REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE
|
|
- Ιώ Παπαδάκης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări a valorilor mărimilor electrice necesare trasării caracteristicii externe a redresorului; - determinarea experimentală şi prin calcul a factorului de ondulaţie pentru redresoarele cu filtru capacitiv. 2. Consideraţii teoretice Funcţionarea majorităţii circuitelor electronice se bazează pe utilizarea energiei de la una sau mai multe surse de alimentare în curent continuu. Deşi se pot folosi baterii sau alte surse de energie portabile, de cele mai multe ori tensiunea continuă se obţine prin conversia tensiunii alternative (~220V) din reţeaua de distribuţie cu frecvenţa de 50 Hz. Această conversie se realizează cu ajutorul redresoarelor. Transformarea tensiunii alternative într-o tensiune continuă este posibilă datorită elementelor neliniare pe care le conţine circuitul redresor. Structura tipică a unei surse de alimentare stabilizată este prezentată în fig. 1. ~220 V 50Hz Transformatorul: Fig. 1. Schema bloc a unei surse stabilizate: 1 Transformator; 2 Redresor; 3 Filtru; 4 Stabilizator de tensiune; 5 Sarcină. modifică tensiunea alternativă a reţelei la nivelul necesar obţinerii tensiunii continue dorite; izolează aparatul electric (sarcina) alimentat de redresor, de reţeaua de curent alternativ. Redresorul: este circuitul care transformă tensiunea alternativă într-o tensiune pulsatorie; conţine elemente neliniare (una sau mai multe diode semiconductoare) care pe baza conducţiei unidirecţionale suprimă una din alternanţele tensiunii alternative. Filtrul, pe baza proprietăţii de acumulare şi redare a energiei: 19
2 extrage componenta continuă; elimină pe cât posibil componentele alternative ce apar la ieşirea circuitului redresor contribuind la micşorarea pulsaţiei (ondulaţiei, riplului) tensiunii redresate. Stabilizatorul de tensiune este necesar de fiecare dată când sarcina ce trebuie alimentată nu admite variaţii prea mari ale tensiunii de alimentare, variaţii ce pot interveni datorită variaţiei tensiunii pe reţea sau datorită consumului de curent diferit al sarcinii în diferite regimuri de funcţionare. Sarcina reprezintă consumatorul care poate fi un circuit electronic, aparatură electronică, etc. 2.1 Redresorul monoalternanţă fără filtru Procesul de redresare şi modul de obţinere a formei curentului redresat în cazul unui redresor monofazat monoalternanţă sunt prezentate în figura 2. Forma curentului redresat se obţine pe cale grafică considerând succesiv intersecţiile caracteristicii diodei cu dreapta de sarcină MP. Unghiul α al dreptei de sarcină este legat de valoarea rezistenţei de sarcină Rs prin relaţia: α = arctgr s (1) Curentul redresat are formă pulsatorie, cu variaţii între zero şi maxim, ca urmare a suprimării semialternanţelor negative de către dioda redresoare. Deoarece sarcina redresorului este rezistivă, forma tensiunii la ieşire (la bornele rezistenţei de sarcină) este identică cu cea a curentului. Curentul redresat se poate descompune în serie Fourier astfel: ia = I AM ( + sin ωt + cos 2ωt + cos 4ωt +...) π 2 3π 15π în care: 1 I AM = I A π 0 reprezintă componenta continuă; I AM = I 2 A1 reprezintă amplitudinea fundamentalei; ceilalţi termeni reprezintă armonicile superioare. Fără a neglija tensiunea maximă la bornele diodei în conducţie U AM faţă de valoarea maximă a tensiunii alternative U, curentul redresat are, în intervalele de conducţie ale diodei, expresia: is U sin ωt = Rs + RT + Ri unde: RT este valoarea rezistenţei echivalente a transformatorului; (2) (3) 20
3 Ri este rezistenţa internă a diodei. Având în vedere caracteristica reală a diodei semiconductoare (fig.2), se poate constata că dioda conduce doar dacă tensiunea depăşeşte o anumită tensiune directă, numită tensiune de prag Up. Această proprietate a diodei se manifestă prin reducerea unghiului de conducţie 2θ, care devine mai mic decât 1800 (2θ < π) şi este sesizabil la tensiuni redresate de valoare mică. Valoarea tensiunii de prag, pentru diodele cu siliciu, este Up = 0,5 0,7V şi poate fi neglijată la tensiuni redresate mai mari decât 10V. 2.2 Redresorul dublă alternanţă fără filtru Pentru realizarea redresării dublă alternanţă se utilizează mai multe variante de legare a elementelor redresoare. Mai des utilizată este schema cu patru diode redresoare conectate în punte ca în figura 3. Fenomenele care se produc sunt identice ca în cazul redresorului monoalternanţă dar valoarea tensiunii redresate se dublează. Forma tensiunii redresate este reprezentată în figura 3. Se observă că în acelaşi interval de timp (aceeaşi perioadă T = 2π) au loc două pulsuri de curent, respectiv de tensiune Us. Pentru situaţia reprezentată în figura 3, în alternanţele în care sensul tensiunii din secundarul transformatorului este cel figurat conduc diodele D1 şi D3, iar în semialternanţele în care sensul tensiunii din secundar este opus conduc diodele D2 şi D4. În acest fel se obţine pe sarcină o tensiune pulsatorie cu două pulsuri într-o perioadă. 21
4 Pe fiecare semiperioadă conduc câte două diode în serie ceea ce face ca rezistenţa internă R i şi tensiunea de prag U p pentru redresorul în punte să fie duble ca valoare comparativ cu schemele de redresoare monoalternanţă. Avantajul redresării dublă alternanţă îl constituie dublarea valorii medii a tensiunii redresate şi a frecvenţei fundamentale, deci utilizarea eficientă a tensiunii alternative. Pentru filtrarea tensiunii continue cu pulsaţii de la ieşirea redresorului se poate folosi fie un condensator de mare capacitate (sute mii de μf) fie un filtru în π realizat prin asocierea a două condensatoare de filtraj cu o bobină. 2.3 Redresorul monoalternanţă cu filtru În figura 4 este reprezentată schema unui redresor monoalternanţă cu filtru capacitiv, forma tensiunii filtrate şi a tensiunii pe condensator. Filtrul capacitiv este format din condensatorul C. În intervalele de timp cât tensiunea redresată U R depăşeşte valoarea tensiunii de pe condensator, acesta se încarcă pe circuitul format din secundarul transformatorului şi diodă cu polaritatea din figură şi absoarbe curent de la sursă. Când tensiunea redresată U R scade sub valoarea tensiunii de pe condensator, dioda se blochează iar condensatorul se descarcă de la placa (+) prin sarcină la placa (-) menţinând pe sarcină o tensiune continuă cu pulsaţie mult mai mică comparativ cu pulsaţia tensiunii pe sarcina redresorului fără filtru. Tensiunea filtrată este mult mai netedă decât tensiunea redresată şi valoarea medie a tensiunii pe sarcină este mai mare deoarece condensatorul are tendinţa să se încarce până la valoarea de vârf a tensiunii redresate. 22
5 Efectul de filtru al condensatorului se explică prin aceea că reactanţa condensatorului 1 X C = ωc scade odată cu creşterea frecvenţei armonicilor conţinute de tensiunea redresată, iar curenţii corespunzători nu se închid prin sarcină (Rs = XC) ci prin condensator. Eficienţa utilizării filtrului se pune în evidenţă prin valoarea factorului de ondulaţie γ. Pentru a calcula γ este necesar să se determine valoarea amplitudinii ondulaţiei vârf la vârf ΔU, care reprezintă diferenţa dintre valoarea instantanee cea mai mare şi valoarea instantanee cea mai mică a tensiunii filtrate. Mărimea ΔU este cunoscută şi sub denumirea de pulsaţie şi se poate calcula cu relaţiile: U = U 1- e T RSC în situaţia în care T U = U RsC R s C >> T relaţia (4) se simplifică la expresia relaţii în care: U - reprezintă valoarea maximă a tensiunii redresate; T - reprezintă perioada tensiunii redresate; Rs - reprezintă valoarea rezistenţei de sarcină; C - reprezintă valoarea capacităţii condensatorului de filtraj. Din relaţia (5) rezultă expresia factorului de ondulaţie: U γ = U Procesul de redresare şi filtrare este cu atât mai bun cu cât factorului de ondulaţie γ are o valoare mai mică. Utilizarea filtrului în π, după elementul redresor (fig.5), permite obţinerea unei filtrări mai eficiente a tensiunii pulsatorii. Inductanţa L prin reactanţa acesteia (XL = ωl) se opune trecerii spre sarcină a componentelor alternative datorate armonicilor superioare din curentul redresat, iar condensatoarele (două de această dată C1 şi C2) permit închiderea la masă a acestor componente. În cazul redresorului dublă alternanţă, funcţionarea filtrelor este asemănătoare, pulsaţia tensiunii redresate fiind cu mult micşorată. Valoarea tensiunii redresate, măsurate pe sarcină Us, depinde de valoarea curentului debitat pe sarcina Rs. Această dependenţă este definită caracteristica externă a redresorului: Us = f(is). (4) (5) (6) 23
6 3. Desfăşurarea lucrării: Pentru studiul redresoarelor se utilizează macheta de laborator a cărei schemă este reprezentată în figura 6. Pentru efectuarea de măsurări se conectează următoarele aparate: la bornele12 16 se conectează voltmetrul de curent continuu; la bornele13 14 se conectează miliampermetrul de curent continuu; la bornele15 19 se conectează osciloscopul. Interconectarea celorlalte elemente ale schemei se va face în funcţie de tipul redresorului studiat, potrivit precizărilor de mai jos. Se alimentează montajul conectând bornele 1 şi 2 la reţea (~220V,50 Hz) L A 1 ~220V 50Hz 2 T r D 4 D D 3 D C 1 C 2 P 7 V R 1 R Fig. 6. Schema electrică a machetei de laborator 24
7 3.1 Redresorul monoalternanţă Se studiază în situaţiile: a) fără filtru bornele 3 4 rămân libere; se scurtcircuitează bornele 8 9 pentru scoaterea din circuit a bobinei de filtrare; se pune potenţiometrul P pe valoare maximă. Se efectuează observaţii şi măsurări ale tensiunii (cu voltmetrul),curentului (cu corespunzătoare din tabelul 1. b) cu filtru capacitiv bornele 3 4 rămân libere; se scurtcircuitează bornele 8 9 pentru scoaterea din circuit a bobinei de filtrare; se scurtcircuitează bornele pentru conectarea condensatorului de filtrare C2 cu valoarea de 1000μF. Se efectuează observaţii şi măsurări ale tensiunii (cu voltmetrul),curentului (cu corespunzătoare din tabelul 1. Tabelul 1 Valori măsurate Tipul filtrului Fără filtru Cu filtru capacitiv Cu filtru în π Us [V] Is [ma] Forma şi valoarea vârf la vârf a tensiunii şi ondulaţiei pe sarcină ΔU [V VV ] c) cu filtru π bornele 3 4 rămân libere; se scurtcircuitează bornele pentru conectarea condensatorului de filtrare C2 cu valoarea de 1000μF; se scurtcircuitează bornele 5-6 pentru conectarea condensatorului de filtrare C1 cu valoarea de 1000μF, înseriat cu rezistorul R1; Se efectuează observaţii şi măsurări ale tensiunii (cu voltmetrul) curentului (cu corespunzătoare din tabelul 1. 25
8 3.2 Redresorul dublă alternanţă Se studiază în situaţiile: a) fără filtru se scurtcircuitează bornele 3 4 pentru realizarea conectării în punte a diodelor redresoare; se scurtcircuitează bornele 8 9 pentru scoaterea din circuit a bobinei de filtrare. Se efectuează observaţii şi măsurări ale tensiunii (cu voltmetrul), curentului (cu corespunzătoare într-un tabel asemănător tabelului 1. b) cu filtru capacitiv se scurtcircuitează bornele 3 4 pentru realizarea conectării în punte a diodelor redresoare; se scurtcircuitează bornele 8 9 pentru scoaterea din circuit a bobinei de filtrare; se scurtcircuitează bornele pentru conectarea condensatorului de filtrare C2 cu valoarea de 1000μF. Se efectuează observaţii şi măsurări ale tensiunii (cu voltmetrul) curentului (cu corespunzătoare într-un tabel asemănător tabelului 1. c) cu filtru π se scurtcircuitează bornele 3 4 pentru realizarea conectării în punte a diodelor redresoare; se scurtcircuitează bornele pentru conectarea condensatorului de filtrare C2 cu valoarea de 1000μF; se scurtcircuitează bornele 5-6 pentru conectarea condensatorului de filtrare C1 cu valoarea de 1000μF, înseriat cu rezistorul R1; Se efectuează observaţii şi măsurări ale tensiunii (cu voltmetrul), curentului (cu corespunzătoare într-un tabel asemănător tabelului Ridicarea caracteristicii externe a redresorului Pentru fiecare din redresoarele studiate se ridică caracteristica externă Us = f(is) parcurgând etapele: se stabilesc, în mod corespunzător, conexiunile tipului de redresor studiat; se modifică cu ajutorul potenţiometrului P valoarea curentului prin sarcină Is de la minim la valoarea de 100 ma, potrivit tabelului 2; se notează valorile corespunzătoare ale tensiunii pe sarcină Us; 26
9 se completează tabelul 2. Cu ajutorul datelor obţinute se trasează pe o singură diagramă, caracteristicile externe ale redresoarelor studiate. Tabelul 2 Tip de redresor Is[mA] a Us[v] Redresor b Us[v] monoalternanţă c Us[v] a Us[v] Redresor de b Us[v] dublă alternanţă c Us[v] 3.4 Determinarea ondulaţiei (ΔU) şi a factorului de ondulaţie (γ) Pentru redresoarele monoalternanţă şi dublă alternanţă cu filtru capacitiv (configurate pe macheta de laborator în mod corespunzător) se măsoară cu osciloscopul amplitudinea ondulaţiei vârf la vârf ΔU [V VV ], corespunzătoare unui curent de 100mA. Rezultatul măsurătorilor se trece în tabelul 3. Se calculează amplitudinea ondulaţiei, pentru cazurile prevăzute în tabelul 3, cu ajutorul relaţiilor: T U s U = U R RsC s = în care I s iar condensatorul are capacitatea C = 1000 μf. Pe baza măsurătorilor se calculează factorul de ondulaţie γ cu relaţia (6), rezultatele se trec în tabelul 3. Tabelul 3 Is Us U ΔU ΔU U Tipul de redresor [ma] [V] [V] măsurat calculat γ = U monoalternanţă cu filtru capacitiv dublă alternanţă cu filtru capacitiv 27
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
Διαβάστε περισσότεραL7. REDRESOARE MONOFAZATE
L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE
LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII
3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραRedresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare -2-
Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραDiode semiconductoare şi redresoare monofazate
Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραCap.4. REDRESOARE MONOFAZATE
INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραStudiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436
Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE
4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE Într-un şir de aplicaţii practice este necesar de a regla nivelul tensiunii redresate. Această reglare poate fi efectuată în câteva modificaţii: variind tensiunea la ieşirea
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori 1 Consideraţii teoretice În această lucrare vom studia efectul Hall intr-o plăcuţă semiconductoare de formă paralelipipedică, precum cea din Figura
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραL3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE DE LABORATOR 1
LUCRARE DE LABORATOR 1 VERIFICAREA ȘI IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNEI DIODE. OBIECTIVE: o Verificarea diodei semiconductoare; o Identificarea terminalelor diodei cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru
Διαβάστε περισσότεραDIODA SEMICONDUCTOARE
LUCRRE NR.1 IO SEMICONUCTORE Scopul lucrării - Ridicarea caracteristicilor şi determinarea principalilor parametri ai diodelor semiconductoare; studiul comportării diodei semiconductoare în circuite elementare.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραCAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII
CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραTitlul: Modulaţia în amplitudine
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea
Διαβάστε περισσότεραW-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985
W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,
Διαβάστε περισσότερα1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότερα5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive
5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal 5.. Elemente introductive În acest capitol se urmăreşte analizarea circuitelor electrice liniare în care semnalele de excitaţie aplicate au
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότερα