de energie a Pamântului, contribuind la mentinerea temperaturii planetei
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραGENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE
GENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE.1. Generalităţi Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile cum ar fi: energia eoliană, energia geotermală,
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραZgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)
Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότερα3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE
3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI GEOTERMALE 3.1.1. Consideraţii privind energia geotermală
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα[ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότερα1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE
1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE Capitol realizat în colaborare cu: Ş.l. dr. ing. Lorentz JÄNTSCHI şi ing. Margareta Emilia PODAR 1.3.1. Noţiuni introductive În continuare este prezentată
Διαβάστε περισσότεραA1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
Διαβάστε περισσότεραSe consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 1000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 100 km/h.
Automobile şi motoare cu ardere internă Se consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 00 km/h.. Să se determine valoarea
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα4.2. CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU PISCINE
4.2. CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU PISCINE 4.2.1. Tiuri de iscine şi arametri climatici Se oate considera că există două tiuri de iscine: - închise (iscine montate în interiorul unor clădiri);
Διαβάστε περισσότερα3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα