unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul"

Transcript

1 1. EZSTOE 1.1. GENELTĂŢ PVND EZSTOELE DEFNŢE. EZSTOL este o componentă electronică pasivă, prevăzută cu terminale, care are proprietatea fizică de a se opune trecerii curentului electric. Mărimea fizică care caracterizează rezistorul se numeşte rezistenţă electrică ( ) zistorul este un dispozitiv fizic iar rezistenţa electrică este o proprietatea fizică. zistenţa electrică se poate exprima în moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit rezistorul (la rece) (1) unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul l S S = secţiunea transversală a conductorului în funcţie de valorile mărimilor electrice dintr-un circuit electric (la cald) () (Legea lui Ohm) unde: = tensiunea electrică la bornele rezistorului = curentul electric care circulă prin rezistor 1.1. NTĂŢ DE MĂSĂ zistenţa electrică se măsoară în ohmi (Ω). 1ohm este rezistenţa unui rezistor parcurs de un curent de 1 amper atunci când la bornele sale se aplică o tensiune de 1 volt. 1V zistenţa electrică [ ] 1 1 Deoarece 1 ohm are valoarea mică, în practică se utilizează multiplii acestuia: 1 k Ω (kiloohm) = 1000 Ω = 10 Ω 1 M Ω (megohm) = 1000 k Ω = Ω = 10 6 Ω zistivitatea electrică S l mm [ ] mm mm Conductivitatea electrică G 1 1 [ G] 1 S( Siemens)

2 1.1. PMET ELECTC SPECFC EZSTOELO a. EZSTENŢ NOMNLĂ (n) prezintă valoarea, în ohmi, a rezistenţei pentru care a fost construit rezistorul, măsurată la temperatura de 0º C. b. COEFCENTL DE TOLENŢĂ (%) prezintă abaterea în procente, în plus sau în minus, (±%) a rezistenţei reale a rezistorului faţă de rezistenţa nominală înscrisă pe acesta. Coeficientul de toleranţă (%) poate fi marcat şi în cod de litere, conform tabelului: ±0,005 ±0,001 ±0,0 ±0,05 ±0,1 ±0,5 ±0,5 ±1 ± ±,5 ±5 ±10 ±0 E L P W C D F G H J K M c. PTEE NOMNLĂ (Pn) prezintă puterea maximă admisibilă (în curent continuu) ce poate fi disipată pe un rezistor, pe o perioadă îndelungată, fără ca acesta să se supraîncălzească. Puterea se exprimă în waţi [ P] W ( wat) Puterea nominală depinde de dimensiunile rezistorului, de materialul utilizat pentru elementul rezistiv şi de tehnologia de construcţie. zistoarele utilizate cel mai frecvent în echipamentele electronice au următoarele puteri: 0,1W ; 0,15W ; 0,5W ; 0,5W ; 1W ; W ; 5W ; 10W. Puterea nominală pe rezistor se calculează cu formulele P Conform formulelor de mai sus, cunoscând puterea şi rezistenţa nominală a unui rezistor se poate determina curentul maxim admis astfel: [ m] 1000 PW [ ] [ ] Exemple: un rezistor cu = 100Ω şi P= 1W suportă un curent de 100 m un rezistor cu = 100Ω şi P= 5W suportă un curent de 5 m zistor cu caracteristicile: 5W ;, Ω ; ± 5% Curentul admis de rezistor 1500 m d. TENSNE NOMNLĂ (n) prezintă tensiunea maximă ce poate fi aplicată la bornele unui rezistor fără ca acesta să se supraîncălzească. Tensiunea nominală se calculează cu formula: [ V] P[ W] [ ] Pentru rezistorul de mai sus n =, V.

3 1.1.4 SMOLLE EZSTOELO a. rezistor - semn general b. rezistor - semn tolerat c. rezistor - semn nestandardizat d. rezistor cu rezistenţă variabilă e. rezistor cu contact mobil f. rezistor cu contact mobil cu poziţie de întrerupere g. potenţiometru cu contact mobil h. potenţiometru cu ajustare (semi-reglabil) - semn general i. potenţiometru cu ajustare predeterminată j. rezistor cu doua prize fixe k. şunt l. element de încălzire m. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de temperatură (termistor) n. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de temperatură - semn tolerat o. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de tensiune (varistor) p. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de tensiune - semn tolerat

4 1.. MCE EZSTOELO 1..1 MCE DECTĂ PN COD LFNMEC. cest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea rezistenţei este un număr întreg), sau între cifre (situaţie în care are rol de virgulă iar valoarea rezistenţei este un număr zecimal). Litera poate avea următoarea semnificaţie: (facultativă) valoarea rezistenţei este exprimată în Ω (ohmi) K valoarea rezistenţei este exprimată în kω (kiloohmi) M - valoarea rezistenţei este exprimată în MΩ (megohmi) Dacă după numărul de pe rezistor nu este nici o literă din cele prezentate mai sus valoarea rezistenţei este exprimată în Ω (0hmi). Exemple: Ω ; 0 0 Ω ; 18 1,8 Ω 1k5 1,5 kω = 1500 Ω ; 15K 15 kω = Ω M, MΩ =.00 kω ; 10M 10 MΩ = kω 1.. MCE NDECTĂ PN COD NMEC. cest cod se utilizează pentru marcarea rezistoarelor de dimensiuni mici şi a rezistoarelor SMD (de tip chip). Pentru rezistoarele de dimensiuni mici codul este format din sau cifre semnificative şi o cifră care reprezintă coeficientul de multiplicare. Coeficientul de multiplicare este întotdeauna ultima cifră şi valoarea acestei cifre reprezintă exponentul(puterea) lui = 1, = 10, 10 = 100, 10 = 1000, = etc. Valoarea rezultată este exprimată în ohmi. Exemple: x10 1 = 680 Ω 15 15x10 = 15x1000 = Ω = 15 kω 45 45x10 = 45X100 = 4500 Ω = 4,5 kω x10 0 = 185x1 = 185 Ω.

5 Pentru citirea valorii rezistenţei de pe rezistoarele SMD se utilizează tabele de mai jos: TEL 1. TEL. LTE S C D E F Multiplicator zistenţa este marcată cu un cod de cifre din tabelul 1, sau cu un cod de cifre din tabelul 1 urmat de o literă din tabelul. La fiecare cod de cifre din tabelul 1 îi corespunde o anumită valoare. Dacă rezistenţa este marcată cu un cod de cifre urmat de o literă valoarea se determină astfel: grupul de cifre care corespunde codului din tabelul 1 se înmulţeşte cu multiplicatorul care corespunde literei din tabelul. = Valoare x multiplicator Valoarea rezultată este exprimată în ohmi. Exemple: Ω ; 0 00 Ω x 10-1 = 110 : 10 = 11 Ω 44C 80 x 10 = 80 x 100 = 8000 Ω = 8 KΩ 88S 806 x 10 - = 806 : 100 = 8,06 Ω

6 1.. MCE NDECTĂ PN CODL CLOLO. Marcarea se face cu, 4 sau 5 benzi colorate. La fiecare culoare îi corespunde o cifră, după cum este explicat în cele ce urmează. CODL CLOLO În electronică codul culorilor se utilizează pentru marcarea indirectă a rezistoarelor şi condensatoarelor. ceste componente se marchează cu sau mai multe inele colorate. La fiecare culoare corespunde o cifră. Cifrele corespunzătoare inelelor colorate formează un număr care reprezintă valoarea componentei respective. În desenul de mai jos am prezentat o metodă de reţinere mai uşoară a acestui cod. GLEN 4 POTOCL 5 VEDE OŞ MO 1 7 VOLET 6 LST 8 G NEG 0 9 L NTEPETE DESENL DE M SS. - Se reprezintă un triunghi. - În vârfurile lui sunt marcate primele trei cifre pare, 4, 6 la care le corespund culorile drapelului roşu, galben, albastru. - Pe laturile triunghiului se află cifrele impare corespunzătoare celor pare din vârfuri - respectiv, 5, 7 la care le corespund culorile ce rezultă din combinaţia culorilor din vârfuri astfel: roşu+galben portocaliu galben+albastru verde roşu+albastru violet - La cifrele 0 şi 1 le corespund culorile cele mai închise, respectiv negru şi maro - La cifrele 8 şi 9 le corespund culorile cele mai deschise, respectiv gri şi alb

7 Se consideră banda inelul care este mai aproape de unul dintre terminalele rezistorului. Dacă benzile sunt poziţionate pe mijlocul rezistorului pentru a se determina care este banda se face o măsurare aproximativă a rezistenţei cu ohmetrul. ceastă bandă nu poate avea culoarea: auriu sau argintiu. Semnificaţia benzilor. EZSTOELE C ENZ: anda reprezintă prima cifră a numărului anda reprezintă a doua cifră a numărului anda reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10 cifră corespunzătoare culorii benzii ) La aceste rezistoare coeficientul de toleranţă este 0% EZSTOELE C 4 ENZ: anda reprezintă prima cifră a numărului anda reprezintă a doua cifră a numărului anda reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10 cifră corespunzătoare culorii benzii ) anda V reprezintă coeficientul de toleranţă EZSTOELE C 5 ENZ: anda reprezintă prima cifră a numărului anda reprezintă a doua cifră a numărului anda reprezintă a treia cifră a numărului anda V reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10 cifră corespunzătoare culorii benzii ) anda V reprezintă coeficientul de toleranţă Culori pentru coeficientul de multiplicare: Culoare rgintiu uriu Negru Maro oşu Portocaliu Galben Verde lbastru Violet Coef. M Culori pentru coeficientul de toleranţă: Culoare Violet lbastru Verde Maro oşu Portocaliu Galben uriu rgintiu Coef. T 0,1% 0,5% 0,5% 1% % % 4% 5% 10%

8 EXEMPLE: MO NEG GLEN = 10 X 10-1 = 10 : 10 = 1 Ω Coef. toleranţă = 4 % POTOCL POTOCL GLEN = X 10 4 = X = 0000 Ω = 0 KΩ Coef. toleranţă = 5 % MO = 196 X 10 1 = 196 X 10 = 1960 Ω = 1,96 KΩ L LST MO MO Coef. toleranţă = 1 % POTOCL NEG NEG OŞ MO = 00 X 10 = 00 X 100 = 0000 Ω = 0 KΩ Coef. toleranţă = 1 %

9 1.. GPE EZSTOELO 1..1 GPE SEE. Două sau mai multe rezistoare sunt conectate în serie dacă sunt plasate pe aceeaşi ramură de reţea iar între ele nu sunt noduri de reţea. La conectarea în serie rezistoare învecinate au comune numai câte un terminal. zistoarele conectate în serie sunt parcurse de acelaşi curent electric. + + a. b. Figura a. ţea de rezistoare conectate în serie b. Schema echivalentă Tensiunea la bornele reţelei este egală cu suma tensiunilor de pe fiecare rezistor. (1) Conform Legii lui Ohm tensiunile electrice din reţeaua de mai sus se exprimă astfel: () 1 Prin înlocuirea relaţiilor () în relaţia (1) se obţine relaţia: () Dacă relaţia () se împarte la se obţine formula rezistenţei echivalente a reţelei: (4) În mod similar, pentru n rezistoare conectate în serie rezistenţa echivalentă este: (5) Dacă în reţea sunt n rezistoare cu aceeaşi valoare, rezistenţa echivalentă este: (6) ( ) 4... n n La gruparea în SEE a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă a reţelei CEŞTE, va fi mai mare decât valoarea oricărui rezistor din reţea.

10 1.. GPE PLEL. Două sau mai multe rezistoare sunt grupate în paralel dacă sunt conectate între aceleaşi două noduri. La conectarea în paralel rezistoare învecinate au comune terminalele două câte două. zistoarele conectate în paralel au aceeaşi tensiune electrică la borne. a. b. Figura 1... a. ţea de rezistoare conectate în paralel b. Schema echivalentă Conform Legii a lui Kirchhoff, în schema de mai sus, curentul electric care intră în nodul este egal cu suma curenţilor care ies din nod. (1) Conform Legii lui Ohm curenţii electrici din reţeaua de mai sus se exprimă astfel: () Prin înlocuirea relaţiilor () în relaţia (1) se obţine relaţia: () Dacă în relaţia () se scoate factor comun apoi se împarte la se obţine formula rezistenţei echivalente a reţelei: (4) În mod similar, pentru n rezistoare conectate în serie rezistenţa echivalentă este: (5) Dacă în reţea sunt n rezistoare cu aceeaşi valoare, rezistenţa echivalentă este: (6) La gruparea în PLE a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă a reţelei SCDE, va fi mai MCĂ decât valoarea oricărui rezistor din reţea. În practică, rezistoarele conectate în paralel, se grupează câte două, iar rezistenţa echivalentă () a celor două rezistoare ( şi ) se calculează cu formula: (7) n n + + e

11 1.. TNSFGE TNGH STE (STE TNGH). ţelele de rezistoare complexe, pot fi reduse la conexiuni accesibile calculului, prin transformarea conexiunilor din triunghi în stea sau invers. 1 1 a. b. Figura 1.. a. zistoare grupate în stea b. zistoare grupate în triunghi Pentru înţelegerea transfigurării din triunghi în stea (şi invers) realizez schema de mai jos: 1 La transfigurarea din Δ în Y: şi se transformă în şi se transformă în şi se transformă în La transfigurarea din Y în Δ: şi se transformă în şi se transformă în şi se transformă în laţiile de transformare triunghi stea laţiile de transformare stea - triunghi

12 1.4. DVZOL DE TENSNE CCTE DVZOE DE TENSNE. O aplicaţie practică a conectării rezistoarelor în serie o reprezintă divizorul de tensiune. Divizorul de tensiune este un circuit format din sau mai multe rezistoare conectate în serie şi alimentate cu o sursă de tensiune continuă. Pe fiecare rezistor cade o fracţiune din valoarea tensiunii de alimentare în funcţie de valoarea rezistorului respectiv. În cele ce urmează voi determina formula divizorului de tensiune cu ajutorul căreia se poate determina rapid căderea de tensiune pe fiecare rezistor din circuitul divizorului. + Fac următoarele notaţii: Figura Divizor de tensiune cu rezistoare rezistenţa echivalentă a celor rezistoare conectate în serie n rezistenţa rezistorului n din circuitul divizorului de tensiune n căderea de tensiune pe rezistorul n din circuitul divizorului de tensiune. plicând repetat Legea lui Ohm în circuitul din figura se obţin formulele: (1) () înlocuind relaţia (1) în relaţia () se obţine: () n n n n (4) (5) n n laţia (5) reprezintă formula divizorului de tensiune şi se poate exprima astfel: aportul dintre tensiunea de pe un rezistor şi tensiunea de alimentare este egal cu raportul dintre valoarea rezistorului respectiv şi rezistenţa echivalentă a circuitului. Din formula divizorului de tensiune se deduce căderea de tensiune pe un rezistor n: 1 n n (6) (7) n n

13 1.4. POTENŢOMETL. Potenţiometrul este un rezistor variabil cu terminale şi un element mobil (cursor) care se deplasează între capetele rezistorului. Cursor zistor Cursor zistor 1 0 Terminale Potenţiometru rotativ 0 1 Terminale Potenţiometru liniar Figura 1.4. Construcţia potenţiometrului Potenţiometrul este un divizor de tensiune a cărui funcţionare este prezentată în fig x + 0 x a b Figura 1.4. Funcţionarea potenţiometrului În figura 1.4. a cursorul 0 este mai aproape de terminalul < În figura 1.4. b cursorul 0 este mai aproape de terminalul 1 > Prin deplasarea cursorului 0 dinspre terminalul 1 spre terminalul, rezistenţa dintre cursor şi terminalul () creşte, iar rezistenţa dintre cursor şi terminalul 1 () scade. Conform formulei divizorului de tensiune. la creşterea rezistenţei creşte şi valoarea tensiunii electrice x pe această rezistenţă. x P unde P este rezistenţa potenţiometrului (P = +) Figura Potenţiometre

14 1.5. DVZOL DE CENT CCTE DVZOE DE CENT. O aplicaţie practică a conectării rezistoarelor în paralel o reprezintă divizorul de curent. Divizorul de curent este un circuit format din două sau mai multe rezistoare conectate în paralel şi alimentate de la o sursă de tensiune continuă. Prin fiecare rezistor trece o fracţiune din valoarea curentului absorbit de la sursa de alimentare în funcţie de valoarea rezistorului respectiv. În cele ce urmează voi determina formula divizorului de curent cu ajutorul căreia se poate determina rapid curentul prin fiecare rezistor din circuitul divizorului. + Fac următoarele notaţii: Figura Divizor de curent cu rezistoare rezistenţa echivalentă a celor rezistoare conectate în paralel n rezistenţa rezistorului n din circuitul divizorului de curent n curentul prin rezistorul n din circuitul divizorului de curent. curentul total, absorbit de montaj de la sursa de alimentare plicând repetat Legea lui Ohm în circuitul din figura se obţin formulele: nn (1) () înlocuind relaţia (1) în relaţia () se obţine: n n () (5) n laţia (5) reprezintă formula divizorului de curent şi se poate exprima astfel: aportul dintre curentul printr-un rezistor şi curentul total din circuit este egal cu raportul dintre rezistenţa echivalentă a circuitului şi rezistenţa rezistorului respectiv. n Din formula divizorului de curent se deduce valoarea curentului printr-un rezistor n: 1 (6) n (7) unde n

15 1.5. PLCŢ LE DVZOELO DE TENSNE Ş CENT. a. Extinderea domeniului de măsurare la voltmetre. zistenţa adiţională. Este o aplicaţie a divizorului de tensiune şi constă în conectarea în serie cu rezistenţa proprie a voltmetrului a unei rezistenţe (rezistenţă adiţională) cu scopul de a măsura cu acel voltmetru o tensiune mai mare decât tensiunea nominală a voltmetrului. r a μ V + - Figura 1.5. Schema de principiu a utilizării rezistenţei adiţionale În circuitul prezentat se cunosc: r a rezistenţa internă a instrumentului de măsură a voltmetrului (este un microampermetru) V valoarea tensiunii maxime ce poate fi aplicată instrumentului Se alege valoarea a tensiuni la care se doreşte extinderea domeniului şi se calculează rezistenţa adiţională care trebuie conectată în serie cu voltmetru, astfel: se aplică formula divizorului de tensiune pentru determinarea tensiunii V (1) V ra r a din relaţia (1) se determină formula rezistenţei adiţionale astfel: () V ( ra ) ra () V ra ( V ) (4) ra( 1) n notăm cu, n= coeficient de multiplicare a tensiunii V înlocuind pe n în relaţia (4) se obţine formula finală a rezistenţei adiţionale: (5) ( 1) ra n V

16 b. Extinderea domeniului de măsurare la ampermetre. zistenţa de şunt. Este o aplicaţie a divizorului de curent şi constă în conectarea în paralel cu rezistenţa proprie a ampermetrului a unei rezistenţe (rezistenţă de şunt) cu scopul de a măsura cu acel ampermetru un curent mai mare decât curentul nominal al ampermetrului. r a a μ S S Figura 1.5. Schema de principiu a utilizării rezistenţei de şunt În circuitul prezentat se cunosc: r a rezistenţa internă a instrumentului de măsură a ampermetrului a valoarea maximă a intensităţii curentului care poate fi măsurată de instrument Se alege valoarea a intensităţii curentului la care se doreşte extinderea domeniului şi se calculează rezistenţa de şunt S care trebuie conectată în paralel cu ampermetru, astfel: se aplică formula divizorului de curent pentru determinarea curentului a (1) dar () a r a S a S r r a a S r S a din relaţia () se determină formula rezistenţei de şunt S astfel: (), împart relaţia () la şi obţin relaţia: S a S a a (). r a a notez cu, n= coeficient de multiplicare(şuntare) a intensităţii curentului înlocuind pe n în relaţia () se obţine formula finală a rezistenţei de şunt: (4) S S a (5) (6) (7) r S S a n După calcularea valorii rezistenţei de şunt S se calculează puterea electrică pentru care trebuie să fie construit rezistorul (8) a n r n S S ra ra S n 1 P ( n 1) r S S S S a

17 1.6. EŢELE DE EZSTOE. PLCŢ. a. Determinarea rezistenţei echivalente a unei reţele de rezistoare simplă. 6 4 OSEVŢE: Calculez rezistenţa echivalentă a câte rezistoare care nu au ambele capete în noduri de reţea (în cazul nostru punctele,, C sunt noduri de reţea deoarece la ele sunt conectate mai mult de conductoare). Calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor şi (conectate în serie) şi rezistenţa echivalentă a rezistoarelor 4 şi 5 (conectate în serie). În schema iniţială rezistoarele şi sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă, iar rezistoarele 4 şi 5 sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă 45 şi schema arată astfel: C (1) () Calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor şi (conectate în paralel) şi a rezistoarelor 45 şi 6 (conectate în paralel). () În schema precedentă rezistoarele şi sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă, iar rezistoarele 45 şi 6 sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă 456 şi schema arată astfel: C 45 6 (4) Calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor şi 456 (conectate în serie) (5) 456

18 b. Determinarea rezistenţei echivalente a unei reţele de rezistoare complexă. Pentru reţeaua din figura 1 trebuie calculată rezistenţa echivalentă între punctele şi. Pentru a simplifica calculele consider ca toate rezistoarele din reţeaua de mai jos au aceeaşi valoare ===4=5=6=7=8= Figura 1 În prima etapă transform triunghiul format din rezistoarele,, în stea şi triunghiul format din rezistoarele 4, 5, 6 în stea, apoi calculez rezistenţele echivalente. În urma acestor transformări se obţine reţeaua din figura Figura (1) ()

19 Prin aranjarea rezistoarelor în reţeaua din figura se obţine reţeaua din figura. În reţeaua din figura grupez şi calculez rezistenţa echivalentă a următoarelor rezistoare(serie): şi 8 ; şi 45 ; 46 şi 7. Se obţine reţeaua din fig. 4. () Figura ţeaua din figura 4 este echivalentă cu reţeaua din figura Figura Figura Figura 5 56 Pentru a uşura calculul voi redenumii rezistoarele din figura 5 (păstrând valorile lor) (4) astfel: 8 a 4 56 b d 45 c

20 După redenumirea rezistoarelor reţeaua arată ca în figura 6. a ac c ab d Figura 6 b d bc Figura 7 Transform triunghiul format de rezistenţele a, b, c în stea, apoi calculez rezistenţele echivalente. În urma acestor transformări se obţine reţeaua din figura 7. 4 a b 4 4 ab a b c (5) 4 a c 8 8 ac a b c b c bc a b c ţeaua din figura 7 este echivalentă cu reţeaua din figura 8. ac ac ab ab d bc Figura 7 d bc Figura 8 În reţeaua din figura 8 grupez şi calculez rezistenţa echivalentă a următoarelor rezistoare: ac şi (serie), bc şi d (serie), obţinând reţeaua din figura 9. (6) ac ac d bc d bc 1 1 7

21 În reţeaua din figura 9 grupez şi calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor -ac şi d-bc (paralel) şi obţin reţeaua din figura 10, în care calculez rezistenţa (7) echivalentă ac dbc ac dbc ac dbc ac ab ac-dbc ab d-bc Figura 9 Figura 10 (8) ac dbc ab 1 1 1

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU 1. CURNTUL LCTRIC curentul electric Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică liberi sub acţiunea unui câmp electric se numeşte curent electric. Obs.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive 1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013 ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Curentul electric stationar

Curentul electric stationar Curentul electric stationar 1 Curentul electric stationar Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit interg. Regulile lui Kirchhoft. Lucrul si puterea curentului electric continuu 1. Daca

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

ELECTRICITATE SI MAGNETISM

ELECTRICITATE SI MAGNETISM ELECTCTTE S MGNETSM. Sarcina electrica Sarcina electrica (Q sau q) este o marime fizica ce caracterizeaza starea de electrizare a unui corp. Metode de electrizare care conduc la aparitia sarcinii electrice:

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~ Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I

Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I Scopul lucrării: - Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru) necesare studiului experimental al unor dispozitive şi circuite

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

05 - Circuite serie şi paralel

05 - Circuite serie şi paralel 05 - Circuite serie şi paralel 1. Ce sunt circuitele serie şi paralel Într-un circuit serie, toate componentele sunt conectate unul în continuarea celuilalt, formând o singură cale pentru curgerea electronilor.

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα