Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar"

Transcript

1 Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea circuitelor de polarizare ale tranzistoarelor bipolare Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a caracteristicii de transfer a unui circuit cu tranzistor bipolar. III. Măsurarea factorului de amplificare în curent β al tranzistorului. IV. Evaluarea performanţelor circuitelor de polarizare elementare prin simularea acestora în Orcad. I. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători sub diverse forme (capsule), iar în Figura 1 sunt prezentate variantele de capsule întâlnite cel mai frecvent în cazul tranzistoarelor bipolare de mică putere. Figura 1. Tranzistoare bipolare. Cele trei terminale ale tranzistorului bipolar au se numesc: EMITOR, notat E, BAZĂ, notată B, COLECTOR, notat C. Cele trei terminale ale tranzistorului bipolar sunt dispuse pe capsulă în ordinea specificată în Figura 1. La tranzistoarele bipolare utilizate în aplicaţiile studiate în cadrul lucrărilor de laborator, dispunerea acestora este indicată în Figura 2, în care se prezintă secţiunea transversală a capsulei tranzistorului, văzută dinspre terminalele acestuia. Figura 2. Dispunerea terminalelor tranzistoarelor bipolare. În funcţie de structura lor fizică, există două tipuri de tranzistoare bipolare şi anume: tranzistor bipolar de tip NPN tranzistor bipolar de tip PNP În circuitele electronice, tranzistoarele bipolare sunt simbolizate ca în Figura 3. Figura 3. Simbolul electronic al tranzistoarelor bipolare

2 La nivelul tranzistorului bipolar apar 6 mărimi electrice: 3 curenţi electrici curenţii electrici prin cele 3 terminale: i E curentul de emitor i B curentul de bază i C curentul de colector 3 tensiuni electrice tensiunile între terminalele tranzistoarelor: v BE tensiunea bază-emitor v BC tensiunea bază-colector v CE tensiunea colector-emitor Sensul curenţilor este acelaşi cu sensul săgeţii care indică în simbolul electronic emitorul. Referinţele tensiunilor depind de tipul tranzistorului bipolar. Sensul curenţilor, respectiv referinţele tensiunilor celor două tipuri de tranzistoare bipolare sunt prezentate în Figura 4. Figura 4. Mărimile electrice ale tranzistoarelor bipolare. Tensiunile, respectiv curenţii electrici ai tranzistorului bipolar respectă relaţiile generale: v = v v ( NPN ) v BC CB ie = ib + ic Tranzistorul bipolar poate funcţiona în patru moduri distincte, denumite regiuni de funcţionare, stabilite de semnul tensiunilor bază-emitor, respectiv bază-colector. Astfel, pentru un tranzistor bipolar de tip NPN, cele patru regiuni de funcţionare sunt: Regiunea Activă Normală (RAN): o condiţia de funcţionare: v BE > 0[V] şi v BC < 0[V] o în această regiune tranzistorul bipolar poate fi utilizat pentru prelucrarea semnalelor (informaţiilor) analogice, fiind singura regiune de funcţionare în care acesta poate amplifica liniar semnalele respective; Regiunea de Saturaţie: o condiţia de funcţionare: v BE > 0[V] şi v BC > 0[V] o în această regiune de funcţionare v CE < 0,5[V] o este o regiune de funcţionare în care tranzistorul bipolar poate fi utilizat pentru prelucrarea semnalelor digitale; Regiunea de Blocare: o condiţia de funcţionare: v BE < 0[V] şi v BC < 0[V] o în această regiune de funcţionare toţi curenţii electrici de terminal ai tranzistorului sunt nuli o este o regiune de funcţionare în care tranzistorul bipolar poate fi utilizat pentru prelucrarea semnalelor digitale; Regiunea Activă Inversă: o condiţia de funcţionare: v BE < 0[V] şi v BC > 0[V] o în această regiune de funcţionare, tranzistorul poate fi utilizat pentru prelucrarea semnalelor analogice, dar, datorită amplificării foarte slabe a acestora, se evită utilizarea tranzistorului în această regiune; = v BE EB v CE EC ( PNP) 1-2 -

3 Polarizarea tranzistorului bipolar Regiunea în care funcţionează un tranzistor bipolar este stabilită prin polarizarea acestuia, care este realizată prin intermediul unui circuit electronic special, numit circuit de polarizare. De regulă, în sistemele electronice analogice, polarizarea tranzistoarelor bipolare se realizează astfel încât acesta funcţionează în RAN, regiune în care tranzistorul bipolar poate amplifica liniar semnalele. În RAN, curentul de colector depinde de curentul de bază prin relaţia: ic = β i B 2 unde β reprezintă un parametru al tranzistorului bipolar, numit factor de amplificare în curent (valoarea uzuală a acestuia, pentru tranzistoarele bipolare de tip NPN de mică putere, fiind de ordinul sutelor). După cum se observă din relaţia de mai sus, tranzistoarelor bipolare le este caracteristic fenomenul de amplificare a curentului din bază, factorul de amplificare în curent fiind egal cu β. În consecinţă, curentul de bază este mult mai mic decât cel din colector şi din acest motiv, pe baza relaţiei (1) se poate aproxima: ic i E 3 În urma polarizării tranzistorului, prin, respectiv pe terminalele tranzistorului se stabilesc curenţi electrici continui, respectiv tensiuni continue (deoarece polarizarea se realizează de la o sursă de tensiune continuă), astfel încât, de fapt, se stabileşte regiunea de funcţionare a tranzistorului respectiv. Regiunea de funcţionare a tranzistorului este caracterizată complet prin intermediul unei perechi de mărimi electrice continue de tipul curent-tensiune, (restul mărimilor electrice ale tranzistorului fiind determinate din relaţiile 1-3, în care se ţine cont că tensiunea continuă V BE este aproximativ egală cu 0,6[V] pentru tranzistoarele realizate din siliciu, respectiv cu 0,2[V] pentru tranzistoarele realizate din germaniu). De obicei, identificarea regiunii de funcţionare a tranzistorului bipolar în regim de curent continuu este realizată prin intermediul perechii de mărimi electrice I C -V CE. Cele două mărimi electrice stabilesc ceea ce se numeşte punctul static de funcţionare al tranzistorului (prescurtat PSF). În Figura 5 se prezintă cel mai simplu circuit de polarizare (în continuare se consideră numai cazul tranzistorului bipolar de tip NPN, pentru tranzistorul bipolar de tip PNP singura modificare care trebuie adusă circuitelor prezentate constă în inversarea polarităţii sursei de alimentare). Curentul din baza tranzistorului bipolar este asigurat de către rezistorul de polarizare R B, de la sursa de tensiune continuă V CC, care reprezintă sursa de alimentare a circuitului. Punctul Static de Funcţionare al acestui circuit se calculează cu relaţiile: VCC VBE IC = β F 4.a RB VCE = VCC RC IC 4.b Figura 5. Circuite de polarizare pentru tranzistorul bipolar. Pe lângă rolul de a asigura polarizarea tranzistorului în RAN, circuitul de polarizare mai are rolul de a menţine PSF-ul constant la variaţiile condiţiilor de funcţionare (variaţii ale temperaturii de lucru, ale tensiunii de alimentare sau ale parametrilor dispozitivelor electronice). Deoarece factorul de amplificare în curent β al tranzistorului bipolar prezintă fenomenul de dispersie tehnologică (variaţia valorii sale într-un domeniu larg, pentru aceeaşi serie de tranzistoare) precum şi o puternică dependenţă de temperatura de lucru, circuitele de polarizare trebuie să fie astfel proiectate încât curentul I C să fie cât mai puţin dependent de parametrul β. În circuitele de polarizare se mai are în vedere anularea efectelor determinate de variaţia tensiunii V BE cu temperatura (acestă tensiune scade cu 2[mV]/[ 0 C])

4 Revenind la anularea efectului parametrului β, circuitul din Figura 5 nu este capabil să stabilizeze PSF-ul, datorită relaţiei direct proporţionale dintre curentul I C şi β F (relaţia 4.a). O stabilizare mai bună a PSF-ului se obţine pentru circuitul de polarizare din Figura 8.b. În acest caz, expresia curentului I C devine: VCC V I BE C = β 5 β RE + RB Dacă în relaţia de mai sus termenul dominant al numitorului ar fi produsul β R E, atunci curentul I C nu ar mai depinde de β şi ar rezulta mai stabil la variaţiile condiţiilor de lucru sau la dispersia parametrului β. Pentru aceasta trebuie îndeplinită condiţia: RB β F RE 6 În realizările practice ale circuitului din Figura 8.b, pentru valori uzuale ale curenţilor prin tranzistorul bipolar (valori de ordinul miliamperilor pentru un tranzistor polarizat în RAN), rezistenţa R B rezultă de valori foarte mari, (ordinul sutelor de [kω] câţiva [MΩ]), iar valorile maxime ale lui R E nu pot depăşi câţiva kiloohmi. Aşadar, condiţia 6 este dificil de îndeplinit într-un circuit practic de tipul celui din Figura 8.b. Din acest motiv, se propune circuitul de polarizare prezentat în Figura 8.c, în care polarizarea tranzistorului se realizează prin intermediul unui divizor rezistiv R B1 -R B2 conectat în baza acestuia. În acest caz curentul de colector I C rezulă: VBB V I BE C = β β RE + RB 7 R V B1 BB = VCC RB = RB1 RB2 RB1 + RB2 unde V BB şi R B sunt tensiunea echivalentă, respectiv rezistenţa echivalentă, deteminate prin teorema lui Thevenin aplicată pentru divizorul rezistiv. Se observă că relaţia 7 are aceeaşi formă ca relaţia 5, deci, pentru ca I C să nu depindă de β este necesar a fi îndeplinită condiţia 6. Spre deosebire de dificultăţile întâmpinate în cazul circuitului de polarizare din Figura 8.b, acum, această condiţie este uşor de îndeplinit datorită faptului că pentru rezistenţa R B1 se pot alege valori suficient de mici fără a afecta polarizarea în RAN a tranzistorului bipolar. II. Modul de lucru CIRCUIT PRACTIC: REALIZAREA UNUI CIRCUIT ELECTRONIC CU TRANZISTOR BIPOLAR A. Determinarea caracteristcii de transfer a unui circuit cu tranzistor bipolar Caracteristica de transfer a circuitului cu tranzistor este dată de graficul variaţiei tensiunii de ieşire a circuitului V O în funcţie de tensiunea de intrare a circuitului, V I : V O = f (V I ). Determinarea prin măsurători a caracteristicii de transfer a circuitului cu tranzistor bipolar se realizează parcurgând paşii indicaţi în continuare, în ordinea precizată. 1. Se verifică la sursa de alimentare HM8040 dacă aceasta este decuplată de circuitul de test (dacă ledul ON de pe panoul frontal al aparatului este stins); dacă nu este decuplată, atunci se apasă butonul OUTPUT de pe panoul frontal al sursei de alimentare HM8040 şi se decuplează sursa de alimentare (se stinge ledul ON de pe panoul frontal al aparatului). 2. Se setează multimetrul digital pe gama 20V din secţiunea DCV. 3. Se realizează circuitul din Figura 6 (în care se prezintă şi modul în care va trebui să fie introdus voltmetrul digital pentru măsurarea mărimilor electrice de interes). Circuitul este compus din 2 surse de tensiune continuă, notate V CC şi V BB, (care provin de la sursa HM8040 cele 2 surse din lateral, de pe panoul frontal al echipamentului electronic) şi rezistoarele R B1, R B2, R B, R C. Sursa de tensiune V CC reprezintă sursa de alimentare a circuitului. Regiunea de funcţionare a tranzistorului este impusă de valoarea sursei reglabile de tensiune V BB, care controlează valoarea punctului static de funcţionare al tranzistorului bipolar. Sursele de tensiune se vor seta iniţial la valorile V CC =10[V], iar V BB =0[V]. Pe durata măsurătorilot, sursa de tensiune VBB se va regla la valorile indicate la punctele următoare, iar sursa de tensiune VCC se va menţine permanent la valoarea 10[V]

5 Figura 6. Circuit practic pentru determinarea caracteristicii de transfer a unui circuit cu tranzistor bipolar. După realizarea circuitului, se cheamă cadrul didactic pentru verificarea acestuia. 4. Pentru înţelegerea procedurii utilizate în determinarea caracteristicii de transfer a circuitului, se analizează funcţionarea teoretică a circuitului: Tensiunea de ieşire V O a circuitului este tensiunea măsurată între colectorul tranzistorului şi masa circuitului, iar tensiunea de intrare V I a circuitului este tensiunea măsurată între terminalul superior al rezistorului RB1 tranzistorului şi masa circuitului vezi Figura 6. Observînd circuitul din Figura 6, tensiunea de ieşire V O se poate calcula cu relaţia: V O = VCC VRC = VCC I 1243 C RC 8 V RC Valoarea curentului I C depinde de regiunea în care tranzistorul funcţionează, care este controlată la rândul ei de valoarea tensiunii V BB. Rezultă că valoarea tensiunii de ieşire V O depinde de V BB. Totodată, tensiunea de intrare în circuit, notată V I, depinde la rândul ei de V BB, astfel încât, în final, prin variaţia valorii tensiunii V BB se modifică simultan şi tensiunea de ieşire a circuitului V O, şi tensiunea de intrare a circuitului V I. Aşadar, pentru fiecare valoare V BB se pot obţine prin măsurători, perechi de mărimi (V O, V I ), care reprezintă puncte de pe caracteristica de transfer a circuitului. În funcţie de valoarea tensiunii V BB tranzistorul bipolar funcţionează în regiuni diferite: A. Funcţionarea tranzistorului în regiunea de blocare: atât timp cât tensiunea V BB are valori mici, tranzistorul bipolar funcţionează în regiunea de blocare, iar curentul de colector prin acesta este nul, caz în care, vezi relaţia 8, tensiunea V O este egală cu V CC. B. Funcţionarea tranzistorului în RAN: pe măsură ce valoarea tensiunii V BB creşte, funcţionarea tranzistorului bipolar trece din regiunea de blocare în RAN. Tensiunea de intrare V I, la care are loc ieşirea din regiunea de blocare şi intrarea în RAN a tranzistorului este notată cu V I_MIN. Prin intrarea în RAN a funcţionării tranzistorului, prin acesta apare un curent de colector, care creşte pe măsură ce valoarea tensiunii V BB creşte. Din acest motiv vezi relaţia 8, tensiunea V O începe să scadă pe măsură ce valoarea tensiunii V BB creşte. C. Funcţionarea tranzistorului în regiunea de saturaţie: Prin creşterea continuă a valorii tensiunii V BB, la un moment dat, funcţionarea tranzistorului bipolar iese din RAN şi ajunge în regiunea de saturaţie. Tensiunea de intrare V I la care are loc acest fenomen este notată V I_MAX. În acest caz, curentul de colector prin tranzistor nu mai prezintă o creştere semnificativă, atingând valoarea sa maximă şi tensiunea pe V RC devine maximă şi aproximativ egală cu valoarea tensiunii V CC. În consecinţă vezi relaţia 8 - tensiunea de ieşire V O este aproximativ 0[V] (în circuitul practic V O < 0,5[V]). Caracteristica de transfer IDEALĂ a circuitului din Figura 6 este schiţată în Figura 7. Panta caracteristicii de transfer a circuitului reprezintă amplificarea în tensiune a circuitului. Deoarece tranzistorul amplifică liniar numai dacă funcţionează în RAN, rezultă că domeniului de valori al semnalului de intrare în care circuitul amplifică liniar este [V I_MIN, V I_MAX ]

6 Figura 7. Caracteristica de transfer a circuitului din Figura Se cuplează sursele de alimentare la circuitul testat, prin apăsarea comutatorului OUTPUT de pe panoul frontal al aparatului (se constată aprinderea led-ului ON de pe panoul frontal). REGIUNEA DE BLOCARE 6. Cu voltmetrul introdus în circuit în poziţia 1 - vezi Figura 6 (testerul conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe terminalul superior al rezistorului R B1, iar testerul conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe terminalul inferior al rezistorului R B1 ), se măsoară tensiunea V I, iar data obţinută se va introduce în Tabelul 1 prima valoare din tabel. 7. Cu voltmetrul introdus în circuit în poziţia 2 - vezi Figura 6 (testerul conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe colectorul tranzistorului, iar testerul conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe emitorul tranzistorului), se măsoară tensiunea V O, iar data obţinută se va introduce în Tabelul 1 prima valoare din tabel. DOMENIUL DE VALORI ÎN CARE TRANZISTORUL DUNCŢIONEAZĂ ÎN RAN 8. Se determină intervalul de valori a tensiunii de intrare [V I_MIN, V I_MAX ] în care tranzistorul bipolar funcţionează în RAN. În acest scop, se respectă procedura indicată în continuare: a. se observă momentul în care tranzistorul bipolar trece din regiunea de blocare în RAN: cu voltmetrul păstrat în circuit în poziţia 2 - vezi Figura 6, se creşte progresiv, de la panoul frontal al sursei de alimentare, valoarea tensiunii V BB. Simultan, se urmăreşte pe ecranul voltmetrului valoarea tensiunii de ieşire V O. Trecerea tranzistorului bipolar din regiunea de blocare în RAN are loc atunci când valoarea tensiunii V O începe să descrească sub valoarea tensiunii V CC -0,5[V]; pentru circuitul prezentat, se va considera că momentul în care tranzistorul intră în RAN are loc atunci când tensiunea de ieşire devine V O =9,5[V]. În momentul în care V O =9,5[V], poziţia în care se aplică voltmetrul în circuit se modifică din poziţia 2 în poziţia 1 - vezi Figura 6 - şi apoi, cu volmetrul în poziţia 1 se măsoară valoarea tensiunii V I ; valoarea indicată de voltmetru reprezintă pragul de tensiune V I_MIN indicat în Figura 7. Valoarea măsurată se introduce în Tabelul 1. b. se observă momentul în care tranzistorul bipolar trece RAN în regiunea de saturaţie: cu voltmetrul introdus din nou în circuit în poziţia 2 - vezi Figura 6, se creşte progresiv (de la panoul frontal al aparatului) valoarea tensiunii V BB. Simultan, se urmăreşte pe ecranul voltmetrului valoarea tensiunii de ieşire V O. Se observă descreşterea continuă a acestei valori. Atât timp cât se remarcă acest fenomen, tranzistorul bipolar funcţionează în RAN. Descreşterea tensiunii V O continuă până în momentul în care tranzistorul bipolar iese din RAN şi trece în regiunea de saturaţie. După momentul în care tranzistorul bipolar intră în regiunea de saturaţie, tensiunea V O rămâne la o valoare aproximativ constantă. Pentru circuitul prezentat, se va considera că momentul în care tranzistorul iese din RAN şi ajunge în regiunea de saturaţie, are loc în momentul în care tensiunea de ieşire devine V O =0,5[V]. În momentul în care V O =0,5[V], poziţia în care se aplică voltmetrul în circuit se modifică din poziţia 2 în poziţia 1 - vezi Figura 6 - şi apoi, cu volmetrul în poziţia 1 se măsoară valoarea tensiunii V I ; valoarea indicată de voltmetru reprezintă pragul de tensiune V I_MAX indicat în Figura 7. Valoarea măsurată se introduce în Tabelul

7 REGIUNEA DE SATURAŢIE 9. Se reglează V BB =20[V]. Cu voltmetrul introdus în circuit în poziţia 1 - vezi Figura 6 (testerul conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe terminalul superior al rezistorului R B1, iar testerul conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe terminalul inferior al rezistorului R B1 ), se măsoară tensiunea V I, iar data obţinută se va introduce în Tabelul 1 ultima valoare din tabel. 10. Cu voltmetrul introdus în circuit în poziţia 2 - vezi Figura 6 (testerul conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe colectorul tranzistorului, iar testerul conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe emitorul tranzistorului), se măsoară tensiunea V O, iar data obţinută se va introduce în Tabelul 1 ultima valoare din tabel. Regiunea Activă Normală - RAN 11. La punctul 8, s-a determinat intervalul de valori a tensiunii de intrare [V I_MIN, V I_MAX ] în care tranzistorul bipolar funcţionează în RAN. În continuare, se vor determina prin măsurători coordonatele V O, V I a 7 puncte de pe caracteristica de transfer a circuitului, corespunzătoare funcţionării în RAN a tranzistorului bipolar. Deoarece funcţionarea tranzistorului în RAN are loc numai dacă tensiunea V I a circuitului aparţine intervalului de valori [V I_MIN, V I_MAX ], valoarea sursei de tensiune V BB se alege astfel încât, pentru setul de 7 măsurători, tensiunea V I să aparţină intervalului de valori [V I_MIN, V I_MAX ].Alegerea valorilor V I în domeniul de valori [V I_MIN, V I_MAX ], se va realiza astfel încât acestea să acopere la intervale aproximativ echidistante domeniul respectiv. Toate datele obţinute prin măsurători se introduc în Tabelul 1, apoi se desenează graficul caracteristicii de transfer a circuitului. B. Măsurarea factorului de amplificare în curent β al tranzistorului. Factorul de amplificare în curent al tranzistorului, notat β, este definit de relaţia: I β = C 9 I B Pentru măsurarea valorii acestuia, se parcurg următorii paşi: 1. Se reglează valoarea tensiunii V BB astfel încât tranzistorul să funcţioneze în RAN. Acest lucru se verifică astfel: se introduce voltmetrul în poziţia 1 - vezi Figura 6 şi se reglează de la panoul frontal al sursei de alimentare valoarea tensiunii V BB astfel încât valoarea indicată pe ecranul voltmetrului, care reprezintă valoarea lui V I, să fie undeva în domeniul de valori [V I_MIN, V I_MAX ] preferabil la mijlocul intervalului. 2. Cu voltmetrul introdus în circuit în poziţia 3 - vezi Figura 6 (testerul conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe terminalul stâng al rezistorului R B, iar testerul conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe terminalul drept al rezistorului R B ), se măsoară tensiunea V RB de pe rezistorul R B, apoi se calculează curentul din baza tranzistorului cu ajutorul legii lui Ohm: VRB I B = RB Rezultatul obţinut se va introduce în Tabelul Cu voltmetrul introdus în circuit în poziţia 4 - vezi Figura 6 (testerul conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe terminalul superior al rezistorului R C, iar testerul conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe terminalul inferior al rezistorului R C ), se măsoară tensiunea V RC de pe rezistorul R C, apoi se calculează curentul din colectorul tranzistorului cu ajutorul legii lui Ohm: VRC I C = RC Rezultatul obţinut se va introduce în Tabelul Cu relaţia 9 se calculează factorul de amplificare în curent, iar rezultatul se introduce în Tabelul Se decuplează sursele de alimentare de la circuitul testat, prin apăsarea comutatorului OUTPUT de pe panoul frontal al aparatului (ledul ON de pe panoul frontal al aparatului se stinge)

8 SIMULARE ÎN ORCAD: ANALIZA CIRCUITELOR ELEMENTARE DE POLARIZARE A TRANZISTORULUI BIPOLAR Scopul acestei simulări constă în determinarea variaţiei curentului continuu de colector I C din PSF, în funcţie de variaţia temperaturii de lucru. Se reaminteşte că un circuit de polarizare este cu atât mai performant cu cât variaţia curentului I C este mai mică la variaţia temperaturii de lucru. Circuitele elementare de polarizare ale tranzistorului bipolar sunt prezentate în Figura 8. Simularea acestora se realizează parcurgând următorii paşi: 1. Se editează circuitul din Figura 8.a, în care, pentru modelul tranzistorului bipolar se alege din librăria Bipolar (care trebuie ataşată proiectului), în funcţie de masa de lucru, din tabelul indicat mai jos: Masa 1 Masa 2 Masa 3 Masa 4 Masa 5 Masa 6 Q2N2218 Q2N2219 Q2N2270 Q2N2282 Q2N2369 Q2N2509 Valorile componentelor circuitului sunt precizate în tabelul de sub Figura 8, iar sursa de tensiune continuă V CC este de tip VDC şi are valoarea 10[V]. 2. Se determină valoarea curentului continuu din colector: în acest scop, asupra circuitului se realizează analiza Bias Point (analiza este prezentată în lucrarea de laborator 1). Curentul de colector astfel obţinut este valabil la temperatura implicită, care are valoarea 25[ 0 C]. Valoarea obţinută se introduce în Tabelul 3, în coloana IC(25 0 C). 3. Se activează ferestra Simulation Settings prin comanda: Pspice Edit Simulation Profile şi se bifează caseta Temperature (Sweep), iar în caseta corespunzătoare secţiunii Run the simulation at temperature se setează temperatura la care se va simula din nou circuitul la valoarea 75 (grade celsius). 4. Se reface simularea şi se citeşte din nou curentul de colector, valoarea obţinută fiind trecută în Tabelul 3, în coloana IC(75 0 C). 5. Se determină variaţia curentului de colector la variaţia temperaturii de lucru cu relaţia: IC = IC [ 75 0 C ] IC [ 25 0 C ] iar rezultatul se introduce în Tabelul Punctele 1-5 se repetă şi pentru circuitele din figurile 8.b, respectiv 8.c. Figura 8. Circuite elementare de polarizare a tranzistorului bipolar. Figura 8.a Figura 8.b Figura 8.c RB RC RB RC RE RB1 RB2 RC RE 910K 1.2K 910K 3.3K K 37K 1.2K

9 Nume, Prenume, Grupa: V I [V] Tabelul 1. Caracteristica de transfer a circuitului de amplificare BLOCARE V IMIN RAN V IMAX SATURAŢIE V O [V] 9,5 0,5 Caracteristica de transfer a circuitului: indicaţi pe axele graficului mărimile electrice ale caracteristicii de funcţionare a circuitului, respectiv valorile numerice şi unităţile de măsură ale punctelor graficului. Tabelul 2. Măsurarea factorului de amplificare în curent al tranzistorului bipolar I B I C β Tabelul 3. Circuitele elementare de polarizare ale tranzistorului bipolar. Modelul tranzistorului utilizat: Figura 8.a Figura 8.b Figura 8.c IC(25 0 C) IC(75 0 C) IC IC(25 0 C) IC(75 0 C) IC IC(25 0 C) IC(75 0 C) IC - 9 -

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive electronice de putere

Dispozitive electronice de putere Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real este activ (amplifică)precum şi a unor

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n'; ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU Lucrarea nr 2 TRANZISTORUL IPOLAR ÎN REGIM ONTINUU uprins I Scopul lucrării II Noţiuni teoretice III Desfăşurarea lucrării IV Temă de casă V Simulări VI Anexă 1 I Scopul lucrării Ridicarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

2.3. Tranzistorul bipolar

2.3. Tranzistorul bipolar 2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de

Διαβάστε περισσότερα

LUCRARE DE LABORATOR 1

LUCRARE DE LABORATOR 1 LUCRARE DE LABORATOR 1 VERIFICAREA ȘI IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNEI DIODE. OBIECTIVE: o Verificarea diodei semiconductoare; o Identificarea terminalelor diodei cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive 1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Amplificatoare liniare

Amplificatoare liniare mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,

Διαβάστε περισσότερα

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia

Διαβάστε περισσότερα

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii. Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα