Ec Tudose Catalin, tel / ,

Transcript

1 STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA ȘI VINIFICATIE BUJORU Coordonator proiect: BUJORU Director de proiect: Dr. Ing. Florin-Dumiru BORA

2 PROIECT ADER FAZA 2/2016 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Codul ADER și Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pe lanţul viti-vinicol vizând denumirea minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi proiectului: Denumire Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, Bujoru - Bujoru contractor: Adresa de contact (telefon, , adresa poştală, CUI, cont): Director general/director (nume, prenume, telefon fix și mobil, ): Director economic (nume, prenume, telefon fix și mobil, ): Director de proiect (nume, prenume, telefon fix și mobil, ): Anul începerii proiectului: 2015 cu sediul în oraş Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu, nr. 65,cod poştal , judeţul Galati, CUI RO , cont exclusiv pentru planul sectorial la Trezoreria Tg. Bujor,înregistrată sub numărul la registrul Comerţului, cont nr. RO86TREZ30820G332000XXXX, tel/fax / , scdvvbujoru@gmail.com, Dr. ing. Donici Alina, Tel / , donicialina79@gmail.com Ec Tudose Catalin, tel / , tudosecatalin2015@gmail.com, Dr. ing. Bora Florin Dumiru Tel / , boraflorindumitru@gmail.com Anul finalizării proiectului : 2018 Durata (nr. luni): 38

3 CONSORTIU: Bujoru Murfatlar Blaj Iasi INCDBH Ștefănești- Argeș

4 OBIECTIVUL FAZEI 2/2015. caracterizarea șși prezentarea condițiilor ț ecoclimatice și ecopedologice din arealul luat în studiu, pentru a obține ț o imagine cât mai amplă cu privire la modul în care acești ș factorii pot influența mobilitatea metalelor, metalelor grele dar și a pesticidelor de la nivelul solului până în vin; diagnoza situaţiei actuală cu privire la proprietățile fizico-chimice a solului din arealele luate în studiu; stabilirea strategiei de abordare a tematicii de cercetare privind privind principalii contaminanţii; elaborare unui raport ştiinţific și economic

5 ACTIVITĂŢI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI: Activitatea 2.1. Stabilirea principalilor factori care influenţează remanenţa metalelor şi pesticidelor în sistemul sol-plantă Activitatea 2.2. Colectarea și interpretarea rezultatelor analizelor lalegislația in vigoare

6 Datele ecoclimatice și ecopedologice în contextul monitorizării nivelului de pesticide și metale grele în lanțul sol-vin Condițiile ecoclimatice Gama produselor de protecţie fitosanitarǎ cunoaşte o exacerbare a diversificǎrii şi a producţiei pe piaţǎ în vederea asigurǎrii unui profit maxim asemenea produselor farmaceutice de profil uman. Practic, intereseazǎ profitul financiar şi mai puţin efectele lor în lanţul alimentar şi asupra consumatorilor în speţǎ. O alimentaţie sǎnǎtoasǎ este un deziderat major al omenirii, dar este aproape imposibil de realizat în condiţiile creşterii populaţiei globului. Mai plauzibilǎ şi mai realizabilǎ este scǎderea poluanţilor pânǎ la un nivel minimal care sǎ nu inducǎ boli incurabile. Poluarea reprezintă una dintre căile cele mai importnate de deteriorare a capitalului natural. Dintre toate catergoriile de poluanți, cei stabili chimic și care au toxicitate mare ridică cele mai mari probleme manageriale. Pesticidele, metalele darși metalele grele fac parte din această categorie. În acest context, se pune problema evaluării riscului asociat utilizării terenurilor contaminate pentru culturi agricole. Evaluarea riscului nesesită caracterizarea distribuției spațio-temporale a pesticidelor și metalele grele, dar și a expunerii populației umane și a populațiilor din structura capitalului natural la acești contaminanții. Factorii care pot influența dinamica procesului de mobilitate a pesticidelor și a metalelor grele de la nivelul solului până în vin sunt: factori interni (metabolismul plantelor, relația dintre sistemul radicular - rizosferă, și inhibitori metabolici) dar și factori de mediu (lumina, temperatura, oxigenul, umiditatea, reacția solului, darși concentrația ionilor din soluția solului). Factorii climatici în contestul poluării cu pesticide și metale grele joacă un rol foarte important, iar în cazul unei cercetări care implică determinarea cantitativă a acestor principalii poluanți este esențial a se înțelege cum condițiile ecoclimatice și ecopedologicie favorizarea acumularea acestor poluanți dar și modul în care acești factori pot (sau nu) favoriza fenomenele de translocarea a pesticidelor și a metalelor grele din sol până în produsul finit. Astfel cunoașterea foarte bine a arealelor luate în studiu este un prim pas în identificareași principalilor poluanții pentru produsele vini-viticole din România.

7 Sinteza principalelor elemente climatice din perioada analizată comparativ Elemente climatice studiate (Media multi-anuală) Bujoru Murfatlar Blaj Iași INCDBH Ștefănești- Argeș Bilant termic global, tºg Bilant termic activ, tºa Bilant termic util, tºu Temperatura medie din luna iulie, C 24,1 26,1 24,5 21,0 22,0 Temperatura medie din luna august, C 23,1 22,9 22,4 20,3 23,3 Temperatura medie din luna septembrie, C 17,5 16,9 17,7 15,6 18,4 Temperatura medie anuală, ºC 11,5 12,7 10,6 9,8 12,4 Temperatura medie în perioada de vegetatie, ºC 19,4 18,1 17,2 17,5 20,1 Temperatura minimă absolută, ºC -25,5-26,9-24,0-27,2-26,2 Temperatura maxima absolută, ºC 41,5 42,6 38,0 42,3 39,4 Număr de zile cu temperaturi 38,4 42,2 23,1 37,6 39,6 mai mari de 30 C Σ insolatiei reale anuale, (ore) 1761,1 1989,5 1928,9 2044,4 1892,5 Σinsolatiei reale din perioada 1315,8 1478, ,2 1566,3 de vegetatie, (ore) Σprecipitatiilor anuale, (mm) 455,9 561,4 611,8 579,6 463,8 Σprecipitatiilor din perioada , de vegetatie, (mm) Durata perioadei de vegetatie, (nr zile) Coeficientul hidrototermic, (CH) 0,85 0,9 1,5 1,3 1,4 Indicele heliotermic real, (IHr) 2,31 4,1 1,7 2,0 3,1 Indicele bioclimatic viticol, (Ibcv) 8, ,1 7,1 9,6 Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOe) 4742,8 5488,5 4361,8 4106,1 4974,0 Din datele prezentate observăm că vița de vie dinspune de acești factori importanți în toate arelele studiate.

8 Condițiile ecoclimatice Pentru a se obține o imagine de ansambu a condițiilor ecopedologice, s-au desfășurat studii pentru a se putea stabili cu exactitate tipul de sol din areal luat în studiu, dar și prezentarea acestora din puct de vedere al alcătuirii granulometrice, al proprietățiilor hidroizice, a caracteristicilor chimice și agrochimice. Tipul de sol preponderent din zonele luate în studiu

9 Tipul cel mai reprezentativ de sol pentru podgoria Dealul Bujorului este: Cernoziom, în podgoriaei Murfatlar este Cernoziomul calcarice, în centrul Viticol Iași tipul de sol sunt cernoziomurile cambice şi argice. Solurile podgoriei Târnave sunt prezentate printr-o gamă relativ mare de tipuri şi subtipuri. Ca tipuri de sol se întâlnesc: eutricambosolul (solul brun eu-mezobazic), preluvosolul (solul brun argiloiluvial), aluviosolul (coluvisolul), regosolul (regosolul carbonatic), faeoziom (sol clinohidromorf sau negru de fâneaţă), entiantrosolul (solurile antropice), rezultate în urma lucrărilor de amenajare a terenurilor în pantă prin terasare, care deţin o pondere însemnată, cernoziomuri cambice (pe suprafeţe foarte mici). Pe teritoriul deţinut de INCDBH Stefănești se întâlnesc o multitudine de soluri, atât în așezare naturală cât și cu profile deranjate, antropizate prin lucrări de amenajare și uniformizare a versanților, distribuite cel mai adesea, datorită reliefului frământat, în complexe de soluri. După Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), elaborat în anul 2003 de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, clasificare care este în concordanță cu cerințele cuprinse în World Reference Base for Soil Resources (Dekers J.A. și colab., 1998), clasificare care grupează solurile pe baza procesului genetic caracteristic și a orizonturilor diagnostice, pe teritoriul INCDBH Ștefănești se întâlnesc următoarele claseși tipuri de soluri: clasa Protisoluri (soluri neevoluate) cu tipurile: Regosolși Aluvisol; clasa Umbrisoluri cu tipul Eutricambisol (fost Brun eumezobazic); clasa Luvisoluri (argiluvisoluri) cu tipurile: Preluvisol tipic (fost brun argiloiluvial), Luvosol tipic (fost brun luvic tipic), Luvosol albic (fost Luvisol albic), Planosol; clasa Antrisoluri (trunchiate și desfundate) cu tipul: Antrosol. În parcelele luate în studiu solul este tip Regosol eutric, calcaric în asociaţie (în complex) cu cel de tip Eutricambosol. Eutricambisolurile prezintă o textură variabilă de la lut la argilă și un conținut în argilă sub 0,002 mm cuprins între 14-47%. Regosolurile au o textură ce variază de la nisip lutos la argilă prăfoasă și argilă.

10 Studiul teoretic de ansamblu cu privire la utilizarea produselor fitosanitare care au în componența lor pesticide și metale grele și care ar putea avea efecte negative asupra creșterii și fructificării vițeide-vie. Prezentarea în detaliu (pe fenofaze) a produselor fitosanitare care au afost utilizate în ultimii 10 ani Protecţia plantelor constituie, în prezent, unul din domeniile cele mai importante ale agriculturii, datorită limităirii drastice a producţiei agricole de către agenţii fitopatogeni, dăunători şi buruieni. Combaterea chimică reprezintă şi astăzi principalul mijloc pe care practica agricolă îl are la dispoziţie pentru a micşora aceste pierderi. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.) estimează că pierderile anuale curente produse de boli şi dăunători se ridică la peste 300 miliarde de dolari pe tot globul. Evoluţia cercetărilor pentru pesticide a parcurs două etape principale, în prima etapă, din punct de vedere al selectivităţii, s-a pus accentul pe planta de cultură, animale domestice, vânat şi om. În cea de-a doua etapă s-a impus în plus o selectivitate mai mare faţă de organismele utile (entomofagi) iar în prezent cerinţele de selectivitate se extind pentru multe alte organisme: peşti, păsări, alge, albine, râme, inclusiv pentru unele microorganisme cum ar fi bacteriile fixatoare de azot (OECD - Guideline for testing of chemicals ). Literatura de specialitate consemnează în prezent peste 600 de substanţe active cu efect pesticid pe baza cărora se obţin peste de produse comerciale cu o producţie anuală de aproximativ 2 milioane tone (Zakharenko şii Melnikov, 1996). In vederea obţinerii unor pesticide ecologice acceptate, se cheltuiesc, pe produs, miliarde dolari SUA, în 8-10 ani de cercetare şi selectare a unei singure substanţe, din mii de produşi chimici, care să îndeplinească cerinţele deosebit de severe de eficacitate biologică şi de protejare a naturii. Eforturile uriaşe care se fac pentru introducerea de noi molecule active şi noi produşi, în condiţiile în care presiunea contra utilizării pesticidelor devine din ce în ce mai mare, se justifică prin efectele deosebit de mari pe care le provoacă. Protecţia chimică a plantelor cultivate a contribuit în ultimele 2-3 decenii la creşterea producţiei cu peste 20% la grâu, 25-30% la cartofi şi legume, 40-60% la sfeclă, 60-90% la pomii fructiferi şi vită de vie. Ar fi ideal să ne imaginăm că există un pesticid "model" care, adus printr-un tratament într-un ecosistem, să acţioneze exclusiv asupra organismelor ţintă, după care să dispară din mediu, fără nici o altă implicaţie secundară. Există numeroase încercări de a ne apropia de un asemenea model, dar efectele secundare nu pot fi evitate şi ele se referă la: toxicitatea ridicată, remanenţa prelungită a reziduurilor, distrugerea parţială a faunei şi florei solului, poluarea apelor freatice şi de suprafaţă etc.

11 Proprietățile fizice și hidrofizice ale solurilor din arealele luate în studiu.structura solului - tipul morfologic de structură este granulară în cazul sistemului de întreţinere ogor lucrat şi poliedric subangulară mijlocie la înierbarea de durată. Cu toate că la înierbare, elementele structurale au formă cubică cu muchii rotunjite, acestea sunt străbătute de numeroase rădăcini fine ale ierburilor perene şi numeroşi pori vizibili. Acest tip de structură s-a format în condiţiile unui conţinut mai scăzut de apă şi sub influenţa presiunii exercitate de rădăcinile plantelor de pe benzile înierbate. Proprietățile fizice și hidrofizice ale solurilor din arealele luate în studiu sunt prezentate în tabelul 45, pe baza acestor rezultate putem afirma că DA (densitatea aparentă) crește odată cu creșterea adâncimi profilului de sol în toate arelele luate în prezentul studiu. Privitor la PT (porozitatea totală), CH (coeficientul de higroscopicitatea), CO (coeficientul de ofilire), CC (coeficientul de câmp) dar și CAU (capacitatea de câmp) se observă că valorile acestor indici nu sunt influențați de adâncimea profilului de sol, de asemnea din analiza polifactorială utilizată (tabelul 1) arată că acești indici sunt influențați de tipul de solși de arealul de proveniență a probelor se sol analizate. În ceea ce privește acești indici influențează în mod direct biodisponibilitatea metalelor grele și a pesticidelor din sol spre părțile aerene ale viței de vie și implicit în vin. Este foarte important cunoaștere acestor indici cu exactitate pentru a stabili corect modul în care ei influențează mobilitatea metalelor din sol. Din păcate la noi în țară nu avem o legislație care să permită raportarea acestor rezultate, deși acești indicii influențează migrarea metalelor/pesticidelor, ei fiind direct responsabili de mobilitatea acestor principali poluanți.

12 Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tipul de sol Adâncime (cm) (DA) g/cm 3 (PT) % (CH) % CO % CC % CAU % ,30 d γ 52 b α 9,84 a α 14,71 d α 23,00 e α 24,21 b α ,54 b β 51 b α 9,31 d γ 13,16 e β 22,60 f β 21,64 c β Cernoziom ,31 d γ 48 c β 9,87 a α 14,90 d α 21,30 g γ 16,69 f δ ,64 b β 46 d γ 9,36 d γ 14,56 d α 24,90 e δ 17,87 e γ ,94 a α 51 b α 9,74 b β 14,78 d α 21,10 g γ 16,94 f δ ,19 eγ 53 ab α β 8,58 ef β 11,70 f α 23,23 e α 12,30 g α ,32 dγ 51 b β 9,16 e β 11,43 f α 23,20 e α 12,80 g α Cernoziom ,40 cβ 49 c γ 9,06 e β 10,52 g β 23,00 e α 12,40 g α ,45 cβ 51 b β 9,78 b α 10,60 g β 22,10 f β 12,40 g α ,52 bα 51 b β 9,05 e β 10,60 g β 22,50 f β 13,40 g α ,30 d β 49 c γ 9,85 a γ 29,00 a α 20,10 h γ 16,98 f γ ,20 efγ 48 c γ 9,54 c β 28,00 a α 21,00 g β 17,56 e β Entricambosol ,26 ef γ 51 b β 9,16 e γ 27,56 a α 21,56 g β 19,54 d α ,13 ef γ 52 ab α β 9,64 c β 29,61 a α 20,89 h γ 18,58 d α ,45 cα 56 a α 9,55 c β 29,00 a α 21,69 f α 19,46 d α ,14 e β 56 a α 8,60 ef β 12,89 e β 33,25 bc γ 23,77 b β Cernoziom ,23 ef γ 52 ab α β 8,90 ef β 13,35 e β 32,71 c α 23,80 b α cambic ,32 d α 49 c γ 9,45 c α 14,18 d α 34,02 b α 26,27 a α ,35 d α 49 c γ 9,55 c α 14,33 d α 31,21 c β 22,87 c γ ,35 d α 48 c γ 9,57 c α 14,35 d α 27,36 d δ 17,63 e δ ,69 b α 49 c α 9,45 c α 13,59 e δ 31,59 c γ 24,75 b β INCDBH ,59 b α 47 d β 9,13 e γ 14,78 d γ 32,45 c γ 26,31 a α Ștefănești- Regosol ,45 c β 45 e γ 9,26 d β 14,45 d γ 33,98 bc β 23,56 b β Argeș ,39 cd γ 49 c α 9,36 d β 15,89 c β 34,48 b β 24,61 b β ,47 c β 47 d β 9,47 c α 16,69 b α 36,45 a α 26,45 a α Sig. p p p p p p Tip sol *** *** *** ** *** *** Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar Adâncimea *** ** ** * ** ** pe adâncimea profilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintre T s x A d *** *** *** *** *** *** oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă. T s = tipul de sol; A d = adâncimea. Tabelul 1

13 Alcatuirea granulometrică a solurilor viticole din arealele luate în studiu (%). Privitor la alcătuirea granulometrică a solurilor viticole din arealele, pe baza prezentelor rezultate putem afirmă că tipul de sol din podgoria Dealu Bujorului și podgoria Murfatlar este din clasa texturală LL (lut mediu) pe întregul profil de sol, în timp ce tipul de sol din podgoria Târnave este din clasa SM (lut nisipos mijlociu (0-20 cm, cm)),și SF (lut nisipos fin). Sol din podgoria Iași este din clasa L (lutos) (0-20 cm), în timp ce restul profilului de sol este din clasa LA (argilă), iar sol din podgoriaștefănești este din clasa TT (lut argilos mediu) (Tabelul 46). Conținutul de humus (%) din arealele luate în studiu. Conţinutul de humus (H, %) s-a determinat prin oxidare umedă, metoda Walkley Black, atât în stratul agrochimic, cât şi în orizonturile situate în primii 50 cm. Valoarea medie pentru stratul 0-50 cm s-a obţinut ca medie ponderată cu grosimile acestora. Conţinutul în humus se încadrează în intervalele 1,50-7,60 %, valorile mai mari ale conţinutului de humus înregistrate în straturile superioare se datorează aportului însemnat de materie organică reprezentată de părţile aeriene ce rămân la suprafaţa solului cu rol de mulcire după cosit. Valori mai mici, sub 2 % s-au înregistrat în straturile adânci ale solului, acest lucru nefiind considerat un neajuns considerându-se că un conţinut de 1-2 % este facil pentru obţinerea unor producţii de calitate (Tabelul 47). Conținutul de azot (N t %) din arealele luate în studiu. Dintre macroelementele nutritive, azotul are o importanţă specială pentru nutriţia plantelor, fiind constituent de bază al masei vegetale şi intrând în compoziţia proteinelor (circa 17%). Pe de altă parte, cantitatea de azot din sol este, în general, redusă, cel mai mult fiind legat în materia organică a solului (95%), inclusiv în microorganisme. În formele accesibile, este expus pierderii prin fixare ca NH 4 în mineralele argiloase, prin imobilizare în microorganisme, prin degajare în atmosferă, şi, în special, prin levigare ca nitraţi. În ecosistemele naturale există un echilibru dinamic în balanţa azotului, pe când în cele cultivate anual se exportă kg azot la hectar. Azotul este elementul de cea mai mare importanţă în nutriţia plantelor (Lixandru şi colab., 1990), valori frecvente fiind situate între 0,1 şi 0,3%. Clasele de apreciere a conţinutului de azot total, determinat prin metoda Kjeldahl, sunt prezentate în tabelul 48. Conţinutul de azot total din siturile de monitoring variază în limite largi, de la extrem de mici la foarte mari, dar ponderi mai ridicate prezintă în clasele mică şi mijlocie în cazul solurilor agricole.

14 Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tipul de sol Adâncime (cm) Nisip grosier Nisip fin Praf Argila < 0,002 mm Clasa texturala ,6 a α 26,4 d α 28,7 c β 22,3 i ε LL ,4 c β 24,5 ef γ 33,0 a α 23,1 h δ LL Cernoziom ,8 e δ 16,1 i ε 33,7 a α 32,4 e γ LL ,3 d γ 23,5 e β 22,5 g δ 35,8 c α LL ,2 f ε 19,6 g δ 26,9 d γ 34,5 d β LL ,6 b α 27,2 d α 28,5 c β 23,7 h δ LL ,9 c β 24,1 f γ 31,1 b α 24,9 h δ LL Cernoziom ,7 g γ 27,0 d β 32,9 b α 28,4 g γ LL ,7 i δ 28,9 d β 28,6 c β 32,8 e α LL ,2 b α 18,7 g δ 29,5 c β 31,6 f β LL ,7 g α 64,3 a α 11,4 l δ 13,8 l γ SM ,5 h β 62,9 a α 12,2 k γ 13,3 l γ SM Entricambosol ,9 h β 61,8 a α 17,6 i α 18,7 j α SF ,8 h β 60,4 a α 15,9 j β 16,9 k β SF ,1 g α 61,8 a α 16,7 j β 17,4 k β SF ,9 d ε 38,0 c β 28,5 c α 33,5 e γ L Cernoziom ,8 e δ 40,2 b α 26,5 d β 33,3 e γ LA cambic ,5 c γ 37,5 c β 25,7 e γ 36,8 b β LA ,8 b β 40,1 b α 21,7 h ε 38,2 a α LA ,9 a α 40,8 b α 24,3 f δ 34,7 d δ LA ,4 c α 16,8 i β 19,4 i β 36,6 b β TT INCDBH ,9 d β 16,1 i β 21,6 h α 35,5 c γ TT Ștefănești- Regosol ,2 f γ δ 15,8 i β 21,6 h α 34,7 d δ TT Argeș ,3 d γ 16,7 j γ 20,9 h α 37,5 b β TT ,5 c α 17,1 h α 19,6 i β 38,9 a α TT Sig. p p p p Tip sol *** *** *** ** Adâncimea *** *** *** ** T s x A d *** *** *** *** Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar pe adâncimea profilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă. T s = tipul de sol; A d = adâncimea. Tabelul 2

15 Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tipul de sol Adâncime (cm) Tabelul 3 Humus % ,68 i γ ,94 g α Cernoziom ,78 h β ,99 g α ,84 h β ,40 b α ,90 c β Cernoziom ,20 f γ ,60 iδ ,00 k ε ,54 e β ,65 i ε Entricambosol ,95 g γ ,89 h δ ,65 d α ,95 c α Cernoziom ,80 c α cambic ,95 g β ,50 j γ ,50j γ ,48 a α INCDBH Ștefănești ,54 a α Argeș Regosol ,51 a α ,60 a α ,59 a α Sig. p Tip sol *** Adâncimea *** T s x A d *** Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tabelul 4 Tipul de sol Adâncime (cm) N t % ,194 b β ,126 h δ Cernoziom ,216 a α ,193 b β ,183 c γ ,150 f α ,141 g β Cernoziom ,108 i γ ,102 i γ ,044 j δ ,163 e γ ,189 c α Entricambosol ,159 f δ ,186 c α ,178 d β ,215 a α Cernoziom ,189 c β cambic ,184 c β ,178 d γ ,169 e δ ,184 c α INCDBH ,174 d β Ștefănești-Argeș Regosol ,156 f γ ,146 g δ ,154 f γ Sig. p Tip sol *** Adâncimea *** T s x A d *** Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar pe adâncimea profilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă. T s = tipul de sol; A d = adâncimea.

16 Conținutul de fosfor mobil (mg/kg) din arealele luate în studiu. Fosforul este al doilea macroelement indispensabil, de importanţă capitală pentru plante, având multiple roluri în constituţia şi fiziologia, ca şi în creşterea şi fructificarea acestora. În general, fosforul din sol este legat în compuşi organici, mai ales în orizontul humifer, unde poate depăşi 50% din conţinutul de fosfor total al solului. Conţinutul de fosfor al plantelor este mai mic decât cel de azot, potasiu şi calciu, dar el poate deveni factor limitativ, ca urmare a conţinutului solubil redus al acestui element în sol (Chiriţă, 1974). Solubilitatea fosforului diferă în funcţie de reacţia solului şi de combinaţiile chimice în care se află. Cea mai mare concentrație de fosfor mobil a fost înregistrată în podgoria Dealul Bujorului (48 mg/kg (0-20 cm) cernoziom), iar cea mai mică concentrație de fosfor mobil a fost înregistrată în podgoria Murfatlar (19 mg/kg ( cm) cernoziom)( Tabelul 49). Conținutul de potasiu mobil (K 2 O) (mg/kg) din arealele luate în studiu. Potasiul, alături de azot şi fosfor, este unul din macroelementele nutritive de importanţă capitală pentru nutriţia plantelor, care îl consumă în cantităţi importante, deşi se află în sol în cantităţi ale formelor asimilabile de multe ori insuficiente pentru cerinţele acestora. Acest element are un rol funcţional complex în metabolismul plantelor, fiind absolut indispensabil. Comparativ cu azotul şi fosforul, potasiul se găseşte în sol în cantităţi mult mai mari (0,2 3,3% K), cu excepţia solurilor saline şi alcalice, dar circa 98% se află sub formă neschimbabilă, astfel că acest element poate deveni factor limitativ al recoltelor pe soluri debazificate sau nisipoase, ori sărace în minerale potasice (Chiriţă, 1974). Partea de potasiu care devine accesibilă pentru plante este determinată de diferite caracteristici ale solului, cum sunt conţinutul de argilă şi natura mineralogică a acestora, reacţia solului, conţinutul de materie organică, regimul hidric al solului. Solurile acide au un conţinut mai scăzut de potasiu în orizonturile superioare datorită debazificării; amendarea cu calciu în domeniul ph = 6-7,5 duce la creşterea cantităţii de K solubil, iar valoarea ph > 7,5 determină scăderea acestuia. Concentraţia K în sol scade datorită absorbţiei de către plante sau creşterii puternice a umidităţii, când o parte din K schimbabil trece în soluţie şi foarte lent o parte din K fixat trece în K schimbabil, restabilindu-se echilibrul între cele trei forme. Procesul are loc invers în cazul creşterii K în soluţia solului, o parte din acesta fiind fixat (Davidescu şi Davidescu, 1979). Sol din podgoria Dealul Bujorul a înregistrat cea mai mare concentrație de potasiu mobil din sol (213 mg/kg (60-80 cm) cernoziom), iar cea mai mică concentrație a fost înregistrată în solul din podgoria Târnavelor (82 mg/kg (40-60 cm) entricambosol) (Tabelul 50).

17 Partenerul Tipul desol Adâncime (cm) Bujoru Murfatlar Blaj Iași P 2 O 5 mobil mg/kg a α d γ Cernoziom d γ b β h δ c α i β Cernoziom j γ kδ l ε d γ c β Entricambosol b α b α c β h γ Cernoziom j δ cambic g β h γ d α g γ INCDBH f β Ștefănești- Regosol e α Argeș i δ g γ Sig. p Tip sol *** Adâncimea *** T s x A d *** Tabelul 5 Tabelul 6 Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tipul de sol Adâncime (cm) K 2 O mobil mg/kg d γ e δ Cernoziom c β a α c β b α e β Cernoziom h γ i δ j ε e α f β Entricambosol i γ i γ h δ h γ Cernoziom i δ cambic h γ g β f α c β INCDBH d γ Ștefănești- Regosol f ε Argeș b α e δ Sig. p Tip sol *** Adâncimea *** T s x A d *** Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar pe adâncimea profilului de sol. Literele romane reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă. T s = tipul de sol; A d = adâncimea.

18 Conținutul de carbonat de calciu (CaCO 3 ) (%) din arealele luate în studiu. Calciu intră în compoziția membranei celulare, în compoziția țesuturilor mecanice. Efecte pozitive: intesifică transpirația, intervine în reglarea ph-ului sucului celular, în sinteza hidrocarbonatelor, substanțelor aromate (pe terenurile calcaroase se obțin vinuri dulci și aromate ex. Muscat Ottonel de Târnave), se neutralizează starea de aciditate,, reglează starea structurală. Excesul de Ca determină aparația fenomenului de cloroză calcară (fero calcică) prin precipitarea fierului în fasciculele vasculare ale frunzelor (Manaresi, 1947). În funcție de rezerva de CaCO 3 activși Fe ușor extractabil din sol (Pouget și Juste 1972) au propus calcularea indicelului puterii clorozante cu valori cuprinse între Cea mai mare concentrație de carbonat de calciu s-a înregistrat la solul din podgoria Murfatlar pe adâncimea profilului de sol de la cm (25,5 %), urmat de solul din aceeași podgorie 12,0 % (40-60 cm), 12,0 % (60-80 cm), în timp ce solul din podgoria Dealul Bujorului a înregistrat cea mai mică concentrație de carbonat de calciu 0,8 %(0-20 cm)(tabelul 51). Conținutul de fier solubil (Fe 2 O 3 ) (ppm) din arealele luate în studiu. În soluri, fierul se gaseste în una din cele doua stari de oxidare: forma redusă solubilă cationul feros Fe 2+ și forma oxidata insolubila cationul feric Fe 3+, ph-ul și aerația solului determinând care forma este predominanta. Compusii Fe 3+ au solubilitate redusa in solutia solului, scazand accesibilitatea fierului pentru plante. Hidroxidul feric Fe(OH) 3 este rezultatul oxidarii si precipitarii cationului feros Fe 2+. Aprecierea stării de fier solubil (Fe 2 O 3 ppm) din arealele studiate prezintă un conținut mediu (valorile curinse între Fe 2 O 3 ppm) și slab/foarte slab ( ) (Tabelul 52).

19 Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tipul de sol Adâncimea CaCO 3 total % (cm) ,8 I γ ,5 h γ Cernoziom ,9 f α ,5 f α ,9 g β ,3 f γ ,7 f γ Cernoziom ,0 b β ,0 b β ,5 a α ,5 e γ ,3 d β Entricambosol ,1 c α ,8 d β ,4 c α ,8 e γ Cernoziom ,5 c α cambic ,7 d β ,7 e γ ,4 d β ,8 c α INCDBH ,5 c α Ștefănești- Regosol ,4 cα Argeș ,7 d β ,2 c α Sig. p Tip sol *** Adâncimea *** Tabelul 7 Tabelul 8 Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tipul de sol Adâncimea (cm) Fe 2 O 3 solubil ppm b α h δ Cernoziom f β f β g γ ,50 i α ,00 j β Cernoziom ,50 k γ ,50 l δ ,90 l δ ,4 b α ,7 g δ Entricambosol ,5 e β ,8 g δ ,6 f γ ,6 a α Cernoziom ,6 e γ cambic ,5 g δ ,5 d β ,1 d β ,8 g γ INCDBH ,4 g γ Ștefănești- Regosol ,5 e β Argeș ,4 c α ,1 c α Sig. p Tip sol *** Adâncimea *** Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar pe adâncimea profilului T s x deasol. d Literele romane reprezintă semnificația diferenței *** (p<0,005) T s între x A d adâncimi. Diferența dintre oricare două valori, *** urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă. T s = tipul de sol; A d = adâncimea.

20 Partenerul Bujoru Murfatlar Blaj Iași Tabelul 8 Tipul de sol Adâncimea (cm) ph ,82 b β ,36 e ε Cernoziom ,64 c γ ,45 d δ ,36 e ε ,00 b β ,00 b β Cernoziom ,10 a α ,30 a α ,60 a α ,40 d δ ,90 b β Entricambosol ,00 b β ,80 b β ,60 c γ ,00 g η Cernoziom ,05 g η cambic ,25 f ζ ,20 f ζ ,15 g η ,48 d δ INCDBH ,54 c γ Ștefănești- Regosol ,51 c γ Argeș ,60 c γ ,59 c γ Sig. p Tip sol *** Valori medii, ± abaterea standard (n=3). Literele grecești reprezintă Adâncimea *** semnificația diferenței (p<0,005) la același tip de sol dar pe adâncimea profilului T s x Ade d sol. Literele romane reprezintă semnificația *** diferenței (p<0,005) între adâncimi. Diferența dintre oricare două valori, urmate de cel puțin o literă comună, este nesemnificativă. T s = tipul de sol; A d = adâncimea. Influența reacției solului din arealele luate în studiu ph-ul (reprezintă logaritmul negativ al ionilor de H + ). Valorile pentru cultura viței de vie sunt cuprinse între 5,5 8,8 datorită plasticității sale. Un număr număr de autori comunică un interval de favorabilitate a ph-ului mai strâns, ca de exemplul: Manaresi 1957 și Rotini 1971 (ph = 6-7,5); Constatinescu și colab., 1963 (ph = 7-8); Oancea și colab., 1978 (ph = 5,5-8,2). Prin scăderea ph-ului sub 5,5 ioni de Al, Mnși cei de Zn devin mobili, astfel încât aceștia pot migra din solul suport de creștre în plante (vița de vie), unde sunt acumulați/transportați în parțile aeriene. La un ph alcalin se manifestă cloroza ferică. Prin alcalinizarea solului, unele microelemente ca Fe, Mn, B, Cu, și Zn trec sub formă de compuși cu un mare grad de bioaccesibilitate pentru vița de vie. Putem observa că cea mai mare valoare a ph-ului s- a înregistrat în solul din podgoria Murfatlar (8,10 (40-60 cm), 8,30 (60-80 cm), 8,60 ( cm)), la polul opus cu cea mai mică valoare a ph-ului a fost înregistrată în sol din podgoria Iași (7,15 (40-60 cm)).

21 CONCLUZII Rezultatele obținute în urma derulării activității specifice fazei I / 2015 din cadrul proiectului ADER , conduc la următoarele concluzii: Metalele grele reprezintă o categorie importantă de poluanţi toxici stabili. Spre deosebire de poluanţii organici, metalele grele nu sunt biodegradabile, au caracter puţin mobil, în general, şi din aceaste cauze persistă în sol pentru o perioadă lungă de timp, nefiind distruse de procesele biologice sau chimice. Studiile arată că, în prezent se acordă o deosebită atenţie determinării conţinutului de metale grele din sol, mai ales pe terenurile viticole,unde se administrează pe parcursul anului, în repetate rânduri produse fitosanitare de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în special sulfat de cupru, cuproxat, champion, bouillie bordelaise, etc. În ceea ce priveşte condiţiile climatice specifice perioadei analizate, putem aprecia că iarna , a fost mai caldă decât în mod normal, nu s-au înregistrat temperaturi minime absolute sub pragul de îngheţ al viţei de vie. Pe fondul acestor temperaturi ridicate s-au înregistrat precipitaţii foarte puţine, mai ale în luna decembrie cu numai 1,6 L/m 2 faţă de normala lunii de 31,0 L/m 2, fiind astfel cea mai secetoasă lună decembrie din ultimii 40 ani ( ). O cantitate similară de precipitaţii s-a înregistrat în decembrie 1989, respectiv 1,8 L/m 2.

22 Temperaturile medii din primele două luni de primăvară (martie, aprilie) au fost mai mari decât valorile normale. Chiar dacă acestea au fost mai mari, s-au înregistrat diferenţe mari între temperaturile minime şi maxime, nopţile au fost foarte reci, ceea ce a dus la încetinirea creşteriii lăstarilor. Precipitaţiile înregistrate au fost mai mari decât valorile multianuale. Acestea au dus la refacerea umidităţii accesibile din sol până la adâncimea de 100 cm, atât la ogor lucrat cât şi la înierbare de durată. Luna mai, a fost mai săracă în ceea ce priveşte regimul termic, atât temperaturile medii cât şi cele maxime din aer şi de la suprafaţa solului au fost mai mici decât valorile normale. Pe baza acestor rezultate putem afirma că DA (densitatea aparentă) crește odată cu creșterea adâncimi profilului de sol în toate arelele luate în prezentul studiu. Privitor la PT (porozitatea totală), CH (coeficientul de higroscopicitatea), CO (coeficientul de ofilire), CC (coeficientul de câmp) dar și CAU (capacitatea de câmp) se observă că valorile acestor indici nu sunt influențați de adâncimea profilului de sol, de asemnea din analiza polifactorială utilizată arată că acești indici sunt influențați de tipul de solși de arealul de proveniență a probelor se sol analizate. Privitor la alcătuirea granulometrică a solurilor viticole din arealele, pe baza prezentelor rezultate putem afirmă că tipul de sol din podgoria Dealu Bujorului și podgoria Murfatlar este din clasa texturală LL (lut mediu) pe întregul profil de sol, în timp ce tipul de sol din podgoria Târnave este din clasa SM (lut nisipos mijlociu (0-20 cm, cm)),și SF (lut nisipos fin). Sol din podgoria Iași este din clasa L (lutos) (0-20 cm), în timp ce restul profilului de sol este din clasa LA (argilă), iar sol din podgoria Ștefănești este din clasa TT (lut argilos mediu).

23 Conţinutul în humus se încadrează în intervalele 1,50-7,60 %, valorile mai mari ale conţinutului de humus înregistrate în straturile superioare se datorează aportului însemnat de materie organică reprezentată de părţile aeriene ce rămân la suprafaţa solului cu rol de mulcire după cosit. Valori mai mici, sub 2 % s-au înregistrat în straturile adânci ale solului, acest lucru nefiind considerat un neajuns considerându-se că un conţinut de 1-2 % este facil pentru obţinerea unor producţii de calitate. Conţinutul de azot total din siturile de monitoring variază în limite largi, de la extrem de mici la foarte mari, dar ponderi mai ridicate prezintă în clasele mică şi mijlocie în cazul solurilor agricole. Cea mai mare concentrație de fosfor mobil a fost înregistrată în podgoria Dealul Bujorului (48 mg/kg (0-20 cm) cernoziom), iar cea mai mică concentrație de fosfor mobil a fost înregistrată în podgoria Murfatlar (19 mg/kg ( cm) cernoziom). Sol din podgoria Dealul Bujorul a înregistrat cea mai mare concentrație de potasiu mobil din sol (213 mg/kg (60-80 cm) cernoziom), iar cea mai mică concentrație a fost înregistrată în solul din podgoria Târnavelor (82 mg/kg (40-60 cm) entricambosol). Aprecierea stării de fier solubil (Fe 2 O 3 ppm) din arealele studiate prezintă un conținut mediu (valorile curinse între Fe 2 O 3 ppm)și slab/foarte slab ( ). Cea mai mare concentrație de carbonat de calciu s-a înregistrat la solul din podgoria Murfatlar pe adâncimea profilului de sol de la cm (25,5 %), urmat de solul din aceeași podgorie 12,0 % (40-60 cm), 12,0 % (60-80 cm), în timp ce solul din podgoria Dealul Bujorului a înregistrat cea mai mică concentrație de carbonat de calciu 0,8 %(0-20 cm). Putem observa că cea mai mare valoare a ph-ului s-a înregistrat în solul din podgoria Murfatlar (8,10 (40-60 cm), 8,30 (60-80 cm), 8,60 ( cm)), la polul opus cu cea mai mică valoare a ph-ului a fost înregistrată în sol din podgoria Iași (7,15 (40-60 cm)).