SUPLIMENT MEDICAL MARKET

Transcript

1 SUPLIMENT MEDICAL MARKET Particularităţile meningitelor la nou născut şi copil. Terapie. Prevenţie 4 Rezistenta la antibiotice 10

2

3 SUPLIMENT MEDICAL MARKET Implantul cohlear - o minune necesară 6 xxxxxxx 8 Hipoacuzia şi cauzele genetice 10 Tumorile cavumului 12 xxxxx 13 Hipoacuzia neurosenzorială nonsindromică progresivă de cauză genetică 14 Neuronita vestibulară patologie inflamatorie sau vasculară 16 SC FIN WATCH SRL Calin Marcusanu Director Fin Watch Gabriel Bocancia Responsabil ediție textus ex machina Layout Aleea Negru Vodă 6, Tronson 4, Bl.C3, sc. 3, parter, sect. 3, CP , P.O. Box 4-123, București Tel: Fax: ; redactie@finwatch.ro Tipar - Tipografia Everest Rinita vasomotorie 18 Poligrafia respiratorie 19 Impactul otitei medii asupra copiilor şi efectele asupra părinţilor - studiu 20 Plan terapeutic dificil: Otomastoidita la o ureche asociată cu schwanom de vestibular la urechea contralaterală caz clinic 22 Efectele utilizării inhalatorului cu sare uscată DSI (Dry Salt Inhaler) la pacienții cu patologie respiratorie obstructivă 25 Reabilitarea protetică estetică şi funcţională a aparatului auditiv 29 Probleme care pot afecta sănătatea auzului femeilor 30

4 Particularităţile meningitelor la nou născut şi copil. Terapie. Prevenţie Meningitele bacteriene, sunt responsabile de cazuri/an, asociate unei evoluţii cu sechele neurologice sau psihice la jumătate dintre supravieţuitori şi aproximativ decese. În plan general, agenţii majori ai meningitelor bacteriene la copil şi adult, sunt Str. Pneumoniae, Neisseria meningitidis şi Haemophilus influenzae tip B (HIb). Odată cu introducerea vaccinării antihib în 1980, asistăm la o importantă scădere a infecţiilor HIb în ţările industrializate, cu menţinerea aproximativ a cazuri de meningite/an, în absenţa vaccinării în ţările cu resurse economice reduse. În aceste condiţii, pneumococul devine cea mai frecventă etiologie a infecţiilor sistemice şi meningitei la copilul sub 5 ani, cu excepţia sugarului mic şi a zonei sub-sahariene (unde predomină meningococul). Victoria Bîrluţiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu La nou-născut, 15% dintre bacteriemii se asociază afectării meningocerebrale, favorizat de greutatea mică la naştere (sub 2500 g), prematuritate, membrane rupte spontan, travaliu laborios, hipoxia fetală, infecţii materne peripartum, galactosemie, anomalii de tract urinar etc. La nou născut, sunt prezente deficienţe ale imunităţii umorale şi celulare, funcţie fagocitară redusă, calea alternă de activare a complementului ineficientă, cu compromiterea apărării faţă de bacteriile capsulate, vulnerabilitate faţă de infecţiile bacteriene chiar şi cu germeni cu virulenţă redusă. Dacă în ţările industrializate, meningitele neonatale sunt cauzate cel mai frecvent de Str agalactiae, E.coli K1, Listeria monocytogenes, pentru ţările în curs de dezvoltare predomină Staphylococus aureus, Klebsiella spp, Salmonella non-typhiaceasta din urmă, cu o rată a fatalităţii de peste 60% şi sechelaritate importantă. Factorii de risc pentru meningita provocată de HIB, sunt afecţiunile respiratorii (otite, sinuzite, epiglotite, pneumonii), asplenia, hipogamaglobulinemia; pentru meningococ, sunt recunoscute deficienţele în complement, fracţiunile C3, C5-C8, C9, sau în factorii reglatori B D H I, disfuncţii ale properdinei, în timp ce meningita pneumococică se poate asocia deficitelor în complement, hipospleniei, implantului cohlear. 10% dintre meningitele nou- născutului, sunt produse de L.monocytogenes, serotip 1/2b şi 4b, pe fondul unor deficienţe ale imunităţii celulare. Meningitele cu Str. agalactiae, sunt produse cel mai frecvent de serotipul III, asociat unui inocul matern important sau infecţii ale mai multor situsuri, pentru care în unele ţări (SUA de exemplu) se practică screening prepartum şi antibioprofilaxia intrapartum. Din punct de vedere patogenetic, agenţii etiologici bacterieni ai meningitelor prezintă unele similitudini, legate de capacitatea lor de a coloniza tegumentul sau mucoasele (respiratorie, nasofaringe, mucoasa gastrointestinală sau genitală), de a depăşi în anumite condiţii, barierele locale, de a se multiplica şi a pătrunde sanguin, fiind apte să supravieţuiască la acest nivel prin depăşirea mecanismelor de apărare- clearence bacterian, fagocitoza, complement seric, imunitate celulară. Supravieţuirea bacteriilor în sânge este asigurată şi prin modificări transcripţionale ale membranei celulare, peretelui bacterian, dar şi prin creşterea expresiei proteinelor reglatoare de complement etc. (vezi tabel nr.1) C = complement, Ac = anticorpi Tabel.nr.1: evenimente patogenetice în meningitele bacteriene Au fost descrise şi mecanisme specifice utilizate de unele bacterii pentru supravieţuirea hematogenă, ca de exemplu E.coli, care exprimă OmpA, eludând mecanismele de clearence bacterian, pătrunde în celule (dendritice, macrofage, neutrofile utilizând FcγRIa, gp96), unde se poate multiplica. Integritatea barierei hematoencefalice, poate fi depăşită, prin folosirea unor mecanisme 4 MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

5 Eveniment patogenetic Factori bacterieni Factori ai gazdei Colonizarea muoasei moleculare care sunt identificate în ultimii ani, prin mediatori critici ai invaziei endoteliului cerebral, ca de exemplu acidul lipoteichoic pentru cocii Gram pozitivi (streptococ grup B, stafilococ, pneumococ), fimbrii Fimbrii polizaharid capsular, producţia IgA proteaze, bacteriocine Supravieţuirea intravasculară Polizaharidul capsular Activarea C, Ac Invazia meningeală Supravieţuirea în spaţiul subarahnoidian Fimbrii, ibe 10, OmpA, PAF receptor, pneumococcal choline-binding protein A, ac lipoteichoic, listerolysin O Capsula polizaharidică tip I, pentru E.coli K1, proteina HvgA pentru tulpinile hipervirulente de streptococi grup B, adezine/ phosphorylcholine: pentru meningococ -PilQ şi PorA, pentru H. influenzae -OmpP2, pentru pneumococ Tabel nr.2: Tratamentul etiologic al meningitelor bacteriene la copil varsta antibioterapie < 1 lună Ampicilină + cefotaxim/ceftriaxon/ Ampicillină+aminoglicozid 1-23 luni Vancomicină+CG3 >2 ani Vancomicină + CG3 Status imunocompromis Vancomicină +ampicilină+ cefepim/ meropenem C3G= cefalosporine generaţia a 3-a Epiteliul mucoaselor, secreţia IgA, activitate ciliară, Ac anticapsulari Bariera hematoencefalică Activitate opsonică redusă -CbpA etc. Pătrunderea prin bariera meningocerebrală, are ca ţinte fie proteina AJ (vascular endothelial cadherin), fie clivajul componentei TJ a ocludinei, disocierea β-catenine la cadherine (folosită de E coli K1), translocaţia paracelulară, prin molecule de adeziune de suprafaţă meningococ, E coli, ataşarea prin pili tip IV- meningococ, rearanjarea proteinelor joncţionale pe calea β2-adrenoceptor/βarrestin etc. Răspunsul inflamator local, tradus prin eliberarea citokinelor proinflamatorii/ chemokinelor poate avea impact negativ asupra integrităţii barierei menigoencefalice. Eliberarea TNF-α sistemic sau producţia locală de oxid nitric prin inos (inducible nitric oxide synthase), cresc permeabilitatea mebranei, facilitând invazia locală. Reducerea migrării neutrofilelor în spaţiul subarahnoidian, utilizând anticorpi anticd18, se asociază unei evoluţii favorabile a meningitelor pneumoocice sau cu Haempohilus. Prezenţa bacteriană antrenează expresia genelor de recrutare a polimorfonuclearelor: IL-8, CXCL1, CXCL2, ICAM-1 şi activarea interleukinelor IL-6, IL-8, în absenţa IL-1, TNF-α din spaţiul subarahnoidian. Consecinţele locale sunt rezultatul ischemiei cerebrale, edemului, hipertensiunii intracraniene cu accentuarea leziunilor SNC produse prin acţiunea bacteriană. BOLI INFECȚIOASE MEDICAL MARKET 5

6 Pe lângă etiologia bacteriană a meningitelor la copil, nu trebuie neglijată nici etiologia virală % dintre meningitele virale, sunt determinate de enterovirusuri, ECHO 6, 7, 9, 11, 16, 18, 30, Coxsackie A9, B1-B4 sau enterovirus 70, 71; afectează primar sugarul, copilul mic, fără expunere anterioară la infecţii enterovirale, uneori pe fondul imunodeficienţei umorale congenitale. În populaţia nevaccinată pentru infecţia urliană, meningita urliană este prezentă în 40-50% din cazurile fără afectare salivară, mai ales la genul masculin (sex ratio 2-5/1), la grupa de vârstă 5-9 ani, cu evoluţie benignă. Dintre meninigitele herpetice cele produse de virusurile herpetice 1 şi 2, la nou născut, se asociază unei rate de fatalitate şi sechelaritate deosebite. Alte etiologii virale, raportat la diferite zone geografice: encefalita St Louis, Bunyaviridae, coltivirusuri, West Nile, virusul choriomeningitei limfocitare etc. Diagnosticarea meningitelor la copil prin efectuarea puncţiei lombare, trebuie temporizată în următoarele situaţii: şoc infecţios, convulsii, prezenţa tulburărilor de coagulare- numărul trombocitelor sub / mm3 sau tratament anticoagulant, insuficienţă respiratorie severă. Terapia etiologică a meningitelor bacteriene la nou-născut şi copil, se instituie în aceste ca- BIBLIOGRAFIE zuri pe criterii de probabilitate şi sensibilitate cunoscută la antibiotice, conform datelor din tabelul nr.2. Evoluţia meningitelor bacteriene la nou născut, este grevată de sechele neurospihice importante: paralizii cerebrale (8,1%), disabilităţi în învăţare (7,5%), sindroame convulsive, tulburări de auz (25,8%). Meningita herpetică, se asociază cu deces în 15% din cazuri, paralizii cerebrale, convulsii, retard psihomotor, microcefalie, afectare oculară. Cunoaşterea mecanismelor patogenetice moleculare, cu dezvoltarea de noi strategii terapeutice, vor putea ameliora în viitor prognosticul accestor afecţiuni. l Brouwer MC, Tunkel AR, Van De Beek D. Epidemiology, diagnosis, and antimicrobial treatment of acute bacterial meningitis. Clin. Microbiol. Rev.23(3), (2010). Van Dyke MK, Phares CR, Lynfield R et al. Evaluation of universal antenatal screening for group B Streptococcus. N. Engl. J. Med.360(25), (2009). Stoll BJ, Hansen N, Fanaroff AA et al. Changes in pathogens causing early-onset sepsis in very-low-birth-weight infants. N. Engl. J. Med.347(4), (2002). Stoll BJ, Hansen NI, Sanchez PJ et al. Early onset neonatal sepsis: the burden of group B Streptococcal and E. coli disease continues. Pediatrics127(5), (2011). Mereghetti L, Sitkiewicz I, Green NM, Musser JM. Extensive adaptive changes occur in the transcriptome of Streptococcus agalactiae (group B Streptococcus) in response to incubation with human blood. PLoS One3(9),E3143 (2008). Echenique-Rivera H, Muzzi A, Del Tordello E et al. Transcriptome analysis of Neisseria meningitidis in human whole blood and mutagenesis studies identify virulence factors involved in blood survival. PLoS Pathog.7(5),E (2011). Santi I, Scarselli M, Mariani M et al. BibA: a novel immunogenic bacterial adhesin contributing to group B Streptococcus survival in human blood. Mol. Microbiol.63(3), (2007). Mittal R, Krishnan S, Gonzalez-Gomez I, Prasadarao NV. Deciphering the roles of outer membrane protein A extracellular loops in the pathogenesis of Escherichia coli K1 meningitis. J. Biol. Chem.286(3), (2011). 6 MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

7 Evaluarea corelaţiei dintre il28b şi obţinerea răspunsului virusologic susţinut în terapia hepatitelor cronice C Manuela Curescu, Elena Iosifescu, Bianca Ioniţă Clinica I Boli Infecţioase UMF Timişoara Obiectivul studiului: evaluarea influenţei IL28B asupra ratei de RVS (răspuns virusologic susţinut) la pacienţii cu hepatită cronică VHC trataţi cu Peginterferon alfa + Ribavirină. Pacienţi şi metodă: A fost efectuat un studiu retrospectiv şi prospectiv la 92 de pacienţi cu hepatită cronică C, la care s-a determinat IL28B. Rezultate: Din cei 92 de pacienţi investigaţi, cu o vârstă medie de 51 ani, 52 bărbaţi şi 40 femei, IL28B a avut următoarele valori procentuale: CC = 25%, CT = 63%, TT= 12%. Din cei 23 de pacienţi cu genotip CC, 35% au prezentat RVS, 22% au fost non-responderi (relapseri), iar 43% sunt pacienţi naivi terapeutic, care urmează să beneficieze de terapie antivirală cu Peginterferon + Ribavirină. Dintre cei 58 de pacienţi cu genotip CT, 36% au prezentat RVS, 54% au fost non-responderi (relapseri), iar 10% naivi terapeutic, care urmează să beneficieze de dubla sau tripla terapie antivirală (P + R + Telaprevir sau Boceprevir). Doar 11 pacienţi au prezentat genotipul TT, din care 55% cu RVS, 36% cu relapse şi 9% naivi terapeutic. Concluzii: Genotipul CC este prezent la 25% din populaţia din vestul României, CT la 63%, iar TT la 12%. În ciuda acestei distribuţii genomice, răspunsul virusologic susţinut la terapia cu Peginterferon + Ribavirină este încurajator, chiar pentru genotipurile cu valoare predictivă slabă în obţinerea RVS: 35% pentru genotipul CC, 36% pentru genotipul CT şi 55% pentru genotipul TT, fapt ce contrazice predicţiile obţinerii unui RVS în funcţie de genotipul IL 28B.Datele studiului încurajează actuala terapie cu Peginterferon + Ribavirină, ca Standard of Care, faţă de tripla terapie cu inhibitori de protează (Telaprevir sau Boceprevir), în raport cu cost-eficienţa şi cu reacţiile adverse. l BOLI INFECȚIOASE MEDICAL MARKET 7

8 TBC 8 MEDICAL MARKET ORL

9 Rezultate preliminare în tripla terapie a hepatitei cronice C cu peginterferon + ribavirină + telaprevir Manuela Curescu, Elena Iosifescu, Bianca Ioniţă Clinica I Boli Infecţioase UMF Timişoara Material şi metodă: Este urmărită evoluţia clinică, biologică şi virusologică la 22 de pacienţi care au iniţiat şi încheiat tripla terapie cu Peginterferon alfa 2 a + Ribavirină + Telaprevir, începând cu luna februarie 2012 până în prezent. Cei 22 de bolnavi sunt reprezentaţi de 12 persoane de sex masculin (54,5%) şi 10 de sex feminin (45,5%), cu vârste cuprinse între 43 şi 64 ani (mediana = 54 ani), din care 3 naivi la terapia antivirală (16%), 1 nonresponder la terapia anterioară (4%) şi 18 relapseri (80%) la terapia anterioară cu Peginterferon + Ribavirină. Toţi bolnavii au prezentat grade avansate de fibroză [( F3 la 9 bolnavi (41%), F4 la 13 bolnavi (59%)] şi viremii ARN-VHC variabile, cuprinse între şi ui/ ml (mediana = ui/ml). Viremia ARN VHC la 4 săptămâni a fost nedetectabilă la 20 de bolnavi (91%), iar detectabilă cu valori foarte mici ( 30 ui/ml, respectiv 70 ui/ml) la 2 bolnavi (9%). ARN VHC la 12 săptămâni: nedetectabilă la toţi pacienţii (100%). Efectele secundare au fost reprezentate, în ordinea frecvenţei apariţiei acestora, de: anemie gr. 1 : 14 bolnavi (63,5%) anemie gr. 2: 3 bolnavi (13,5%) anemie gr. 3: 2 bolnavi ((9%) hiperuricemie: 18 bolnavi (82%) prurit anal : 18 bolnavi (82%) tromboflebită hemoroidală: 18 (82%) prurit cutanat: 10 bolnavi (45%) disgeuezie: 2 bolnavi (9%) diaree: 1 bolnav (4,5%) rash gr. 1: 2 bolnavi (9%) Nu a fost necesară modificarea dozelor de Ribavirină sau Peginterferon; la 2 bolnavi cu anemie de gradul 3 a fost obligatorie corecţia anemiei cu factori de creştere şi transfuzie de masă eritrocitară. Niciun bolnav nu a întrerupt terapia în primele 12 săptămâni de tratament. Concluzie: Rezultatele preliminare cu tripla terapie P+R+T sunt încurajatoare, bolnavii relapseri şi naivi cu F3 şi cu viremii nedetectabile la 4 şi 12 săptămâni (cevr) putând întrerupe terapia la 24 de săptămâni (30%), cu o şansă de a obţine un răspuns virusologic susţinut (RVS) de 97%. Tratamentul este, din punctul de vedere al costului, eficient şi presupune o tolerabilitate superioară pe o durată de tratament redusă la 24 săptămâni. l BOLI INFECȚIOASE MEDICAL MARKET 9

10 Rezistenţa la antibiotice Rezistenţa la antibiotice este o calitate funcţională şi inevitabilă a bacteriilor, o modalitate elegantă de a eluda acţiunea letală a drogurilor antibacteriene. Rezistenţa conferă bacteriei capacitatea de a supravieţui la concentraţii citotoxice de antibiotic. Adriana Slavcovici, Cristina Cismaru Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, Cluj Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Cluj-Napoca Pentru a eficientiza acest mod de a se sustrage acţiunii antibioticelor, bacteriile posedă capacitatea de modulare a expresiei genelor de rezistenţă, asigurându-şi astfel o evoluţie rapidă cu un cost energetic minim, chiar în prezenţa agenţilor antimicrobieni (1). Rezistenţa se manifestă atât la nivel individual cât şi populaţional (chiar la scara globală), consecinţele fiind creşterea morbidităţii, mortalităţii, a costului/bolnav şi a unei palete foarte reduse de antibiotice utilizabile în infecţiile cu bacterii rezistente sau multirezistente. Înţelegerea rezistenţei din punct de vedere bacteriologic şi clinic, controlul fenomenului de rezistenţă la nivel populaţional (comunitar sau nosocomial), reprezintă un domeniu important, la care îşi aduc contribuţia cercetări- 10 MEDICAL MARKET ORL

11

12 le privind biologia şi ecologia bacteriană, cercetările privind microbiomul, cercetările farmacogenetice, precum şi din industria farmaceutică. În contextul cercetărilor mileniului III, expresia lumea microbiană este insuficientă pentru a contura temporal sau spaţial rolul microorganismelor în dezvoltarea, starea de sănătate a individului sau tratamentul diverselor boli infecţioase. Ecologia microbiană trebuie apreciată la o altă scală daca ne imaginăm această lume a microorganismelor similară cu milioane de universuri şi de galaxii (2). Bacteriile au precedat cu miliarde de ani speţa umană la nivel planetar, perioadă în care şi-au perfecţionat modalităţile de adaptare la mediul extern prin plasticitate şi flexibilitate genetică (3). Evoluţia omului a avut loc în prezenţa unei flore bacteriene endogene, relaţie de simbioză, comensalism, în care numărul celulelor bacteriene din microbiota umană depăşeşte numărul de celule umane: 1014 vs De asemenea, evoluţia omului a avut loc în prezenţa unei flore exogene (trilioane de parteneri microbieni), cu unele specii bacteriene fiind în relaţie de parazitism. Deci, genomul uman a fost într-o relaţie permanentă cu genomul diferitelor specii microbiene (microbiom), relaţie cu consecinţe asupra variabilităţii răspunsului gazdei umane la droguri (ex. antibiotice) şi a variabilităţii genotipice şi fenotipice a bacteriilor (ex., prezenţa şi expresia genelor de rezistenţă) (4). Ansamblul genelor de rezistenţă ale bacteriilor constituie rezistomul, respectiv genele de rezistenţă ale bacteriilor patogene, oportuniste, genele de rezistenţă criptice şi genele laborator este posibilă creşterea/cultivarea doar a <1% din microorganismele existente în natură, deci aprecierea sensibilitătii/rezistenţei la antibiotice este foarte limitată prin metodele clasice (difuzimetric, determinarea CMI, CMB, E-test). Metagenomica şi programe computerizate au realizat o modalitate nouă de studiu comprehensiv al secvenţelor nucleotidice, al structurii, reglării şi funcţiei lor, oferind informaţii cu aplicabilitate terapeutică sau utile menţinerii stării de sănătate. O mare parte a antibioticelor îşi au originea în bacteriile existente în ambient, prezenţa unora fiind estimată la >240 milioane de ani: eritromicina, streptomicina, vancomicina, de >30 milioane de ani: daptomicina, altele fiind biosintetizate (7). În egală măsură cu producerea de molecule antibacteriene, aceste bacterii existente în ambient prezintă şi mecanisme precise de protejare faţă de propriii produşi (mecanispentru precursori proteici care, indirect, pot avea un rol în rezistenţa la antibiotice. Noile domenii de cercetare vor furniza un cadru diferit al terapiei antibiotice, bazat pe markeri farmacogenetici/ farmacogenomici, markeri genetici de rezistenţă constitutivă sau inductibilă, markeri de răspândire a rezistenţei. Diversitatea microorganismelor, variatele genotipuri şi fenotipuri de sensibilitate/rezistenţă la antimicrobiene sunt în curs de studiere pe baza metodelor automate de secvenţiere a genelor. Diferenţele secvenţelor ADN ale microorganismelor determină diversitatea genetică, fiind responsabile de varietatea existentă în cadrul aceleiaşi specii. Utilizarea în viitor a markerilor farmacogenomici/farmacogenetici sau a celor de rezistenţă va sta la baza elaborării de algoritmi terapeutici, cu alegerea antibioticului adecvat sau a dozelor corespunzătoare (5, 6). În condiţii standard de BIBLIOGRAFIE me de rezistenţă), mecanisme care, transferate patogenilor sau oportuniştilor, reprezintă o armă sofisticată de anulare a acţiunii antibioticelor. Deci, originea rezistenţei este mediul ambiental; astfel rezistenţa la vancomicina este prezentă la Streptomyces coelicolor, Paenibacillus Rhodococcus, iar betalactamazele au o vechime de cel puţin 2 bilioane de ani (8, 9, 10). În lumina acestor date, rezistenţa la antibiotice reprezintă un aisberg al microbiomului pe care-l percutăm în mod acut datorită presiunii de selecţie exercitată de variaţi factori de mediu, dar preponderent de utilizarea excesivă, mai mult sau mai puţin corectă, a antibioticelor în patologia umană şi veterinară. Este necesară abordarea rezistenţei sub aspect genetic, biochimic, clinic şi epidemiologic, cu atât mai mult cu cât bacteriile sau doar genele de rezistenţă nu au nevoie de un paşaport pentru răspândirea în comunitate sau în spital. l F. Depardieu et al, Modes and Modulations of Antibiotic Resistance Gene Expression, Clin Microbiol Reviews, January 2007, Vol. 20, No. 1, p T. Curtis, Environmental Microbiology (2007) 9(1), A. Cupsa, Boli Infecţioase transmisibile; Ed.Med.Universitara Craiova, 2007, pag R. E. Ley et al, The human microbiome: eliminating the biomedical/environmental dichotomy in microbial ecology, Environmental Microbiology, Vol.9 Issue 1, Jan.2007, pag D. M. Roden et al, Pharmacogenomics: Challenges and Oppotunitie, Annals of Internal Medicine, 21 November 2006, Vol. 145, Issue 10, Pag N. Huang, et al, Genetics of P450 oxidoreductase: Sequence variation in 842 individuals of four ethnicities and activities of 15 missense mutations ; Proceedings of the National Academy of Sciences, February 5, 2008; 105(5): R. H. Baltz, Antibiotic discovery from actinomycetes: will a renaissance follow the decline and fall? SIM News 55, , B. G. Hall, M Barlow, Evolution of the serine beta-lactamases: past, present and future. Drug Resist. Updat. 7, , A. Tomasz, Microbiology: Weapons of Microbial Drug Resistance Abound in Soil Flora, Science, 2006, 311, J. Josephson, The microbial resistome Enviromental Science & Technology, 2006, Vol.40, Iss.21, p MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

13 Virusul West Nile Virusul West Nile face parte din familia Flavivirida şi se înscrie în acelaşi grup filogenetic al flavivirusurilor ca și virusurile encefalitei. A fost denumit astfel după locul în care a fost izolat pentru prima oară, în anul 1937, în districtul West Nile, din Uganda (Africa de Est). Dr. Emil Popescu Pa început, virusul West Nile a fost depistat doar în Africa, Asia, Orientul Mijlociu și extrem de rar în Europa, el afectând în primul rând păsările, dar şi oamenii, caii, câinii, liliecii, maimuţele veveriţele sau şoarecii de casă. La om, virusul se transmite prin înţepătura unei specii de ţânţar, iar în 90% dintre cazuri, infecţiile cu virusul West Nile sunt asimptomatice. Începând cu anul 1996, virusul a devenit o problemă de sănătate publică şi de supraveghere veterinară în Europa, în bazinul Mediteranean, interesul experților față de el crescând în momentul în care acesta a fost depistat și în Statele Unite, mai exact în News York City, unde în anul 1999 au fost confirmate 66 de cazuri soldate cu 7 morți. Mai târziu, în anul 2002, a fost raportat un total de 480 de cazuri, soldate cu 24 de decese. În mai puțin de un an, virusul s-a extins în peste 11 state de-a lungul Coastei de Est. În ceea ce priveşte evoluţia infecţiilor determinate de virusul West Nile în România, în perioada iulie-octombrie 1996, a fost semnalată o epi- demie în zona de sud (în Bucureşti și în lunca Dunării), care a determinat apariţia a numeroase cazuri de îmbolnăvire la oameni, înregistrându-se o rată a mortalităţii de aproximativ 10%. Anchetele epidemiologice, entomologice, ornitologice şi de mediu, realizate atunci în Bucureşti, dar şi în zonele rurale adiacente, au demonstrat că ţânţari din genul Culex P. pipiens au fost unicii vectori ai epidemiei, fapt confirmat şi de izolarea ulterioară a VWN, serotipul RO97-50, în urma recoltării de Culex P. Pipiens prin aspirare de pe zidurile şi tavanul unei case de lemn. În ceea ce priveşte manifestările care apar în urma infectării cu virusul West Nile, specialiştii spun că acestea sunt de trei tipuri: În cele mai multe dintre cazuri, simptomele lipsesc. În 20% dintre cazuri manifestările sunt uşoare, apar între 2 şi 8 zile de la infectare şi constau în febră uşoară, cefalee, frisoane, transpiraţie excesivă, stări de slăbiciune, dificultăţi la înghiţire şi dureri articulare. Cel de-al treilea simptom este cel mai grav şi constă în encefalită sau meningită cauzată de pătrunderea virusului West Nile în zona meningelui şi a lichidului cefalorahidian. Simptomele - dureri de cap, gât înţepenit, dezorientare, comă, tremurat, convulsii, stare de slăbiciune, vedere slabă, amorţeală a degetelor, paralizie - pot să apară între 3 şi 14 zile de la contactul cu virusul. Diagnosticul de meningită sau encefalită provocate de virusul West Nile se poate stabili în urma unei puncţii lombare. În urma tratamentului, simptomele pot să dispară, cu tratament, în 7-10 zile, deşi starea de oboseală poate persista mai multe săptămâni, în timp ce limfadenopatia poate dura chiar şi două luni. Severitatea semnelor clinice în cazul infecţiilor determinate de virusul West Nile este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, condiţiile de creştere, virulenţa tulpinii virale, iar

14 manifestările clinice încadrează deopotrivă această maladie în cadrul arbovirozelor cu manifestări pseudogripale, dar şi în cadrul celor cu tropism visceral sau neurologic (encefalite şi encefalomielite). Diagnosticul de laborator este necesar, având în vedere evoluţia adesea subclinică sau asimptomatică a infecţiei şi semnele clinice nespecifice, iar testele serologice rămân principalele metode de diagnosticare a infecţiei cu VWN. Testul serologic etalon este seroneutralizarea în plăci, utilizat atât pentru confirmarea infecţiei cât şi pentru aprecierea titrului anticorpilor neutralizanţi specifici virusului West Nile, din ser sau din lichid cerebro-spinal. Virusul West Nile poate fi izolat pe culturi celulare şi prin titrare în plăci, iar identificarea se realizează prin reversetranscription polymerase chain reaction (RT-PCR), real-time RT-PCR, teste de detecţie a antigenelor, metode imunohistochimice. Până în urmă cu 10 ani, controlul invaziei ţânţarilor a fost singura strategie aplicată pentru a preveni şi controla diseminarea virusului, însă frecvenţa crescută şi gravitatea infecţiei în timpul ultimului deceniu au condus la producerea a numeroase vaccinuri împotriva VWN, care sunt în diferite faze ale testării. l 14 MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

15 XXX Bucuresti INSTITUTULUI NATIONAL DE BOLI INFECŢIOASE PROF. DR. MATEI BALŞ Str. Dr. Calistrat Grozovici, nr. 1, Sector 2, Bucuresti Telefon centrala: Secretariat Manager - Telefon/Fax: ; secretariat@mateibals.ro Telefoane Utile: Camera de gardă adulți, Pavilion 4 - subsol, 4829 Camera de gardă copii, Pavilion 4 - subsol, 4895 Centrul antirabic, Pavilion 4 - subsol, 4880 Centrul de vaccinare, Pavilion 5 - subsol, 5805 Secţia clinică I - boli infecţioase adulţi, Pavilion 5 - parter, 5003 Secţia clinică II - boli infecţioase adulţi, Pavilion 5 - etaj 1, 5103 Secţia clinică III - boli infecţioase adulţi, Pavilion 5 - etaj 2, 5203 Secţia clinică IV - boli infecţioase adulţi, Paviolion 5 - etaj 3, 5303 Secţia clinică V - boli infecţioase adulţi, Pavilion 3 - parter + etaj 1, 3011 sau 3111 Secţia clinică VI - boli infecţioase adulţi, Pavilion 3 - etaj 2 + etaj 3, 3211 Secţia clinică VII - terapie intensivă adulţi, Pavilion 4 - etaj 1, 4102 Secţia clinică VIII - boli infecţioase HIV/SIDA copii, Pavilion 8 - parter + etaj 1, 4567 Secţia clinică IX - boli infecţioase copii, Pavilion 4 - etaj 1, 4161 Secţia clinică X - boli infecţioase copii, Pavilion 4 - etaj 2, 4200 Secţia clinică XI - boli infecţioase copii, Pavilion 4 - etaj 2, 4297 Secţia clinică XII - terapie intensivă copii, Pavilion 4 - etaj 3, Manager: Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel Dr. Petrea Sorin Director Medical Ec. Dumitrascu Daniela Director Financiar-Contabil As. Med. Princ. Popovici Steluța Director de Îngrijiri Sectia Clinica Boli infectioase I - Adulti Conf. Dr. CARUNTU FLORIN-ALEXANDRU Medic primar sef secție Dr. COLTAN GABRIEL Medic primar Dr. IACOB SIMONA-ALEXANDRA Medic primar Dr. HARA LIVIA Medic primar Dr. MARIN CRISTINA Medic specialist Dr. BENEA LOREDANA-CRISTINA Medic primar Sectia Clinica Boli Infectioase II - Adulti Dr. PREOTESCU LILIANA Medic primar șef secție Dr. PALAGHITA MARILENA Medic primar Dr. RANGA DOINA Medic primar Dr. POPESCU-GHEORGHIU ALEXANDRA Medic primar Dr. STOICA ST I ELISABETA Medic specialist Dr. BUDULAC IOZEFINA-ANCA Medic specialist Dr. MARINESC Sectia Clinica Boli Infectioase III - Adulti Conf. Dr. ARAMA VICTORIA Medic primar sef secție Dr. HRISTEA ADRIANA Medic primar Dr. NASTASE MIHAELA-RALUCA Medic primar Dr. POPESCU CRISTINA Medic primar Dr. MOROTI-CONSTANTINESCU VALENTINA-RUXANDRA Medic primar Dr. MOLAGIC VIOLETA Medic primar Dr. RADU Sectia Clinica Boli Infectioase IV - Adulti DRAGOI ANCA-MIHAELA Medic primar sef secție DIACONU SORINELA-ILEANA Medic primar GEORGESCU FELICIA Medic primar ANTONICA CLEMENTINA-DOINA Medic primar IRIMESCU NICOLETA Medic specialist Sectia clinica Boli Infectioase IX - Copii Dr. IAGARU ROZINA Medic primar sef Dr. STANCESCU ADINA-ELENA Medic primar Dr. POPESCU ELENA-CRISTINA Medic specialist Dr. MARIN LUMINITA Medic specialist Dr. RAUS MIHAELA-ANCA Medic specialist Sectia Clinica Boli Infectioase V - Adulti Conf. Dr. BENEA ELISABETA-OTILIA Medic primar sef secție Dr. PODANI MANUELA Medic primar Dr. DUMITRIU ROXANA-MARIA Medic primar Conf. Dr. POPESCU GABRIEL-ADRIAN Medic primar Dr. CAMBURU MARINELA-DANIELA Medic primar Dr. IONICA MIHAELA Medic specialist Dr. Sectia Clinica Boli Infectioase VI - Adulti Dr. DUNA FLORIN-MATACHE Medic primar sef secție Dr. RADULESCU CRISTINA-AURA Medic primar Dr. PREDA GEORGETA Medic primar Dr. ABAGIU ADRIAN-OCTAVIAN Medic primar Dr. BUNESCU ELENA-DANIELA Medic specialist Sectia Clinica Boli Infectioase VII - Adulti - Spitalizare de zi Dr. IOVANESCU DOINA-VIORICA Medic primar sef secție Dr. APOSTOLESCU CATALIN-GABRIEL Medic primar Dr. ROSCULET CLEO-NICOLETA Medic primar Dr. FRANGULEA LIVIA-ALINA Medic specialist Dr. IVAN CAMELIA-MONICA Medic specialist Dr. NICA ALEXANDRU Medic specialis Sectia Clinica Boli Infectioase VIII - Copii - Imunodepresie Dr. MARDARESCU MARIANA Medic primar sef secție Dr. PETRE CRISTINA-ROXANA Medic primar Dr. NEAGU-DRAGHICENOIU RUXANDRA-BEATRIS Medic primar BOLI INFECȚIOASE MEDICAL MARKET 15

16 Dr. UNGURIANU RODICA Medic primar Sectia Clinica Boli Infectioase X - Copii Conf. Dr. LUMINOS LUMINITA-MONICA Medic primar sef secție Dr. MANTESCU DOMNITA-RUXANDRA Medic primar Dr. MATEI ROXANA Medic primar Sectia Clinica Boli Infectioase XI - Pediatrie Dr. DUMA DORINA Medic spec sef secție Dr. CONSTANTINESCU GEORGETA-ILEANA Medic primar Dr. GHEORGHE ELENA Medic primar Sectia clinica de zi pentru copii - XII - Floarea soarelui Dr. JUGULETE GHEORGHITA Medic primar Dr. VISAN CONSTANTA-ANGELICA Medic primar Dr. DRAGANESCU ANCA-CRISTINA Medic primar Dr. BILASCO ANUTA Medic specialist Dr. AVRAM CARMEN Medic specialist Dr. NEGULESCU MIHAELA-CRISTINA Medic specialist Sectia clinica - boli infecţioase HIV/SIDA copii - XIII Dr. TUDOR ANA-MARIA Medic primar Dr. VLAD DELIA-ADELINA Medic specialist INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU MICROBIOLOGIE SI IMUNOLOGIE CANTACUZINO Splaiul Independentei 103, Sector 5, Bucuresti, ROMANIA Centrala: , , Fax: ; office@cantacuzino.ro Serviciul Plan-Marketing Productie Tel: ; Fax: e-licitatie@cantacuzino.ro Laborator Analize Medicale Tel: ; Fax: analize@cantacuzino.ro Punct Farmaceutic Tel: LABORATOR IMUNITATE ANTIINFECŢIOASĂ Şef de laborator: Aurora Sălăgeanu, chimist principal, CS II, doctor in chimie, immuno@cantacuzino.ro Iuliana Caraş, biochimist specialist, CSIII, doctorand, immuno@cantacuzino.ro Iuliana Francisca Anghelache, chimist, doctorand [concediu de maternitate] Florentina Alina Dumitru, CS, medic specialist alergologie-imunologie clinică [detaşată la Imperial College London], a.f.dumitru@gmail.com Lucian Lerescu, medic specialist medicină de laborator, CS, llerescu@cantacuzino.ro Cătălin Ţucureanu, biochimist, asistent de cercetare, ctucureanu@cantacuzino.ro Ramona Pitica, biolog, asistent de cercetare, immuno@cantacuzino.ro Camelia Tabârţă, tehnician Domeniul de cercetare: Principalele domenii de interes sunt: imunitate înnăscută, inflamaţie şi imunomodulare. Principalele domenii de cercetare sunt: - studierea proprietăţilor şi mecanismelor de acţiune ale imunomodulatorilor şi adjuvanţilor - determinarea profilului de citokine în anumite condiţii fiziopatologice (infecţii, cancer) şi investigarea posibilelor corelaţii cu stadiul şi evoluţia bolii, precum şi cu tratamentul - investigarea relaţiei dintre cancer şi inflamaţie LABORATOR IMUNITATE CELULARĂ Director General: Dr. RADU Dorel Lucian, CSI, Conferentiar Universitar UMF Carol Davila, medic primar, dorel.radu@cantacuzino.ro. STAVARU Crina, CS III, medic primar, doctor, scrina@cantacuzino.ro şef laborator IANCU Adina Daniela, biolog, asistent cercetare, doctorand aiancu@cantacuzino.ro GROSU Melania, medic veterinar, doctorand, cercetator stiintific gmelania@ cantacuzino.ro. MIRCIOIU Floarea, PSV PETRE Valentina, PSV POPISTER Liliana, laborant determinari fizico-chimice Telefon: ext 5290 / 5190 Direcţiile de cercetare: Laboratorul nostru are o experienţă îndelungată în medicina experimentală, în ultimii 5 ani au fost realizate studii de autoimunitate sau imunitate antiinfecţioasă pe modele murine convenţionale sau transgenice, orientarea principală fiind spre cercetarea aplicată. Pe lângă studiile de medicină experimentală membrii echipei de cercetare participă împreună cercetători din domeniul imunologiei din alte centre de cercetare la elaborarea unui registru naţional al valorilor de referinţă pentru unii parametri imuni precum şi la abordarea unei zone noi de cercetare cea a nanotehnologiei. INSTITUTUL DE VIRUSOLOGIE STEFAN S. NICOLAU Sos. Mihai Bravu,285,030304,sect. 3, Bucuresti Tel./fax Tel ; office@virology.ro ; directie@virology.ro; secretar.stiintific@virology.ro; contabil.sef@ virology.ro; mihai.stoian@virology.ro; mihaistoian2004@yahoo.com; ion.badea@ virology.ro; ionbadea17@yahoo.com 16 MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

17 Dr. Bunta Florentina, medic specialist boli infectioase (sef sectie) SPITALULUI CLINIC COLENTINA Şoseaua Ştefan cel Mare nr , cod , Sector 2, BUCUREŞTI Telefoane centrală spital: , Informatii despre pacientii internati: interior Telefon secretariat general: Fax: interioare: 5025 recepţie; 5215 medicina; 5029 chirurgie; 5305 neurologie; 5603 dermatologie; 5554 medicina muncii; 5544 ortopedie; 5205 plasmafereză; 5553 radiologie subsol; 5022 centrul de transfuzii; 5555 punct de lucru ortopedica Manager: Dr. ANDREESCU BOGDAN Tel , Director medical: Dr. IONESCU DANA Tel , Director Financiar-Contabil: Ec. DINESCU MARIA Tel , Director Ingrijri Medicale: As. CHIRU FLORIAN Tel , Clinica de Boli Parazitare Telefoane: / parazitologie@spitalulcolentina.ro Şef secţie: Conf. Dr. Lidia-Elena Lazăr, medic primar parazitologie; doctor în medicină; diplomat în boli tropicale şi igienă Londra 1993; master în managementul serviciilor de sănătate. Conf. Dr. Carmen Michaela Creţu, medic primar boli parazitare; doctor în medicină; diplomat în boli tropicale şi igienă Londra 1993; competenţă în ecografie generală; competenţă în managementul serviciilor de sănătate. Dr. Loredana Gabriela Popa, medic primar boli parazitare; doctor în medicină; specialist în medicină de laborator; competenţă în ecografie generală; şef lucrări. Dr. Suzana Elena Cilievici, medic primar medicină de laborator; supraspecializare parazitologie clinică; doctor în medicină; diplomat în boli tropicale Paris 1999; şef lucrări. Dr. Corina Manuela Constantin, medic specialist boli infecţioase; supraspecializare în parazitologie clinică; competenţă ecografie generală (in curs). Asistent şef: Elena Predica Servicii: examene coprologice (direct şi concentraţii); culturi de paraziţi; detectarea anticorpilor şi antigenelor parazitare prin metoda ELISA si RIF; dispensarea bolnavilor cu infecţii parazitare cornice: hidatidoza, toxoplasmoza; tratament al parazitozelor intestinale şi tisulare; tratament medical modern al chistului hidatic, cisticercozei cerebrale, sindromului Larva migrans visceralis şi ocularis, toxoplasmozei (forme abortive, ganglionare, oculare), trichinelozei şi parazitozelor de import. Serviciul de prevenire si control a infectiilor nosocomiale Spitalului Clinic Coltea B-dul I.C.Bratianu nr.1, Sector 3, Bucuresti Tel: Fax: Manager: Profesor Doctora Anca Roxana Lupu Director Medical: Doctor Mihaela Parvulescu Director Financiar Contabil: Economist Daniela Elena Hriscu Serviciul de prevenire si control a infectiilor nosocomiale Dr. Bunta Florentina, medic specialist boli infectioase (sef sectie) SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE SI TROPICALE DR. VICTOR BABES Sos. Mihai Bravu nr. 281, sector 3, Cod postal : , Bucuresti Telefon / Fax Administratie : office@spitalulbabes.ro Programari Telefon Centrala : /.28 /.29/.30 Pavilionul B1 Casa Andreea : interior 173 Pavilionul Casa Doru : interior 176 Pavilionul B2 : interior 134, 159 Pavilionul B3 : interior 191 Pavilionul B4 : interior 100 Pavilionul A1 : interior 110 Manager Profesor Universitar Doctor Emanoil Ceaușu Director Medical Doctor Florescu Simin Aysel Director Financiar Contabil Economist Furdu Carmen-Florentina Director de îngrijiri Asistent Medical Principal Năstase Cornelia Casa Andreea Boli infectioase HIV-SIDA adulti Dr. ERSCOIU SIMONA medic şef secţie medic primar boli infecţioase Dr. PĂTRU CRISTINA medic specialist boli infecţioase Dr. STOICEV TAIANA medic specialist boli infecţioase Dr. POPA IONUŢ CRISTIAN medic specialist boli infecţioase Dotari: Secţia clinică HIV/SIDA (Casa Andreea) adulţi 40 paturi şi 10 paturi spitalizare de zi. Demisol: vestiar personal; magazie lenjerie; grup sanitar Parter: 6 saloane serviciu de gardă 2 camere, cabinet medical de gardă BOLI INFECȚIOASE MEDICAL MARKET 17

18 cabinet asistent şef, cabinet asistente, oficiu alimentar depozit materiale de curăţenie, debara rufe magazine materiale sanitare, grupuri sanitare Etaj I: 3 saloane 6 paturi şi 2 paturi spitalizare de zi cabinet ginecologie, cabinet medici cabinet consiliere, cameră asistente medicale oficiu alimentar, depozit materiale de curățenie grup sanitar Etaj II 7 saloane 21 paturi și 5 paturi spitalizare de zi 2 cabinere medici, cameră asistente medicale depozit materiale sanitare, boxă materiale de curățenie oficiu alimentar, grup sanitar Casa Doru Boli infectioase HIV/SIDA adulti Dr. DUICULESCU DAN CONSTANTIN medic şef secţie medic primar boli infecţioase Dr. RĂDOI ROXANA medic primar boli infecţioase Dr. ENE LUMINIŢA medic primar boli infecţioase Dr. TETRADOV SIMONA CAMELIA medic specialist boli infecţioase Dotari: Secţia clinică boli infecţioase V- copii (HIV/SIDA) 50 paturi şi 10 paturi spitalizare de zi. Demisol: serviciul dispensarizare cu 2 camere şi 2 grupuri sanitare spălătorie, meeting-room, 2 cabinete medici 3 vestiare personal, sală de studiu, grup sanitar Parter: camera de gardă sală de aşteptare cameră deparazitare grup sanitar 6 saloane 18 paturi şi 3 paturi spitalizare zi cabinet medic şef, cabinet asistentă şefă cameră asistente medicale, cabinet bronhologie oficiu alimentar, magazie materiale sanitare sală de aşteptare, debara materiale de curăţenie grup sanitar Etaj I: 12 saloane 32 paturi şi 2 paturi spitalizare de zi cabinet medic de gardă, 2 cabinete medici cameră asistente medicale oficiu alimentar, sală de mese Etaj II sală de joacă, şcoală, terasă A1 Boli infectioase adulti Dr. POPESCU CORNELIU PETRU medic specialist boli infecţioase medic şef de secţie Dr. MELINTE VIOLETA medic specialist boli infecţioase Dr. CRISTEA CRISTIANA medic primar boli infecţioase Dr. STANCIU DELIA medic specialist ATI Dr. STOICA OANA ELENA medic specialist boli infecţioase Dotari: PAVILION A1 Secţia clinică boli infecţioase adulţi VI 34 paturi din care: Parter: compartiment cu 9 paturi TI suprafaţa totală fiind de 386 m2: a) 4 saloane pentru pacienţi critici cu câte 2 paturi de ATI şi cu anexe sanitare proprii( duş, WC, lavoar): Salon 1: - Dotare: 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspiraţie 2 aparate de ventilaţie asistată 2 monitoare funcţii vitale 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă 4 injectomate 2 infusomate perdea despărţitoare între paturi, rabatabilă Salon 2: -Dotare : 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspiraţie 2 aparate de ventilaţie asistată 2 monitoare funcţii vitale 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă 4 injectomate 2 infusomate perdea despărţitoare între paturi, rabatabilă Salon 3: -Dotare : 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspiraţie 2 aparate de ventilaţie asistată 2 monitoare funcţii vitale 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă 4 injectomate 2 infusomate perdea despărţitoare între paturi, rabatabilă Salon 4: -Dotare : 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspiraţie 2 aparate de ventilaţie asistată 2 monitoare funcţii vitale 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă 4 injectomate 2 infusomate perdea despărţitoare între paturi, rabatabilă Salon 5 Hemodializă şi izolare: -Dotare : 1 paturi ATI; - 1 consolă TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspiraţie 1 aparat de ventilaţie asistată 1 monitor funcţii vitale 1 aparat de monitorizare hemodinamică invazivă 2 injectomate 1 infusomat b) Minilaborator pentru analize medicale de urgenţă c) Cabinet medici: suprafaţa d) Cabinet medic de gardă e) Cameră asistente medicale cu staţie centrală de monitorizare f) oficiu alimentar g) staţie centrală de sterilizare: spaţiu primire spălare instrumentar spaţiu sterilizare şi predare instrumentar 18 MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

19 h) Vestiare personal (femei şi bărbaţi): cu grup sanitar propriu şi cabină duş i) Depozit aparatură j) Depozit materiale k) Depozit materiale tehnice l) Grup sanitar personal m) Boxă materiale de curăţenie, ploşti, urinare, oliţe şi rufe murdare n) Boxă rufe curate Aripa stângă: 7 saloane 25 paturi cabinet medic şef de secţie, 3 cabinete medici cabinet director de îngrijiri şi asistent şef cabinet asistenţi, depozit lenjerie curată magazie materiale sanitare, boxă materiale de curăţenie oficiu alimentar, vestiar personal grup sanitar Sală pentru medici scriitori. Aripa dreapta: cabinet ecografie A2 Pneumologie II Dr. NICOLĂESCU OLIMPIA medic şef secţie medic primar pneumologie Dr. AMBERT LUMINIŢA medic primar pneumologie Dr. MOCĂNESCU DANIELA medic primar pneumologie Dr. CIOMU EMILIA GENOVEVA medic primar pneumologie Dr. ZLATEV IONESCU MARIA medic primar pneumologie Dr. TRĂILESCU ANA MARIA medic primar pneumologie Dotari: Etaj II Secţia pneumologie II 67 paturi Aripa stângă: 6 saloane 30 paturi serviciu radiologie 3 camere cabinet medic şef secţie, 3 cabinete medici cabinet asistenţi, sală de tratamente cabinet reabilitare respiratorie cabinet asistent şef, oficiu alimentar boxă materiale de curăţenie boxă lenjerie, vestiar personal, grup sanitar Aripa draptă: 3 rezerve 3 paturi 6 saloane 34 paturi sală recoltă spută, sală de tratamente cabinet asistenţi, oficiu alimentar 2 grupuri sanitare personal, vestiar personal lift pentru alimente, boxă pentru lenjerie magazie materiale saniater, centrală telefonică A3 Pneumologie I Dr. VERESCU OCTAVIAN - medic şef de secţie medic primar pneumologie Dr. HOŢESCU ANCA LIGIA medic primar pneumologie Dr. DUMITRESCU ELENA medic primar pneumologie Dr. CÎRSTEA MIHAELA medic primar pneumologie Dr. VASILESCU RALUCA - medic primar pneumologie Dr. POPESCU LIA - medic primar pneumologie Dotari: Etaj III Secţia pneumologie I 78 paturi Aripa stângă: 6 saloane 33 paturi 3 rezerve 6 paturi 3 cabinete medici, cebinet asistenţi sală de tratamente, oficiu alimentar vestiar personal, grup sanitar Aripa drapta: 3 rezerve 6 paturi 6 saloane 33 paturi cabinet explorări funcţionale cabinet medic şef secţie, 2 cabinete medici cabinet asistent şef, cabinet asistente sală de tratamente, magazie meteriale sanitare boxă pentru rufe, oficiu alimentar lift alimente, vestiar personal, grup sanitar B2 Boli infectioase copii Dr. LAZĂR DRAGOȘ ŞTEFAN medic șef secție medic primar boli infecțioase Prof. Dr. CALISTRU PETRE IACOB medic primar boli infecțioase Dr. RUSU RODICA medic primar boli infecțioase Dr. VANCEA GETA medic primar boli infecțioase Dr. SCURTU GABRIELA MIOARA medic primar boli infecțioase Dr. ARSENE MARIA GIANINA medic specialist boli infecțioase Dotari: Secţia Clinică boli infecţioase II copii 61 paturi din care 12 paturi terapie acută Demisol: vestiar personal; magazie lenjerie; grup sanitar Parter: 6 saloane 12 paturi camera de gardă, cabinet medic şef de secţie 3 cabinete medici, cabinet asistente cameră recolte probe biologice oficiu alimentar, grup sanitar Etaj I: 8 saloane 25 paturi cabinet asistentă şefă, 2 cabinete medici camerpă asistente medicale, oficiu alimentar debara materiale de curăţenie, grup sanitar Etaj II 8 saloane - 24 paturi 2 cabinere medici, cameră asistente medicale magazine materiale sanitare debara rufe, grup sanitar B3 Boli infectioase copii Dr. OPREA ANCA CRISTINA medic şef secţie medic primar boli infecţioase Dr. ENACHE GHEORGHE medic primar boli infecţioase Dr. APOSTOL ILEANA CARMEN medic primar boli infecţioase Dr. IORDACHE CRISTINA medic primar boli infecţioase Dr. UNGUREANU EUGENIA medic primar boli infecţioase Dr. ERHAN RALUCA GABRIELA medic specialist boli infecţioase Dr. BOTGROS RADU FLORIN medic specialist boli infecţioase BOLI INFECȚIOASE MEDICAL MARKET 19

20 Dotari: Secţia Clinică boli infecţioase III copii 63 Parter: 6 saloane 15 paturi serviciu de gardă cu 4 camere cabinet medic şef de secţie, cabinet medic de gardă cabinet medici, cabinet asistentă şefă cabinet asistente, oficiu alimentar boxă materiale de curăţenie boxă rufe, vestiar personal, grup sanitar Etaj I: 8 saloane - 23 paturi 3 cabinete medici, cameră asistente oficiu alimentar, debara materiale de curăţenie grup sanitar personal Etaj II 8 saloane - 25 paturi 2 cabinere medici, cameră asistente medicale oficiu alimentar, debara meteriale sanitare boxa rufe, grup sanitar personal B4 Boli infectioase adulti Dr. SIMION VALENTINA CIPRIANA medic şef secţie medic primar boli infecţioase Dr. HOMOŞ MARIANA medic primar boli infecţioase Dr. SPANACHE BĂRBULESCU CARMEN ILEANA medic primar boli infecţioase Dr. HODREA RODICA medic primar boli infecţioase Dotari: Secţia clinică boli infecţioase IV adulţi 57 paturi din care 10 paturi terapie acută Parter: 8 saloane 8 paturi camera de gardă sala de aşteptare cabinet medic gardă cameră deparazitare grup sanitar serviciu radiologie, cabinet medic şef de secţie cabinet asistentă şefă, cabinet medic, cabinet EKG oficiu alimentar, vestiar asistente, grup sanitar, boxă rufe Etaj I: 10 saloane 27 paturi 2 cabiente medici, cameră asistente medicale oficiu alimentar, debara materiale sanitare Etaj II 9saloane - 22 paturi 2 cabinere medici, cameră asistente medicale oficiu alimentar, magazie materiale de curăţenie vestiar asistente, grup sanitar Laborator microbiologie clinica Dr. NICA MARIA şef laborator medic primar laborator Dr. BIOLAN TATIANA medic primar laborator Dr. TURCU ELENA medic primar laborator Dr. DASCĂLU AMALIA OANA medic specialist laborator Dr. TODERAN ANDREEA RUXANDRA medic specialist laborator Laboratorul de Microbiologie Clinica este organizat in doua compartimente: Bacteriologie- Micologie si Parazitologie : COMPARTIMENTUL DE BACTERIOLOGIE- MICOLOGIE: Servicii: detectie in sistem clasic si automat (BacT/ALERT, BACTEC, MB/BACT) a agentilor etiologici ai diferitelor patologii infectioase: bacterii patogene, conditionat patogene, Mycobacterium tuberculosis si Mycobacterium nontb, levuri si fungi filamentosi, intr-o mare diversitate de prelevate clinice (pluribacteriene sau recoltate din situsuri anatomice normal sterile), in infectii comunitare sau infectii nosocomiale, identificare microbiologica (macroscopic, microscopic, proprietati exoenzimatice, antigenice etc) in sistem clasic si automat (miniapi, VITEK2Compact), Testarea rezistentei la antibiotice si chimioterapice a izolatelor bacteriene, prin metoda standard difuzimetrica (CLSI) si metode cantitative (CMI: E-test, ATB/Expression Bio/Merieux, VITEK2C). Diagnostic bacteriologic si micologic prin tehnici moleculare: detectie, cuantificare DNA bacterian (Staphylococcus aureus, MRSA, SCN, Streptococcus pyogenes, streptococi grup viridans, Streptococcus pneumoniae, Haemophylus influenzae, Neisseria meningitidis, Enterobacteriaceae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii etc), levuri: Candida albicans, Candida non- albicans, Cryptococcus neoformans etc si fungi filamentosi, prin Real Time PCR, direct in prelevate clinice sau culturi. Screening pentru tulpini MDR (rifa-r) a tulpinilor de Mycobacterium tuberculosis (High Resolution Melting). Laboratorul de Microbiologie Clinica din Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale Dr. Victor Babes face parte din reteaua nationala de supraveghere a rezistentei la antibiotice, este membru al European Antimicrobial Surveillance System si participa anual la control extern de calitate organizat de EARSS si UK NEQAS. Laboratorul este acreditat conform Standardului ISO 17025: 2005, din anul Dotare: - hote de biosiguranta cls. 2: BSC -EN, MSC9 Microbiological Safety Cabinet /JOUAN; - sistem automat de distribuire medii de cultura solide: S 8000, AES Laboratoire; - centrifugi max 5000 rot/sec: JOUAN B4i multifunction Centrifuge; autoclave Tomy SX-700E; etuve: Ecocell BMT, JOUAN; - sisteme automate de detectie bacteriana: BacT/ALERT, MB/BACT; - sisteme automate de identificare bacteriana si determinare a rezistentei la antibiotice: miniapi, VITEK 2C; frigidere, congelatoare (-20 C / -80 C), incubatoare 37ºC 42 ºC 56 C: JOUAN, Friocell MMM Group; - sistem de producere apa distilata GFL 2012/ Analytic Laboratory. - 3 Hote biosiguranta cls.a II a 40 Kojair 2009(flux laminar, UV, gas, pentru prelucrare probe si extractie acizi nucleici, preparare reactivi / Master Mix, reactii post-pcr); - vortex-mixer; 2 thermoblocuri (Digital Dry Bath 65 C, 37 C); - centrifuga pentru tuburi eppendorf (max X g)/ cu si fara racire SIGMA, spectrofotometru DNA Specreafuge 24 DAlpha Innotech; - mini centrifugi (max X g) Spectrafuge 24 D; mini LabRoller Rotator; DyNA chill/ racitoare portabile (0 C and 15 C); - congelator (-80 C) Dometic UF 455G; pipete monocanal autoclavabile Labnet; LightScanner 32 Instrument/LS32 (Idaho Technology). Prelevatele patologice provin de la pacientii internati in Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale Dr. Victor Babes cu variata patologie infectioasa (inclusiv imu- 20 MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

21 nodeprimati/ infectie HIV/SIDA, tuberculoza, hepatita B, hepatita C, hemomalignitati, diverse forme de cancer, bolnavi cu transplant de organe etc.); bolnavi transferati de la alte spitale, cu infectii nosocomiale; bolnavi dispensarizati. Analizele de microbiologie sunt disponibile si ca servicii cu plata. In Laboratorul de Microbiologie Clinica se desfasoara si activitati de diagnostic in cadrul unor Programe Nationale (supraveghere si monitorizare a tuberculozei, a infectiei HIV/SIDA, a bolii diareice, supraveghere a rezistentei la antibiotice, etc.), activitati de cercetare (proiecte nationale si internationale/ex: Capacities Research Infrastructures/ FP7 - European Research Infrastructure on Highly Pathogenic Agents 2010). COMPARTIMENTUL DE PARAZITOLOGIE: Dr. TODERAN ANDREEA RUXANDRA medic specialist Medicina de Laborator (Compartimentul de Parazitologie). Diagnostic parazitologic clasic: 1. Examen macroscopic al materiilor fecale; al helmintilor/fragmentelor de helminti; al ectoparazitilor 2. Examen microscopic: direct: materii fecale, lichid duodenal, sputa/aspirat bronsic/lavaj brohoalveolar, sediment urinar etc., frotiuri efectuate din diverse prelevate clinice (materii fecale, sange, maduva osoasa, aspirat bronsic etc) colorate Giemsa, tricrom, tricrom modificat, cu albastru de toluidina, Ziehl-Neelsen. Aceste coloratii sunt utile in diagnosticul malariei, in diagnosticul amibiazei si in diagnosticul unor infectii grave oportuniste (pneumocistoza, criptosporidioza ce apar frecvent la imunodeprimati). 3. Tehnici de concentrare a diferitelor prelevate: concentrare formol-acetat de etil (materii fecale); buffy-coat, tripla centrifugare (sange), 4. Identificarea Enterobius vermicularis (oxiuri) prin metoda amprentei anale 5. Identificarea Strongyloides stercoralis prin metoda coproculturii pe carbune. Diagnostic parazitologic prin metode moleculare (RT-PCR): Plasmodium falciparum, Plasmodium vivax, Plasmodium ovale, Plasmodium malariae, Leishmania infantum, Toxoplasma gondii, Toxocara spp., Cryptosporidium parvum, Pneumocystis jirovecii. Aparatura din Laboratorul de Parazitologie: Microscop trinocular Motic BA210, Camera foto Moticam 2000, Hota de biosiguranta cls a II-a, Streamline, ESCO, Etuva Ecocell/ BMT, Autoclav Tomy. Imunofenotipare limfocitara T (TCD4 si TCD8) monitorizare imuna Imunofenotipare limfocitara T, B, NK Complexe immune circulante Cabinet boli infecţioase dispensarizare hepatite Dr. MOŢOC ADRIANA medic primar boli infecţioase Dr. CALOMFIRESCU CRISTINA medic primar boli infecţioase Dr. CULINESCU AUGUSTINA MARIA medic specialist boli infecţioase Compartiment infecţii nosocomiale Dr. ION NEDELCU NICOLAE medic primar epidemiologie INSTITUTUL NAŢIONAL DE ENDOCRINOLOGIE C. I. PARHON Bd. Aviatorilor, nr , sector 1, Bucureşti, cod poştal Tel (centrală), Fax MANAGER - Dr. Paun Diana Loreta, m.pr. endocrinolog, Ş.L. DIRECTOR MEDICAL - Dr. Ghemigian Adina Mariana, m.pr. endocrinolog, Ş.L. DIRECTOR FINANCIAR-CONTABIL - Ec. Boc Mariana DIRECTOR DE ÎNGRIJIRI - Asist. Pecsi Săftică Compartiment de Prevenire şi Control al Infecţiilor Nosocomiale Bucuresti Spitalul Clinic de Urgenţã Militar Central Dr. Carol Davila Bucureşti Str. Mircea Vulcãnescu nr. 88, Bucureşti, sector 1, CP Tel./ Fax: , , , rel_publice@scumc.ro Sectie Boli Infectioase Laboratorul de Virusologie, Imunologie, Biologie Moleculara Dr. TÂRDEI GRAŢIELA medic primar laborator coordonator Srvicii: Testele efectuate curent in Laboratorul de Virusologie, Imunologie, Biologie moleculara (VIBM) sunt reprezentate de incarcaturile virale HIV, HBV, HCV, imunitatea celulara (imunofenotipare TCD4, TCD8, B si NK), testul Quantiferon TB Gold, determinarea fotometrica a complexelor imune circulante. Aceste teste sunt efectuate pentru pacientii internati sau dispensarizati in Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale Dr. Victor Babes dar sunt disponibile si ca servicii cu plata. In Laboratorul de Virusologie, Imunologie, Biologie moleculara (VIBM) se desfasoara si activitati specifice in cadrul unor programe nationale de supraveghere epidemiologica si in cadrul unor proiecte de cercetare medicala, nationale si internationale. Lista testelor efectuate in laboratorul Virusologie, imunologie si biologie moleculara: Incarcatura virala HBV (ADN-HBV cantitativ) Incarcatura virala HCV (ARN-HCV cantitativ) Incarcatura virala HIV (ARN-HIV-1 cantitativ) Incarcatura virala CMV (ADN-CMV cantitativ) SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI Splaiul Independentei, Nr. 169, Bucuresti Telefoane: ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; Interior secretariat: 100 Telefon directie: 021/ , 021/ Fax directie: secretariat@suub.ro Manager: Conf. Dr. Cătalin Cîrstoiu Director Medical: Prof. Dr. Dragoş Vinereanu Director De Ingrijiri: As. Med. Pr. Claudia Dobre Director Financiar Contabil: Ec. Liana Saulea BOLI INFECȚIOASE MEDICAL MARKET 21

22 PREVENIRE SI CONTROL INFECTII NOSOCOMIALE Medic coordonator: Dr. Lmbru Heryca Katia, medic primar Epidemiologie, medic specialist MG-MF, competenta Ecografie Generala; Biolog Braileanu Maria, biolog principal; Asistent coordonator: Nicolae Georgeta, asistent principal DOTARI: Laborator autocontrol: autoclave, thermostat, hota cu flux laminar, etuva pupinel, aparat monitorizare a calitatii aerului, microscop, densiometru cu pipeta electonica. 22 MEDICAL MARKET BOLI INFECȚIOASE

23

24