MATEMATICĂ 1 ALEXANDRU NEGRESCU
|
|
- Κόρη Ράγκος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 MATEMATICĂ ALEXANRU NEGRESCU
2
3 Cuprins Cuprins Integrale multiple 5. Integrale duble pe dreptunghiuri Integrale duble pe regiuni oarecare Integrale duble în coordonate polare Integrale triple Integrale triple în coordonate sferice Integrale triple în coordonate cilindrice Miscelaneu
4 CUPRINS
5 Capitolul Integrale multiple. Integrale duble pe dreptunghiuri. Calculaţi valoarea integralei (x y da, unde [,] [,]. Soluţie. Vom avea grijă ca pentru prima integrală să punem, drept capete, valorile extreme ale lui y iar pentru a doua integrală să punem, drept capete, valorile extreme ale lui x: (x y dxdy. Observăm că expresia de sub integrală se poate scrie ca produsul a două funcţii: f(x x şi g(y y (care depind numai de variabila x, respectiv y. Atunci integrala noastră se scrie ca produsul a două integrale: (x y dxdy (x dx ( ( ( x y dy x Pauză de Fortificare Intelectuală. Noţiunea de integrală dublă a fost introdusă în anul 769 de către matematicianul elveţian Leonhard Euler (77-78 în lucrarea e formulis integralibus duplicat.. Calculaţi valoarea integralei (x+y da, unde [,] [,]. Soluţie. Fiind atenţi la capetele de integrare, scriem: (x+y da (x+y dxdy. 5 y
6 6 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE Neputând face vreun truc de genul celui din problema precedentă, trebuie să o calculăm în maniera,,standard, şi anume să evaluăm integrala din interior (după x şi apoi pe cea de-a doua (după y. Aşadar, (x+y dx (x+y (+y (y (+y y, am avut grijă ca, integrând după x, să îl privesc pe y ca o constantă. Acum, substituind ceea ce am calculat în integrala noastră, am redus-o la [(+y y ]dy (+y5 5. Calculaţi valoarea integralei x ; y }. y5 5 ( xy x + da, unde {(x,y R Soluţie. Observăm că expresia de sub integrală se poate scrie ca produsul a două funcţii: f(x x x + şi g(y y (care depind numai de variabila x, respectiv y. Atunci integrala noastră se scrie ca produsul a două integrale, astfel: xy x + da care pot fi calculate elementar: x x + dx y dy, xy x + da x x + dx ln(x + y ln5 ( 8 ( y dy 8ln5. y. Calculaţi volumul corpului situat sub paraboloidul eliptic z x şi deasupra dreptunghiului [,] [,]. Soluţie. Corpului situat sub paraboloidul eliptic z x y şi deasupra dreptunghiului [,] [,] este reprezentat în figura...
7 .. INTEGRALE UBLE PE REGIUNI OARECARE 7 y x Reamintim că volumul corpului situat sub suprafaţa z f(x,y şi deasupra dreptunghiului este dat de relaţia V f(x,yda. Aşadar, volumul corpului nostru este egal cu V ( x y dxdy (x x y x dy ( y ( dy y y 6. Pauză de Fortificare Intelectuală. Paraboloidul eliptic este suprafaţa cuadrică ce este caracterizată de ecuaţia unde a,b,c sunt numere reale. z c x a + y b,. Integrale duble pe regiuni oarecare. Calculaţi siny xcosydxdy. Soluţie. Chiar dacă expresia de sub integrală se scrie ca produsul a două funcţii, care depind numai de variabila x, respectiv y, nu putem aplica această strategie deoarece capetele integralelor nu au valori numerice. Vom calcula pornind de la integrala din interiorul expresiei: siny ( siny xcosydx dy ( x cosy sin ycosydy. dy
8 8 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE În această ultimă integrală, privindu-l pe cosy ca (siny, observăm că ( sin sin y ycosy. Atunci siny xcosydxdy ( sin y π.. Calculaţi dreapta y x+ şi parabola y x. (xy +da, unde este regiunea plană mărginită de Soluţie. Pentru început, să determinăm punctele de intersecţie a dreptei cu parabola. Rezolvăm ecuaţia x + x, adică x x, de unde obţinem că ele se intersectează în punctele (, şi (,. Aşadar, regiunea este descrisă de: {(x,y R x,x y x+}. 8 6 Pentru x [ ;], arcul parabolei y x este margine inferioară pentru iar segmentul de pe dreapta y x+ este margine superioară. Atunci: (xy +da x+ ( xy x+ (xy +dydx x +y dx x (x+dx ( x +x 8.
9 .. INTEGRALE UBLE PE REGIUNI OARECARE 9. Calculaţi de xy, y x şi y x. xda, unde esteregiuneadinprimulcadranmărginită Soluţie. eoarece domeniul nu este atât de accesibil ca la problemele anterioare, îl vom împărţi în domenii mai mici. Cum le găsim? Să aflăm, pentru început, punctele de intersecţie a celor trei grafice. Pentru intersecţia dreptelor y x şi y x, rezolvăm ecuaţia x x şi găsim punctul (,. Pentru intersecţia dreptei y x cu xy, rezolvăm ecuaţia x ( x şi găsim punctul,. Pentru intersecţia dreptei y x cu xy, rezolvăm ecuaţia x ( x şi găsim punctul,. Acum putem să spunem cum împărţim domeniul : alegem ca fiind regiunea cuprinsă între dreptele y x, y x şi x, iar pe ca fiind regiunea cuprinsă între x, y x şi y x. Atunci: xda xda+ xda x x x (xy xdydx+ x x x dx+ + x x dx+ (xy (x x x x ( x dx xdydx dydx 9.. Calculaţi valoarea integralei y e x dxdy.
10 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE Soluţie. eoarece nu există niciun mod elementar de a calcula primitiva lui e x, părem a fi fără putere în faţa acestei integrale. Însă o strategie, ce va da roade aici, este schimbarea ordinii de integrare. omeniul de integrare, care este un triunghi, se scrie: {(x,y R y, y } x. Însă, putem privi acest triunghi şi altfel: Aşadar, y { (x,y R x, y x }. e x dxdy x e x dydx xe x dx e x e. e x y x dx e x (x dx. Integrale duble în coordonate polare Sistemul de coordonate polare este un sistem de coordonate de dimensiune, în care fiecare punct P din plan este determinat de distanţa r faţă de un punct fixat O (numit pol sau origine şi un unghi t, format cu o direcţie fixată. Punctul P îi asociem perechea ordonată (r,t iar r şi t se numesc coordonate polare. Pentru un punct P din plan, coordonatele sale carteziene x şi y se pot scrie astfel: x rcost şi y rsint. omeniile maxime pentru coordonatele polare sunt: r [, şi t [,π. Când trecem din coordonatele carteziene în coordonatele polare să nu uităm să înmulţim cu factorul J r, numit iacobianul transformării! Un lucru ce merită evidenţiat este că x +y r cos t+r sin t r (cos t+sin t r. Se poate nota şi cu (ρ,θ. E de preferat ca ambele caractere să aparţină aceluiaşi alfabet.
11 .. INTEGRALE UBLE ÎN COORONATE POLARE. Calculaţi ( x +y da, unde este discul unitate. Soluţie. Trecând la coordonate polare, x +y r r, unde r [;] şi t [,π]. Atunci: ( x +y da ( rrdrdt. Calculaţi valoarea integralei t π dt ( r r ( rrdr π. sin ( x +y da, unde {(x,y R x +y 9,y }. Soluţie. Transformând în coordonate polare, sin ( x +y sin ( r, unde r x + y [,9], adică r [;], şi t [,π], deoarece y (fiind nenegativ se află în cadranele I şi II. Atunci: sin ( x +y da sin ( r rdrdt dt sin ( ( r rdr scriem r ( r π π(cos cos9.. Calculaţi valoarea integralei sin ( r (r dr π ( cos ( r x +y da, unde {(x,y R x +y y,x,y }. Soluţie. Prezenţa expresiei x + y ne sugerează să utilizăm coordonatele polare. Încercăm! Inegalităţile din domeniul se transcriu: r cos t + r sin t rsint, adică r sint, şi cost,sint. Aşadar: t [ ; π ], r [,sint],
12 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE şi integrala devine x +y da 8 sint sin tdt. Cum sin(x sinx sin x, obţinem că x +y da r rdrdt (sint sin(t dt ( cost+ cos(t π ( r sint dt Calculaţi valoarea integralei I e x dx. Soluţie. Aparent, această problemă nu are nicio legătură cu subiectul nostru. Este o integrală grea. e x nu ne lasă să îi găsim primitiva. Însă coordonatele polare ne vor surprinde cu o frumoasă aplicaţie aici. Nu vedem nicio integrală dublă în enunţ, dar ce ar fi dacă ne-am crea noi una? Să îl observăm pe I : I e x dx e y dy. Acum, să privim acest produs de integrale de la la ca o integrală dublă pe R. E delicată extinderea integralelor duble pe domenii nemărginite, dar să o privim în aceeaşi manieră ca integralele improprii, studiindu-le la limită. Atunci: I e x e y da e (x +y da. R R e acum, transformarea în coordonate polare este evidentă: e (x +y e r, r [;, t [,π], şi integrala devine I + + e r rdrdt e r ( rdrdt (e r dt ( privim e r ( r (e r ( dt π.
13 .. INTEGRALE TRIPLE Atunci I π. Pauză de Fortificare Intelectuală. e x dx este cunoscută sub numele integrala lui Gauss (Gaussiană. Este numită după matematicianul german Carl Friedrich Gauss ( , foto stânga, considerat unul dintre cei mai mari matematicieni ai tuturor timpurilor, supranumit Princeps Mathematicorum (Prinţul Matematicii. Această integrală are o gamă largă de aplicaţii: teoria probabilităţilor, mecanica cuantică, etc. eoarece e x este o funcţie pară pe mulţimea R, avem că e x dx şi prinschimbarea devariabilă x t, ea va fi egală cu ( t dt Γ π. e x dx e t. Integrale triple. Calculaţi xyz dv, unde {(x,y,z R x, y, z }. Soluţie. Este o integrală simplă, capetele sunt numerice, trebuie doar să fim atenţi la calcule: xyz dv 5 xyz dxdydz ( xyz dx dydz ( yz dy dz (yz x x x dydz 5 (z y y ( z dz 5 z z dz 5 5. y z. Calculaţi volumul corpului mărginit de paraboloizii z x +y şi z 5 x y.
14 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE Soluţie. Ideea este să proiectăm corpul nostru pe cel mai convenabil plan, în cazul nostru pe xoy. Să vedem cum se intersectează paraboloizii: sistemul { z x +y z 5 x y implică x +y 5 x y, adică x + y. eci paraboloizii se x intersectează după elipsa ( + y, a cărei proiecţie pe planul xoy are aceeaşi ecuaţie. eci proiecţia corpului K pe planul xoy este mulţimea E : {(x,y R x +y }, adică interiorul elipsei găsite mai sus Ne amintim că volumul corpului K, căutat de noi, este Vol(K dv. iferenţa (5 x y (x +y 5 5x 5y 5 5(x +y este nenegativă, aşa că z variază de la cantitatea mai mică, z x +y, la cea mai mare, z 5 x y, putem scrie că ( 5 x y Vol(K dz da. Aşadar: Vol(K E E K x +y z z5 x y [ da zx +y 5 5(x +y ] da. E
15 .5. INTEGRALE TRIPLE ÎN COORONATE SFERICE 5 Să vedem cum îl abordăm pe E. Elipsa x a + y se scrie în coordonate polare: b x arcost, y brsint iar iacobianul transformării este J abr, unde r [,] şi t [,π]. Elipsa noastră se scrie: x rcost, y rsint iar iacobianul transformării este J r. Valoarea expresiei 5 5(x +y este 5 5r. Aşadar volumul nostru a devenit: Vol(K 5 (5 5r dt rdrdt (r r dr π ( r r r.5 Integrale triple în coordonate sferice (5r 5r drdt r 5π. 6 Sistemul de coordonate sferice este un sistem de coordonate cu trei dimensiuni, în care fiecare punct P din spaţiu este determinat de: distanţa (notată cu ρ dintre punctul P şi o origine fixată (O, unghiul zenit (notat cu ϕ format de OP cu axa pozitivă z şi unghiul azimut (notat cu θ format de proiecţia lui OP pe planul xoy cu axa pozitivă x. Astfel, coordonatele carteziene ale unui punct P din plan se scriu: x ρsinϕcosθ, y ρsinϕsinθ, z ρcosϕ. omeniile maxime pentru coordonatele sferice sunt: ρ [,, ϕ [,π], θ [,π]. Când trecem din coordonatele carteziene în coordonatele sferice să nu uităm să înmulţim cu iacobianul transformării, J ρ sinϕ! Un lucru ce merită evidenţiat este că x +y +z ρ sin ϕcos θ +ρ sin ϕsin θ+ρ cos ϕ ρ. Secţiunea aceasta o vom dedica unor calcule,,practice :. Fotbal trigonometric. Aflaţi volumul corpului închis de mingea,,trigonometrică de fotbal.
16 6 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE Soluţie. Amuzant, nu? Cum am putea descrie corpul nostru? rept mulţimea K {(x,y,z R x + y + z }. Aşa cum am văzut mai devreme, volumul lui este Vol(K dv. Şi acum intervin coordonatele sferice (doar mingea e o sferă, nu?: ρ x +y +z, deci ρ [,], iar K Vol(K π ( cosϕ ϕπ ρ sinϕdρdϕdθ ϕ ρ ρ ρ π. dθ sinϕdϕ ρ dρ. Problema cornetului cu îngheţată. Aflaţi volumul corpului situat în interiorul sferei x +y +z z şi în interiorul conului z x +y. Soluţie Ecuaţia sferei se poate rescrie (x + (y + (z, ceea ce ne spune că ea are centrul în punctul de coordonate (,, şi raza egală cu, deci se află deasupra planului xoy, aşa că ne va interesa doar interiorul conului z x +y. Transcriem ecuaţia sferei în coordonate sferice: ρ x +y +z z ρcosϕ, de unde putem caracteriza interiorul sferei ((x +(y +(z prin ρ ρcosϕ, adică ρ cosϕ. Conul, în coordonate sferice, se scrie: ρ cos ϕ z x +y ρ sin ϕcos θ +ρ sin ϕsin θ ρ sin ϕ, [ de unde cos ϕ sin ϕ, adică tg ϕ şi, cum ϕ, π ] (deoarece suntem deasupra planului xoy, rezultă că ϕ π. Astfel, interiorul conului este
17 .6. INTEGRALE TRIPLE ÎN COORONATE CILINRICE 7 caracterizat de ϕ corpului nostru, K,şi scrie: Vol(K 8 [, π ]. Graţie acestor rezultate, putem reveni la volumul cosϕ ρ sinϕdρdϕdθ ( sinϕ ρ ρcosϕ dϕdθ ρ sinϕcos ϕdϕdθ cos ϕ cos ϕ (cosϕ dϕdθ ϕ π ϕ dθ ( dθ dθ π..6 Integrale triple în coordonate cilindrice Sistemul de coordonate cilindrice este un sistem de coordonate cu trei dimensiuni, în care fiecare punct P din spaţiu este determinat de: lungimea proiecţiei (notată cu ρ a segmentului OP pe planul xoy, unghiul azimut (notat cu θ format de proiecţia lui OP pe planul xoy cu axa pozitivă x. Astfel, coordonatele carteziene ale unui punct P din plan se scriu: x ρcosθ, y ρsinθ, z z. omeniile maxime pentru coordonatele sferice sunt: ρ [,, θ [,π], z R. Când trecem din coordonatele carteziene în coordonatele cilindrice să nu uităm să înmulţim cu iacobianul transformării, J ρ! Un lucru ce merită evidenţiat este că x +y ρ cos θ+ρ sin θ ρ.. Calculaţi valoarea integralei mărginită de paraboloidul x +y z şi de planul z. K (x +y dv, unde K este regiunea Soluţie. Planul z,,taie paraboloidul după un cerc de rază. Observăm că regiunea K este un,,vârf de paraboloid, pe care îl proiectăm pe planul xoy în: {(x,y R x +y 6}.
18 8 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE Trecem la coordonatele cilinidrice: x ρcosθ, y ρsinθ, z z. Atunci ρ x + y 6, deci ρ [,], ( iar ecuaţia paraboloidului devine ρ z, adică z ρ ρ. Aşadar, z, şi θ [,π], iar integrala noastră devine: (x +y dv ρ ρdzdθdρ K ρ ( ρ dz dθdρ ρ ( ρ z z dθdρ z ρ (ρ ρ5 dθdρ ( ( ρ ρ5 θπ θ dρ θ π (ρ ρ5 dρ π (ρ ρ6 ρ 5π.. Calculaţi momentul de inerţie al unui con circular drept, omogen, în raport cu axa z. (Conul are raza bazei R, înălţimea H, masa m. Soluţie. Momentul de inerţie al conului K, în raport cu axa z, este dat de formula I z γ(x,y,z (x +y dv. K ρ
19 .6. INTEGRALE TRIPLE ÎN COORONATE CILINRICE 9 eoarece conul este omogen, atunci densitatea γ(x,y,z γ este aceeaşi în fiecare punct şi I z γ (x +y dv. Trecem la coordonate cilindrice: Ecuaţia generală a unui con este K x ρcosθ, y ρsinθ, z z. x +y a z. Să vedem cine este a. eoarece, când x R şi y, avem că z H, obţinem că R a H, deci a R H şi ecuaţia conului se scrie: x +y R H z. În coordonate sferice, ρ R H z, deci z H ρ. Aşadar, R [ ] H ρ [,R], θ [,π], z R ρ,h. Momentul de inerţie devine: I z γ γ γ H R H R π γ HR. R ρ ρdzdρdθ γ H R ρ ( ρ H ρ H dρdθ γ H R ( ρ ρ5 ρr dθ γ H 5R ρ ( ρ z R ( R R 5 zh z H R ρ dρdθ (ρ ρ dρdθ R dθ Nu cunoaştem densitatea γ, dar cunoaştem masa m şi volumul conului, V πr H. Aşa că densitatea γ m V m πr şi, graţie acesteia, momentul H de inerţie este I z π m πr H HR mr.
20 CAPITOLUL. INTEGRALE MULTIPLE.7 Miscelaneu. Calculaţi valoarea integralei I arctgπx arctgx x Soluţie. Aparent, problema nu are nicio legătură cu integralele multiple, însă ideea este să privim expresia arctgπx arctgx ca arctgyx yπ x x, iar y funcţia F(y arctgyx este o primitivă a funcţiei f(y x +x (se arată y uşor folosind schimbarea de variabilă u xy. eci arctgπx arctgx x şi integrala noastră devine I π t arctgyx x yπ y +x y dy dx. π ( +x y dydx +x y dx dy ( arctgxy x ( arctgxy xt dy lim dy y x t y x ( arctgty lim arctg dy t y y arctg ty ( lim dy lim y arctgty π t, dacă y > y dy π lny yπ y π lnπ.. Aflaţi valoarea lui c, pentru care funcţia f(x,y { c(x+y, dacă < x < 5 şi x < y < x+, în rest este densitatea comună de probabilitate a variabilelor aleatoare de tip continuu X şi Y. Soluţie. Una dintre proprietăţile esenţiale ale densităţii comune de probabilitate este f(x,ydxdy.
21 .7. MISCELANEU În cazul nostru, privind domeniul de definiţie a lui f(x,y, avem deunderezultăcăc şi obţinem că c 5 x+ 5 x+ 5 x x c(x+ydydx, (x+ydydx,adicăc 5 (xy + y x+ dx x (x+ dx. Graţie acestei ultime relaţii, deducem că c ( x +x 5, de unde găsim valoarea lui c. Cu acest c este 6 verificată şi nenegativitatea densităţii iar continuitatea sa este evidentă.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραLucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:
Capitolul I: Integrala triplă Conf. dr. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Analiza Matematică II, Semestrul II Conf. dr. Lucian MATICIUC Teoria: SEMINAR 3 Capitolul I. Integrala
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραAlgebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραConcurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme
SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραDreapta in plan. = y y 0
Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραConice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <
Copyright c 009 NG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 17 iunie
Διαβάστε περισσότεραCONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ CONCURS DE ADMITERE, 7 iulie 207 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (30 puncte) ) (0 puncte) Să se arate că oricare ar
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 7 8 Capitolul IX. Integrale curbilinii. Să se calculee Im ) d, unde este segmentul
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere
Capitolul 9 Geometrie analitică 9.1 Repere Vom considera spaţiile liniare (X, +,, R)în careelementelespaţiului X sunt vectorii de pe odreaptă, V 1, dintr-un plan, V sau din spaţiu, V 3 (adică X V 1 sau
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 6 INTEGRALA TRIPLĂ
Capitolul 6 INTEGRALA TRIPLĂ Pentru introducerea noţiunii de integrală triplă a unei funcţii definite pe un domeniu de integrare din R 3, vom revizui construcţia utilizată pentru definiţia integralei duble,
Διαβάστε περισσότεραCum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραLectia VII Dreapta si planul
Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta. Ecuatii, pozitii relative Aplicatii Lectia VII Dreapta si planul Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VII Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta.
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραavem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +
Corina şi Cătălin Minescu 1 Determinarea funcţiei de gradul al doilea când se cunosc puncte de pe grafic, coordonatele vârfului, intersecţii cu axele de coordonate, puncte de extrem, etc. Probleme de arii.
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραTimp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.
Copyright c 009 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 15 iunie
Διαβάστε περισσότερα2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu
2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu Pentru început sădefinim câteva noţiuni de bază în geometria analitică. Definitia 2.3.1 Se numeşte reper în spaţiu o mulţime formată dintr-un punct O (numit originea
Διαβάστε περισσότεραy y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =
Elemente de geometrie analiticã. Segmente. DistanŃa dintre douã puncte A(, ), B(, ): AB = ) + ( ) (. Panta dreptei AB: m AB = +. Coordonatele (,) ale mijlocului segmentului AB: =, =. Coordonatele punctului
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραf(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +
Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,
Διαβάστε περισσότεραDEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0
DEFINITIVAT 1993 TIMIŞOARA PROFESORI I 1. a) Metodica predării noţiunii de derivată a unei funcţii. b) Să se reprezinte grafic funci a sinx, dacă x (0,2π] f : [0,2π] R, f(x) = x. 0, dacă x = 0 2. Fie G
Διαβάστε περισσότεραAl cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015
Societatea de Ştiinţe Matematice din România Ministerul Educaţiei Naţionale Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Problema 1. Arătaţi că numărul 1 se poate reprezenta ca suma
Διαβάστε περισσότεραCURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.
Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραVectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
Διαβάστε περισσότερα3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
Διαβάστε περισσότερα7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează
TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραb = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:
Trei vectori a, b, c formează untriunghi a + b + c = 0 (relaţia lui Chasles). Dacă a, b, c sunt laturi ale unui triunghi ABC, a = BC, b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de
Διαβάστε περισσότεραTeorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
Διαβάστε περισσότεραCURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi
Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Διαβάστε περισσότεραJ F (ρ, ϕ, θ) = cos ϕ ρ sin ϕ 0. Teoremă (a diferenţiabilităţii compuse) (legea lanţului) Fie F : D deschis
3) Coordonate sferice Fie funcţia vectorială F : R + [ π, π] [0, π) R 3, F (ρ, ϕ, θ) = (ρ sin ϕ cos θ, ρ sin ϕ sin θ, ρ cos ϕ). Observăm că F exprimă legătura dintre coordonatele carteziene şi coordonatele
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραGeometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραSă se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi
GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 0, 009, Iaşi Cuprins 1 SPAŢIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA AFINĂ 4 SPAŢIUL VECTORILOR LIBERI.
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραOANA CONSTANTINESCU. ( a carei ecuatie matriceala este data in raport cu un reper cartezian R = {O; ē 1,, ē n }.
ELEMENTE DE SIMETRIE ALE UNEI HIPERCUADRICE IN SPATII AFINE EUCLIDIENE OANA CONSTANTINESCU 1. Centru de simetrie pentru o hipercuadrica afina Pentru inceput cadrul de lucru este un spatiu an real de dimensiune
Διαβάστε περισσότερα2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Διαβάστε περισσότερα1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.
Copyright c ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 4 iunie Profilul real Timp
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:
CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,... (pe fiecare
Διαβάστε περισσότερα1Reziduuri şi aplicaţii
Reziduuri şi aplicaţii În acest curs vom prezenta noţiunea de reziduu, modul de calcul al reziduurilor, teorema reziduurilor şi câteva aplicaţii ale teoremei reziduurilor, în special la calculul unor tipuri
Διαβάστε περισσότεραSeminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0
Rezolvari ale unor probleme propuse "Matematica const în a dovedi ceea ce este evident în cel mai puµin evident mod." George Polya P/Seminar Valori si vectori proprii : Solutie: ( ) a) A = Valorile proprii:
Διαβάστε περισσότεραCURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.
Lect dr Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC CURS VII-IX Capitolul IV: Funcţii derivabile Derivate şi diferenţiale 1
Διαβάστε περισσότερα3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale
3. Locuri geometrice 3.. Locuri geometrice uzuale oţiunea de loc geometric în plan care se găseşte şi în ELEETELE LUI EUCLID se pare că a fost folosită încă de PLATO (47-347) şi ARISTOTEL(383-3). Locurile
Διαβάστε περισσότεραSisteme de ecuaţii diferenţiale
Curs 5 Sisteme de ecuaţii diferenţiale 5. Sisteme normale Definiţie 5.. Se numeşte sistem normal sistemul de ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi dx dt = f (t, x, x 2,..., x n ) dx 2 dt = f 2(t, x, x
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα