IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare"

Transcript

1 IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce de rezolvre prolemelor ţle Prolem promăr fucţlor ş prolem rezolvăr de sseme de ecuţ dfereţle su eemple pce de sfel de proleme Defţ 4: Fe K u corp comuv Se umeşe ssem de ecuţ lre cu coefceţ î K î ecuoscuele,,, u smlu de eglăţ: m m m ude, K Ssemul () poe f scrs su formă codesă sfel: m (), m () Mrce de p m: A = m m m, oă ş A = mrce coefceţlor ssemulu, r mrce de p m(-): A = m m m, m m, se umeşe vâd prmele coloe, coloele mrce A ş ulm coloă formă d colo ermelor ler ssemulu se umeşe mrce esă

2 Mrce B = ese mrce ermelor ler, r dcă oăm cu X = m mrce ecuoscuelor, ssemul () se m scre ş su form mrcelă: Defţ 44: A X = B () U ssem ordo de elemee,,, m, d K se umeşe soluţe ssemulu (), dcă îlocud î () pr,, oe cele m ecuţ su verfce, dcă, m Dcă ssemul () re măcr o soluţe, se spue că ese compl deerm dcă soluţ ese ucă ş edeerm, dcă esă m mule soluţ Dcă ssemul () u dme soluţ, se spue că ese compl A rezolv u ssem de ecuţ lre () îsemă decde dcă ces ese compl su compl, r î czul complăţ, - găs soluţ ucă, uc câd ese deerm, ş soluţ geerlă câd ese edeerm De sudul complăţ uu ssem de ecuţ lre mă vo ocup î coure î cdrul cesu cpol l lucrăr, oodă recâd î revsă ş câev clse mpore de sfel de sseme

3 IV6 Sseme de p Crmer Ssemele lre de form: (4) î cre mrce A ssemulu ese o mrce părcă cu elemee d corpul comuv K, A M (K) ş B = (,,, ) ese o mrce eulă de p, su sseme de p Crmer Ssemele de m sus se po scre su formă mrcelă sfel: A X = B (5) ude, X = (,,, ) ese colo ecuoscuelor Teoremă: - regulle lu Crmer Cu oţle de m sus, dcă d = dea ese eul, uc ssemul (4) re soluţe ucă ş ume d = d, = d,, = (6) d d d d fd deermul cre se oţe d d pr îlocure coloe cu colo ermelor ler Oservţe: Formulele (6) poră umele de formulele lu Crmer Î cocluze, u ssem de p Crmer ese compl deerm dcă mrce s ese esgulră, r soluţ ese dă de formulele (6) Peru găs soluţ ssemulu (4) vem de clcul şdr + deermţ ş de efecu împărţr IV6 Sseme de m ecuţ cu ecuoscue Revem l u ssem de form () preze l îcepuul cpolulu, ş ume: m m m Vom păsr de semee oe oţle făcue l îcepu Evde, î cele ce urmeză, se pue prolem complăţ uu sfel de ssem de ecuţ lre Peru rezolvre cese suţ esă câev rezule remrcle ş ume: m ()

4 Teorem lu Kroecer-Cpell Ssemul de ecuţ lre () ese compl rga = rg A Avâd î vedere cosderţle făcue l clculul rgulu ue mrce î cpolul eror, cesă eoremă se m poe euţ ş î felul urmăor: Teorem lu Rouché: Ssemul () ese compl oţ mor crcersc su ul După cum se poe oserv, cese eoreme u spu mc de rezolvre propruzsă uu ssem de form () Despre ces lucru e vom ocup î coure Vom um mor prcpl l ue mrce de rg r, u mor de ord r eul ş mor crcersc de ord r+, morul oţu d morul prcpl ordâdu-l cu elemee corespuzăore coloe ermelor ler, precum ş cu cele le ue d lle rămse d A Oservţe: Mor crcersc esă dcă m r, r umărul lor ese egl cu m-r (m umărul de ecuţ, r r rgul mrce A) Presupuem că ssemul () ese compl ş că rga = r Vom lu morul prcpl c fd su l ersecţ prmelor r l cu prmele r coloe d A: r r r r rr Orce le, r, mrcelor A ş A ese o comţe lră prmelor r l (oţ mor de ord r fd ul) De c rezulă că orce ecuţe ( r) ssemulu () ese o comţe lră de prmele r ecuţ le ssemulu, cu umţ coefceţ De cee, orce soluţe prmelor r ecuţ ssfc oe ecuţle d () Asfel, ese sufce să rezolvăm ssemul: r r r cre v f echvle cu (), vâd ceeş mulţme de soluţ Mrce oulu ssem re rgul r, r r ( )

5 ) Dcă r =, ssemul ( ) ese de p Crmer, compl deerm, r soluţ ucă ssemulu, dă de formulele (6), v f soluţ ssemulu ) Dcă r, făm morul prcpl, ecuoscuele corespuzăore lu ecuoscue prcple ş recem î ( ), î memrul drep, oţ erme cre coţ ecuoscuele secudre: r+, r+,, Acesor d urmă le rum vlor rrre, respecv λ, λ, λ,, λ -r Se oţe ssemul: r r, r r r, r r r r rrrr r r, r r cre ese u ssem Crmer, compl ş se rezolvă cu uorul formulelor (6) Soluţ ucă ssemulu ( ) ese (,, r r ( ), r ) r (,,, r,λ, λ, λ,, λ -r ) ese soluţ ssemulu ( ), dcă ssemulu () Deorece λ, λ, λ,, λ -r su lese rrr, oţem peru () o fe de soluţ, cre cosue mulţme uuror soluţlor ssemulu () Dec, peru rezolv u ssem de m ecuţ cu ecuoscue procedăm î felul urmăor: ) Se sudză comple ssemulu Peru ces se cuă u mor prcpl l lu A, mrce ssemulu, po se cuă ş se clculeză mor crcersc Puem ve czurle: esă cel puţ uul eul, ssemul fd sfel compl; oţ su ul, ssemul fd sfel compl ) Dcă ssemul () ese compl uc formulăm ssemul de p ( ) ) Se rezolvă ssemul ( ) ş se scre po mulţme soluţlor ssemulu () de form (,,, r,λ, λ, λ,, λ -r ) IV64 Sseme omogee Defţ 45: U ssem de ecuţ lre se umeşe ssem omoge dcă ermeul ler l fecăre ecuţ ese ul (dcă fecre ecuţe ese omogeă) Form geerlă uu ssem omoge cu m ecuţ ş ecuoscue ese urmăore:

6 (9) m m m Oservăm de l îcepu că u ssem omoge ese odeu compl deorece dme soluţ lă = = = = Se pue î schm prolem dcă ssemele omogee dm ş le soluţ ş dcă d, uc rămâe de sud cum le deermăm Ese de remrc fpul că rezulele de l celelle pur de sseme se plcă ş ssemelor omogee, cu codţ să cosderăm erme ler zero Procedăm sfel: vom scre mrce şă ssemulu (A) ş- deermăm rgul Fe ces r puem ve suţle: dcă r =, uc ssemul dme soluţ lă c soluţe ucă; dcă r, ssemul dme o fe de soluţ cre se deermă î celş mod cu soluţle ssemelor dscue î prgrful IV d prezeul cpol Oservţe Deorece ecuoscuelor secudre l se rue vlor rrre, oţem ş soluţ eule î ces cz peru u ssem omoge Dec, codţ ecesră ş sufceă c u ssem omoge să dmă ş soluţ eule ese c r Î czul î cre ssemul omoge re ecuţ ş ecuoscue, se scre mrce ssemulu ş se clculeză deermul cese, după cre se cosă u d urmăorele sţ: dcă dea, rga =, ssemul dme soluţ lă, soluţe ucă; dcă dea =, rga, ssemul dme ş soluţ eule Dec, codţ ecesră ş sufceă peru c u ssem omoge, cu ecuţ ş ecuoscue, să dmă ş soluţ dfere de soluţ lă ese c deermul mrce ssemulu să fe ul Dcă u ssem omoge re ecuţ ş + ecuoscue, r rgul mrce A ese, uc ssemul ese compl Fe ssemul:

7 ,, (), cu mrce A =, Cum rga =, se po form + mor de ord mm, eul Vom cosder u, mor de ord eul suprmâd d A colo Aces v f les mor prcpl, ecuoscu ecuoscuă secudră ş,,, + c ecuoscue prcple Alog puem lege mor,,, Puem rezolv ecuţle prcple î rpor cu ecuoscuele prcple după formulele lu Crmer deorece (+) umere proporţole cu, -, De oţem că: = - Soluţle ssemulu () su forme d sseme de = = - = = + = (-),, (-) : = = Dâd lu vlor rrre oţem oe soluţle ssemulu () Propreăţ: ) Dcă,,, ş,,, uc ş,,, ) Dcă,, = su soluţ le uu ssem omoge ese soluţe ssemulu, ese soluţe uu ssem omoge, uc ş,,, ese soluţe celuş ssem IV65 Meode de rezolvre ssemelor de ecuţ lre Regulle lu Crmer de rezolvre ssemelor părce de ord, cu mrce ssemulu esgulră u repreză u lgorm prcc uc câd ese mre, deorece mplcă u umăr mre de clcule, + deermţ, fecre cu (-)! îmulţr Î plcţle prcce se folosesc două pur de meode:

8 ) meode drece, pr cre soluţ ecă se oţe îr-u umăr f de operţ rmece (făcâd srcţe de erorle de roure); ) meode erve peru cre vecorul soluţ ssemulu () A = ese lm uu şr de vecor peru Meodele drece po f îcdre î urmăore schemă geerlă: Se deermă rsformre P esgulră cu cre ssemul () deve P A = P () Asfel îcâ ou mrce PA, să fe de o formă câ m smplă, cre să permă o rezolvre medă Dcă PA u ese sufce de smplă, se m foloseşe o rsformre esgulră Q l drep, sfel îcâ ssemul deve: PAQy = P, cu = Qy () De oce, mrcele PA ş PAQ su mrce rughulre dr po f ş de lă formă covelă peru rezolvre ssemulu () De eemplu, dcă î ssemul () PA ese o mrce superor rughulră PA =,, c, ş P =, uc ssemul deve: m c c c (4) D ulm ecuţe se oţe: = c Îlocud î peulm ecuţe, vem: - = m c m m c,, ş o ş pâă l prm ecuţe, de ude se oţe: = c Algormul ese: = c m

9 c, - =,, =, Meodele drece u dezvul că odă cu creşere ordulu ssemulu () se cumuleză eror de roure cre duc l eror relve mr le soluţe Peru mmz cese eror, se mpue, î geerl, reordore ecuţlor ssemulu, după fecre epă, peru ve elemee mmle pe dgol prcplă mrce ssemulu Acese operţ suplmere su î umăr fore mre î czul ssemelor mr Meodele erve perm, î prcpu, găsre soluţe uu ssem de ecuţ lre, pord de l o promţe ţlă soluţe, pe z uu proces erv Dcă ssemul ese e codţo umerc (dcă mrce ssemulu îdepleşe ume codţ), procesul erv coverge căre soluţ ecă ssemulu Prcc, procesul ese îrerup după u umăr f de pş, furzâd soluţ ssemulu cu o umă precze, fecă de eror de roure (m mc decâ cele de l meodele drece) ş de eror de ruchere Avele cesor meode su m mule, prre cre: erorle de roure ş chr de ruchere po f prcc elme; po f folose l îmuăăţre soluţe ssemulu oţuă pr le meode; dcă se cuoşe o promre ţlă propă de soluţ ecă ssemulu, covergeţ meodelor erve ese rpdă; se codfcă uşor su formă de progrm IV65 Meode drece de rezolvre Meod de elmre lu Guss Acesă meodă ese u d cele m vech ş lrg răspâde meode de rezolvre ssemelor de ecuţ lre Idee de ză cese meode ese elmre succesvă ecuoscuelor, ducâd pr rsformăr elemere mrce ssemulu l form superor rughulră ş po susure succesvă, î ses vers, ecuoscuelor Fe, peru eemplfcre, u ssem de re ecuţ cu re ecuoscue: su, î form mrcelă: ()

10 = () ude A ese mrce ssemulu, X =, =,, r B =, cpolul ese mrce coloă ecuoscuelor, ese mrce coloă ermelor ler, oţ cu cre e-m îâl ş î L prmul ps l meode lu Guss urmăr elmre ecuoscue d oe ecuţle ssemulu, cu ecepţ prme ecuţ Peru ces împărţm m îâ prm le l elemeul pvo, presupus eul (dcă u ese ş, reordoăm ş reumeroăm ecuţle peru f îdeplă cesă codţe): () Scădem po prm ecuţe îmulţă cu prmul coefce l cele de- dou ecuţ, d cesă ecuţe ş, respecv, îmulţă cu prmul coefce l cele de- re ecuţ, d ces d urmă Oţem sfel ssemul: ude (),,,,,,,,,, Mrcel, prmul ps l meode lu Guss duce l = Î coure, urmărm elmre ecuoscue d ulm ecuţe Peru ces, împărţm m îâ dou ecuţe l elemeul pvo (), presupus eul (dcă u ese ş, erschmăm ecuţle dou ş re) ş po scădem l oţuă, îmulţă cu d ecuţ re

11 Oţem: ude =,,,,, Î sfârş, îcheem fz elmăr împărţd ce de- re ecuţe l elemeul pvo, cre, peru u ssem cu mrce esgulră, reue să fe eul Rezulă: = (4) (5) ude Fz susuţe mplcă prcurgere ecuţlor ssemulu (5) rezul î fz elmăr, î ses vers ş slre soluţe ssemulu porv procedeulu recursv: = = - (6) = - ( + ) Meod de elmre lu Guss perme ş clculul deermulu mrce ssemulu Se oservă că, mrce A () ssemulu (5) fd rughulră, re deermul egl cu produsul elemeelor dgole, dcă de A () = Avâd î vedere că împărţre llor mrce ssemulu l elemeele pvo codus l o mrce vâd deermul egl cu deermul mrce ţle împărţ l produsul elemeelor pvo, rezulă: dcă de A () de A = = dea = (7)

12 Meod de elmre lu Guss peru czul uu ssem de ecuţ cu ecuoscue scrs mrcl su form: A X = B se plcă î celş mod Meod Guss-Jord Meod Guss-Jord repreză o formă modfcă meode lu Guss Spre deosere de meod Guss, î cre mrce ssemulu ese dusă pr rsformăr elemere l formă superor rughulră, î meod Guss-Jord mrce ssemulu ese rsformă î mrce ue Pr ces, deş fz elmăr ese m lorosă, fz susur verse ese elmă Î plus, prr-o codfcre efceă, smul cu rezolvre ue ecuţ mrcele, meod Guss-Jord perme îlocure mrce ssemulu cu vers ces Î urm psulu de elmre ese elmă ecuoscu d oe ecuţle ssemulu, cu ecepţ ecuţe pvo ş ssemul ese dus l form: = (8) ude ole elemee le le pvo su, c ş î meod Guss:,,, (9) r ole elemee le llor epvo su:,,,,, () Se oservă că l psul se modfcă oe elemeele mrce ssemulu sue î drep coloe, coloă cre deve decă cu colo corespuzăore mrce ue L fecre ps se modfcă, î schm, oe elemeele mrce ermelor ler Î fl, după psul =, ssemul re form

13 I X=B () () ude I repreză mrce ue de ordul Ese evde că u ese ecesră, c î czul meode Guss, o fză susuţe verse, r soluţ ssemulu ese: =, =,, () C ş î czul meode Guss, deermul mrce A () = I ese egl cu Avâd îsă î vedere că î oţere mrce A () lle mrce ţle u fos împărţe pe râd l elemeele pvo, vem: de ude de A () de A = = dea = () C ş î czul meode Guss, deorece după psul formţ ulă d mrce A () se găseşe eclusv î coloele +,,, colo fd î fod decă cu colo corespuzăore mrce ue, ole elemee le mrce A () su clcule efecv um peru =+,, Î cee ce prveşe pvore, ces se poe relz l fel c î czul meode Guss IV65 Meode erve de promre soluţlor ssemelor de ecuţ lre Fe ssemul de ecuţ cu ecuoscue A =, de A () Idee geerlă meodelor erve cosă î cosrure uor şrur de vecor ce coverg l soluţ ecă, cre se oţ fără modfc form mrce:, d F,,, cu şrul ( ) coverge l soluţ ssemulu () O clsă lrgă de meode erve se oţe dcă vem o descompuere mrce A de form A = B C, ude B ese o mrce esgulră ş uşor de vers, de regulă dgolă su rughulră Esă o fe de sfel de descompuer, peru legâdu-l pe B cum dorm, luăm C = B A ş vem descompuere A = B C Ssemul () se scre uc su form B = C +, cre perme defre ue meode erve sfel: orcre r f erţ ţlă () se deermă erme succesv uu şr ( ) pr recureţă, cu relţ: că

14 B C ( ) ( ), =,,, () Deorece B ese esgulră ş uşor de vers peru orce () de deerm, se oţe urmăorul vecor d şr (+) cu relţ dcă B C B ( ) ( ) M ( ) ( ) () c, (4) ude M B C (mrce erţe) ş c B Propozţ 44 Dcă şrul ( ) ese coverge uc el coverge l soluţ ssemulu () Să vedem î ce codţ şrul ( ) ese coverge Teorem 49 Codţ ecesră ş sufceă c şrul ( ) d de relţ () să fe coverge peru orce () ese c rz specrlă mrce M să fe suură, dcă ( M ) O codţe sufceă de covergeţă ese eseţ ue orme urle peru cre M m ; ese vlore propre lu M M Meod lu Jco U dre cele m vech ş m cuoscue meode erve peru rezolvre ssemelor de ecuţ lre ese meod lu Jco Fe A ş B dg,,, Î descompuere eroră legem, r meod ervă corespuzăore ese:,,, ude ş su compoeele vecorlor respecv Î poez mporă ese esgulră, oţem recureţ umeşe meod lu Jco,,, cre sgură că mrce B,, cre se Coform eoreme erore, codţ ecesră ş sufceă de covergeţă meode lu Jco ese c modulele vlorlor propr le mrce erţe să fe suure

15 Ecuţ crcerscă cese mrce ese de( I B C) su, echvle, de( B ( B C)) Cum B, codţ ecesră ş sufceă de covergeţă ese c oe modulele rădăclor ecuţe de( B C) să fe suure Acesă codţe u re decâ o vlore eorecă Î prccă se folosesc dor codţ sufcee, cre d eorem eroră cer să ese o ormă mrce M erţe cre să fe suură D meod lu M m Jco se vede că elemeele cese mrce su,, m, peru, peru Dcă luăm, dcă M echvle cu (sume pe coloe) oţem codţ sufceă de covergeţă, M m m,, Dcă luăm e, dcă M echvle cu e / oţem M m e codţ sufceă de covergeţă Luâd orm, dcă M, r M m (sume pe l),, oţem codţ sufceă de covergeţă,, su,peru,, codţe cre se umeşe domţ dgolă pe l

16 Meod Guss-Sedel Meod Guss-Sedel repreză o modfcre meode Jco, cu scopul creşer veze de covergeţă ş reducer memore ecesre Idee de ză meode Guss-Sedel cosă î ulzre î clculul compoee psul compoeelor promţe soluţe ssemulu de l, de clcule, î locul compoeelor,,,, de l erţ eroră, cum se îâmplă î czul meode Jco Î meod Guss-Sedel, recureţ deve: (), peru, Aces se îcdreză î schem precedeă dcă presupuem că luăm drep B, =,,, peru, ş mrce rughulră feror, r C = B A mrce feroră superor cu pe dgol prcplă Cu cesă legere ssemul B C se scre după împărţre l : () peru, r ssemul Teorem 4 B C, =,,, se scre su form () Crerul de domţă dgole pe l sgură covergeţ meode Guss- Sedel peru orce erţe ţlă

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial... Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ

Διαβάστε περισσότερα

cele mai ok referate

cele mai ok referate Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE APLICAŢII

METODE NUMERICE APLICAŢII MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze) Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I CURS 4 MEODE NUMERICE PENRU PROBLEM DE VLORI PROPRII ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Prte I. Defț, propretăț.. Metod puter ş

Διαβάστε περισσότερα

4. Interpolarea funcţiilor

4. Interpolarea funcţiilor Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR

NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR ITOLUL NOTIUNI FUNDMENTLE LE TEORIEI ROBBILITTILOR. Expere. rob. Eveme Orce dscpl folosese peru obecul e de sudu o sere de ou fudmele. Se vor def sfel, oule de expere, prob s eveme. r expere, se elege

Διαβάστε περισσότερα

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE

CAPITOLUL 2 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE CAPITOLUL METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE Prncpl meodă ulză în cbernec economcă penru sudul ssemelor dpve complee ş proceselor l cre prcpă cese

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC -NOTE DE CURS- GRECU LUMINIȚA I CONCEPTE DE BAZĂ ȘI TIPURI DE ERORI I INTRODUCERE Metodele umerce sut cele tehc cre permt trsformre modelelor mtemtce î modele umerce

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy Meode numerce enru robleme Cuc. Ecuţ derenţle. Probleme Cuc.. Meode uns..4. Meode de Runge u connure) Consderăm roblem Cuc: ' ) ) ş reţeu de unce: ) b.....8) În generl o meodă de Runge u în r sd ese o

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cap PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METODE GENERALE DE CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î aces paragraf vom reamii oţiuea de primiivă, proprieăţile primiivelor şi meodele geerale de calcul ale acesora Defiiţia

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

2. Functii de mai multe variabile reale

2. Functii de mai multe variabile reale . Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc

Διαβάστε περισσότερα

6. VARIABILE ALEATOARE

6. VARIABILE ALEATOARE 6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă

Διαβάστε περισσότερα

E C O N O M E T R I E (Abordări speciale)

E C O N O M E T R I E (Abordări speciale) E C O N O M E T R I E (Abordăr specle C U P RI N S Iroducere Alz regresolă GeerlăŃ Meod celor m mc păre8 Meod celor m mc păre, eemplu relz 9 4 Evlure semfcńe ecuńe de regrese lră ş coefceńlor e 5 Modelul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2

Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2 Insrumențe elecroncă de măsură - Lboror rev 8. Lucrre de lboror nr. Măsurăr în regm permnen snusodl. Măsurre defzjelor Rev. 8. Scop: Fmlrzre cu meode de măsurre părţlor funcţe de rnsfer ş reprezenre crcersclor

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICA ALGEBRA si GEOMETRIE. As. Dr. Marius Paşa. 1. CHESTIUNI PREGATITOARE (matrice, determinanti, sisteme)

MATEMATICA ALGEBRA si GEOMETRIE. As. Dr. Marius Paşa. 1. CHESTIUNI PREGATITOARE (matrice, determinanti, sisteme) ATEATICA ALGEBRA s GEOETRIE As D us Pş CHESTIUNI PREGATITOARE me deem sseme SPATII VERCTORIALE TRANSFORARI LINIARE FUNCTIONALE PATRATICE GEOETRIE VECTORIALA 6 CONICE 7 CURBE IN PLAN SI SPATIU CALCUL ATRICEAL

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale Sema.Iegaea ecațlo deețale Resosabl: Maela Vasle maela.a.vasle@gmal.com Cosm-Șea Soca cosm.soca9@gmal.com Obecve Î ma acge aces laboao sdel va caabl să: ezolve ssem de eca deeale dee meode. să ezolve obleme

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE CURS EODE NUERICE PENRU SISEE DE ECUAŢII LINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ I etode drecte: Gss; LU; Choesy; Choesy mtrc

Διαβάστε περισσότερα

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar. Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR. Puere probleme Apre î multe tuţ d ştţă ş tehcă î geerl ş d domele utomtcă formtcă ş clcultore î prtculr. Î cete dome pr plcţ î cre u e cuoşte epre ltcă fucţe

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0. ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()

Διαβάστε περισσότερα

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale. Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea

Διαβάστε περισσότερα

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii Convergenţ uniformă şirurilor de funcţii Considerăm un inervl închis orecre [, b ] R şi noăm cu F [,b ] mulţime uuror funcţiilor definie pe [, b ] cu vlori în R, F [,b ] = {x : [, b ] R ; x funcţie orecre}.

Διαβάστε περισσότερα

ALGEBRA, GEOMETRIE ANALITICA ȘI DIFERENȚIALA SINTEZE TEORETICE ȘI APLICAȚII

ALGEBRA, GEOMETRIE ANALITICA ȘI DIFERENȚIALA SINTEZE TEORETICE ȘI APLICAȚII LGEBR GEOMETRIE NLITIC ȘI DIFERENȚIL SINTEZE TEORETICE ȘI PLICȚII cs mrl rpră u supor d curs ds sudțlor d ul I c cuprd s orc ș prolm rolv dsprs d volumul Elm d lgră lră gomr lcă ș drțlă uor: Io Vldmrscu

Διαβάστε περισσότερα

2. Metoda celor mai mici pătrate

2. Metoda celor mai mici pătrate Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREȘTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ Ș FIZICĂ NUCLEARĂ BN - 030 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON 997 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE Itroducere Acest tp de prolee prove d cdrul vst l le ucţole. Ecuţle dereţle su cu dervte prţle costtue odelele tetce petru ortte proleelor gereşt: studul eorturlor

Διαβάστε περισσότερα

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2 5..04 u Fig..83.5..3. Elemeul de îârziere de ordiul doi, Elemeul de îârziere de ordiul doi coţie douǎ elemee cumulore de eergie su subsţǎ. Peru elemeul de ordi doi ecuţi difereţilǎ se oe scrie î mi mule

Διαβάστε περισσότερα

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x

Διαβάστε περισσότερα

4. Metoda Keller Box Preliminarii

4. Metoda Keller Box Preliminarii Cptolul I. Metode umee î teo tseulu de ălduă ovetv 4. Metod Kelle o 4.. Pelm Metod Kelle o este o metod e utlzeză deeţe te polemele de ezolvt eduâdu-se l ezolve uo ssteme de euţ lgee. Metod ost todusă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ Curs 9 Teorema limiă cerală 9 Teorema limiă cerală Euţ Teorema Limiă Cerală TLC) ese ua dire cele mai imporae eoreme di eoria probabiliăţilor Iuiiv, orema afirmă că suma uui umăr mare de v a idepedee,

Διαβάστε περισσότερα

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι

Διαβάστε περισσότερα

Sondajul statistic- II

Sondajul statistic- II 08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere

Διαβάστε περισσότερα

4. Integrale improprii cu parametru real

4. Integrale improprii cu parametru real 4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie

Διαβάστε περισσότερα

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L

Διαβάστε περισσότερα

4. Serii de numere reale

4. Serii de numere reale I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de

Διαβάστε περισσότερα

Jeux d inondation dans les graphes

Jeux d inondation dans les graphes Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488

Διαβάστε περισσότερα

CURS DE MATEMATICĂ rezumat

CURS DE MATEMATICĂ rezumat Colegul Teh de Couţ Nole Vslesu Krpe Bău CURS DE MATEMATICĂ rezu CLASA A II-A Crs Măgresu - Rezu - Cls - Cuprs Iegrl edeă Prvele ue uţ Iegrl edeă ue uţ Prvele uţlor oue sple Prve uzule Meode de lul l egrlelor

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de ecuatii liniare

Sisteme de ecuatii liniare Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGREIE OPTIME A. copul lucrr: e urmreste relzre urmtorelor oectve: - prezetre otulor geerle legte de formele de prezetre rezulttelor - prezetre

Διαβάστε περισσότερα

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP 9.1.13 Metode coreltole Regres s Corelt Stud. Mster - AMP ISAIC- MANIU ALEXANDRU we www.mu.se.ro e-ml AL.ISAIC-MANIU@CSIE.ASE.RO 9.XII.13 1 Cotet Itre metodele ctttve de cerctre utle sut s cele de studere

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul Cp 5 INTEGRALE MULTIPLE 87 CAPITOLUL 5 INTEGRALE MULTIPLE 5 ARIA UNEI MULŢIMI PLANE Î cele ce urmeză, pr mulţme plă polgolă, vom îţelege orce mulţme d pl mărgtă de u polgo Î prtculr, pr mulţme plă dreptughulră

Διαβάστε περισσότερα

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

OperaŃii cu numere naturale

OperaŃii cu numere naturale MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =

Διαβάστε περισσότερα

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)

Διαβάστε περισσότερα

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0 ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice

Διαβάστε περισσότερα

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

Problemas resueltos del teorema de Bolzano Problemas resueltos del teorema de Bolzano 1 S e a la fun ción: S e puede af irm a r que f (x) está acotada en el interva lo [1, 4 ]? P or no se r c ont i nua f (x ) e n x = 1, la f unció n no e s c ont

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,

Διαβάστε περισσότερα

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL 9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI a XI-a A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale PREFAŢĂ, După ce î lucrre [5] m prezett elemetele de bză le ş zse lgebre bstrcte (mulţm ordote, grupur, ele, corpur, ele de polome, elemete de teor ctegorlor) c o coture frescă cestor, î lucrre de fţă

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe). CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată: etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori) Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.

Διαβάστε περισσότερα

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. = Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat UNIVERSIAEA AL.I.CUZA IAŞI FACULAEA de INFORMAICĂ CALCUL NUMERIC Aca Igat CUPRINS Prelmar 3 Calcul matrcal 5 pur de matrc 8 Norme 9 Norme matrcale 0 Valor ş vector propr 4 Surse de eror î calculule umerce

Διαβάστε περισσότερα

Integrale generalizate (improprii)

Integrale generalizate (improprii) Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

!"#$%&'()*+%,)-$%.')*+)-+/0&"-%.')+.'"-$%.')+

!#$%&'()*+%,)-$%.')*+)-+/0&-%.')+.'-$%.')+ &7'*IJ?; '67'8'%9-%&7'*/&-%''-%' %&'*%-%'*-/&-%''-%' 3%45 *7-R-%R-&*/%-37'&3%ST R'*9U%*7'MWK-%X'& 7-A*&**-*9 39YY[-W%_D37F&-%'D[Y*7-RD33`%L5?5 '-%4;?>@4;?>37-*'/&-%''-%' B'%46'%>>@4;>>D**-%/-*'3F*%'*%*%'

Διαβάστε περισσότερα

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte

Διαβάστε περισσότερα