Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara
|
|
- Τηθύς Λύκος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Biologie Celulara si Histologie Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara
2 Cuprins Nucleul celular structura Acizi nucleici Transcriptia, translatia informatiei genetice; sinteza de proteine Ciclul celular
3 Nucleul celular Membrana de acoperire (anvelopa nucleara) dubla, cu pori Lamina nucleara retea de filamente cu rol suportiv (asemanator citoscheletului) Interiorul nucleului: Matricea nucleara = retea fibrilara, care contine proteine Nucleoplasma = substanta fluida Cromatina = materialul genetic Corpi nucleari: Nucleolul implicat in sinteza si asamblarea ribozomilor
4 Nucleul celular
5 Structura nucleului Anvelopa nucleara Membrana externa se continua cu membrana RE Membrana interna intre ele spatiul perinuclear (10-50 nm), se continua cu lumenul RE Rol de separare a materialului genetic de citoplasma Pori nucleari Structuri proteice complexe Proteinele din alcatuire = nucleoporine Diametrul total 100nm; diametru neobturat 10 nm Roluri: Difuzie pasiva a moleculelor mici, hidrosolubile Transport activ al moleculelor mari (proteine, subunitati ribozomale, ARN) Proteinele transportoare = kariopherine (exportine / importine) Mike Jones
6 Structura nucleului Cromatina materialul genetic celular contine ADN, proteine (histone), ARN Modul de organizare depinde de faza ciclului celular Tipuri de cromatina: Eucromatina zona mai putin compacta; contine gene exprimate frecvent de catre celula Heterocromatina zona mai compacta; gene exprimate rar (1) ADN dublu spiralat. (2) Lant de cromatina (ADN + histone). (3) Cromatina in interfaza, cu centromer. (4) Cromatina condensata, in profaza (sunt prezente 2 copii ale moleculelor de ADN) (5) Cromozom in metafaza Magnus Manske
7 Structura nucleului Niveluri de baza de organizare a cromatinei: ADN infasurat in jurul histonelor (modelul sirului de margele ); nucleozomii sunt conectatii intre ei prin segmente de ADN de legatura (linker DNA) Fibre compacte de cromatina condensata Cromozomi (in metafaza) (23 de perechi; 46 crz); brat scurt (p) si brat lung (q) Definitii: Nucleozom = unitatea structurala a cromatinei; miez histonic + ADN infasurat Histone = proteinele care intra in alcatuirea cromatinei; histone care alcatuiesc miezul pe care se infasura ADN-ul + histone de legatura H1 Telomer = secvente repetitive de ADN, situate la capetele terminale ale cromozomilor liniari; compenseaza pentru replicarea semiconservativa incompleta a ADN-ului din zonele terminale ale cromozomilor Centromer = zona de ADN situata spre mijlocul cromozomului, unde cele doua cromatide vin in contact; la nivelul lui se ataseaza kinetocorul, cu rol in separarea celor doua cromatide in timpul diviziunii celulare Cromatida = una din cele doua copii identice de ADN dintr-un cromozom; sunt atasate la nivelul centromerului
8 Organizarea cromatinei
9 Structura nucleului Nucleolul zona in care este transcris ARN-ul ribozomal Format in jurul unor locusuri genetice definite = Regiuni de Organizare Nucleolara (NOR), care sunt repetari ale unor gene pentru ARN ribozomal si pot fi gasite pe mai multi cromozomi Alte exemple de corpi subnucleari: Corpi Cajal contin coilina (prot); roluri in procesarea ARN-ului Corpi gemeni similari ca functie si structura corpilor Cajal Contine ADN, ARN, proteine Domenii PIKA (polymorphic interphase karyosomal associations) functie neclara; asociate ca locatie cu domenii PTF (rol promotor in transcriptia snarn) Corpi PML probabil, rol regulator al transcriptiei Speckles, paraspeckles compartimente in spatiul intercromatinian
10 Codul genetic
11 Baze azotate Adenina (A) Citozina (C) Guanina (G) Timina (T) / Uracil (U) Formeaza perechi, unite intre ele prin legaturi de hidrogen A-T (A-U); C-G Formarea de perechi este mecanismul de la baza: Cuplarii celor doua lanturi de ADN in structura de dublu helix Copierii ADN in ARN mesager
12 Codoni. Aminoacizi Codon = grupare de 3 baze azotate succesive, din structura unui acid nucleic, si care codifica un aminoacid Aminoacid = molecula care contine atat gruparea carboxil, cat si gruparea amino; lanturile de aminoacizi formeaza peptide si proteine 20 aminoacizi standard, codificati de codul genetic:
13 Codoni. Aminoacizi
14 Acizi nucleici Tipuri de acizi nucleici: ADN = acid dezoxiribonucleic ARN = acid ribonucleic ARN cu rol in translatie ARNm mesager ARNt de transfer ARNr ribozomal ARNtm transfer-mesager (bacterii) ARN cu rol reglator: miarn micro-arn siarn small interfering ARN piarn piwi ARN ARN antisens ARN CRISPR sistem regulator ARN lung non-cod
15 Acizi nucleici
16 Acidul dezoxiribonucleic 2 lanturi nucleotidice antiparalele, spiralate 1 nucleotid = 1 baza azotata + 1 molecula deoxiriboza + 1 grupare fosfat Intre cele 2 lanturi exista legaturi de H, intre perechile de nucleotide (fiecare lant reprezinta copia in oglinda a celuilalt) Sens de polimerizare opus al celor 2 lanturi Structura de α-helix Zephyris Date geometrice: Planul nucleotidelor este perpendicular pe axul principal al helixului Diametrul: nm Lungimea unui nucleotid: 0.33 nm Lungime variabila (poate ajunge la zeci de milioane de baze azotate)
17 Acizi ribonucleici 1 lant nucleotidic 1 nucleotid = 1 baza azotata + 1 molecula riboza + 1 grupare fosfat Timina este inlocuita de uracil Sintetizat prin copierea unei regiuni de ADN (pe baza complementaritatii bazelor azotate); procesul se numeste TRANSCRIPTIE Enzima care sintetizeaza ARN-ul se numeste ARNpolimeraza
18 Acizi ribonucleici ARN implicat in transcriptie ARN mesager (mrna) Sintetizat in nucleu Transporta informatia genetica de la nucleu la ribozomi ARN de transfer (trna) Transfera un anumit aminoacid in continuarea lantului polipeptidic care se sintetizeaza in ribozomi ARN ribozomal (rrna) Sintetizat in nucleol Componenta catalitica, in procesul de sinteza proteica ribozomala ARN cu rol reglator microarn (mirna) Actioneaza prin interferenta ARN; impreuna cu o enzima, se cupleaza prin complementaritate de un ARN mesager, pe care il poate degrada, poate bloca transcriptia acestuia etc. Small interfering ARN (sirna) Sunt frecvent fragmente de ARN viral; actioneaza prin interferenta ARN; pot influenta gradul de expresie al unei gene ARN antisens De obicei inhiba expresia unei gene, dar pot actiona si ca activatori de transcriere ARN lung, non-codant Ex: Xist se infasoara in jurul cromozomului X si ii blocheaza expresia
19 Calea de traducere a informatiei genetice O anumita gena este copiata in mrna = TRANSCRIPTIE marn este transportat la nivel ribozomal Pe baza matricii de marn se sintetizeaza proteina = TRANSLATIE (TRADUCTIE)
20 Transcriptia ADN Gena = unitatea de baza a ereditatii unui organism Structura: informatia utila = intron este marginita de doua zone nonsens = extroni Etapele transcriptiei: Initierea = legarea ARN-polimerazei (RNAP) la secventa promotor din ADN, prin intermediul unui complex de transcriptie Elongarea = RNAP parcurge unul din lanturile ADN-ului si sintetizeaza prin complementaritate lantul de mrna Finalizarea = incetarea transcriptiei; mecanismele nu sunt inca elucidate complet, este cunoscut faptul ca presupune poliadenilare (adaugarea la sfarsitul secventei mrna a unei succesiuni de A)
21 Translatia mrna Reprezinta prima etapa a sintezei proteice traducerea informatiei genetice din mrna in lanturi polipeptidice Are loc la nivelul ribozomilor Pas premergator activarea trna: legarea covalenta aminoacizilor de segmentul de trna corespunzator (conform codului trinucleotidic) ETAPE: Initiere: legarea subunitatii mici a ribozomilor de lantul mrna; deplasarea acesteia pe lant, pana cand intalneste codonul start; legarea subunitatii mari ribozomale de mrna si a unui trna promotor la nivelul zonei P a ribozomilor Elongare: legarea unui nou trna in zona A ribozomala; crearea unei legaturi covalente intre cei 2 aminoacizi invecinati (legati de moleculele de trna); desprinderea trna din zona P; alunecarea ribozomului astfel incat zona A ramane din nou libera si continuarea ciclului Fiecare etapa necesita prezenta unui factor de elongare si consuma energia furnizata de o molecula de GTP Finalizare: alunecarea ribozomului este oprita de intalnirea unui codon stop; legarea unui factor de eliberare determina oprirea sintezei, desprinderea ribozomului si eliberarea in citoplasma a peptidului nou sintetizat
22 Translatia mrna
23 Dogma centrala a geneticii Crick, 1953 Informatia nu poate fi transmisa de la proteina inapoi la ARN/ADN sau de la o proteina la alta proteina SENS UNIC DE CIRCULATIE A INFORMATIEI: ADN ARN proteina S-au descoperit insa abateri de aceasta teorie: Revers-transcriptia = transcrierea informatiei din ARN in ADN; prezenta la retrovirusuri (ex: HIV), unele bacterii Replicarea ARN = copierea ARN in alt ARN (virusuri, bacterii) Situatii speciale: Transcrierea directa a ADN-ului in proteine (in vitro) Transmiterea informatiei prionice o proteina se autoreplica inducand modificari conformationale unei proteine cu aceeasi secventa de aminoacizi
24 Circuitul informatiei genetice Daniel Horspool
25 Ciclul celular Reprezinta etapele prin care trece o celula, finalizate cu diviziunea celulara ETAPE: 1. Interfaza: G1 S G2 2. Faza de diviziune (mitoza) Profaza Metafaza Anafaza Telofaza
26 Interfaza Perioada din ciclul celular in care celula creste in dimensiuni, sintetizeaza acizi nucleici si proteine Etape: G1 (Gap 1) Crestere in dimensiuni Cresterea volumului citoplasmatic Sinteza proteica Sinteza de organite S (Synthesis) Duplicarea ADN-ului (replicare semiconservativa) G2 (Gap 2) Celula isi reia cresterea ca pregatire in vederea mitozei Daca celula nu se mai divide, ramane definitiv in aceasta faza Unele celule pot intra din G1 in faza G0, care este tot o faza de crestere, insa are loc in afara ciclului celular (celula nu se pregateste pentru diviziune). Ulterior, acestea: Pot ramane indefinit in starea G0, pana la moartea organismului Pot intra in procesul de apoptoza (moartea celulara programata) Pot reintra in ciclul celular si reincepe a se divide
27 Mitoza (faza M) Mitoza = procesul prin care celula isi imparte cromozomii in doua seturi identice, pentru doua celule-fiice Citokineza = procesul prin care celula imparte nucleul, citoplasma, organitele etc in doua parti pentru doua celule-fiice Etape: PROFAZA Prometafaza METAFAZA ANAFAZA TELOFAZA
28 Mitoza - Etape
29 Meioza Forma deosebita de diviziune celulara; numarul de cromozomi la celulele fiice este redus la jumatate Celulele rezultate sunt gameti; se pot divide doar dupa fecundare cu o alta celula gametica ETAPE: Meioza I cromozomii homologi se impart intre doua celule-fiice Meioza II celulele-fiice se subidivid (prin impartirea cromatidelor) in 4 celule gametice (este similara ca mecanism mitozei)
30 Fazele meiozei I Profaza Pro-metafaza Meioza I Metafaza Anafaza Telofaza Cariokineza Meioza II
31 Bibliografie suplimentara Toate imaginile utilizate in curs (cu exceptia situatiilor unde este precizata alta sursa) sunt preluate din baza Wikimedia Commons. Numele autorilor este precizat in dreptul imaginii. Imaginile unde nu sunt precizate numele autorilor apartin domeniului public.
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară O caracteristică esenţială a materiei vii este reprezentată de structura sa celulară, alături de încă două proprietăţi fundamentale: metabolismul şi reproducerea.
Διαβάστε περισσότεραOBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018
pag. 1 OBIECTIVE - familiarizarea studenților cu principalele caracteristici ale nucleului, structura și funcțiile acestuia; - definirea ciclului celular și a punctelor de restricție ca elemente importante
Διαβάστε περισσότεραSTRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ
STRUCTURA BIOLOGICĂ. 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: FORME DE REPREZENTARE Sorana D. BOLBOACĂ Despre 2 Informaţia genetică: Definiţie Forme de prezentare Genomul Codul genetic Aminoacizi: Definiţie Clasificare
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCatedra Biologie moleculară şi Genetică umană
Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană biologiemoleculara.usmf.md acces: bmgu 1 Tema 1 Macromoleculele = biopolimerii Tipuri Structură Biogeneză Proprietăţi Funcţii Localizare Interacţiuni 2 Functiile
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραdogma centrala a biologiei moleculare
Sinteza proteinelor Este activitatea fundamentala a fiecarei celule din organism Ea reprezinta expresia informatiei genetice din ADN si este un fenomen care se desfasoara intr-un singur sens: ADN ARN proteine
Διαβάστε περισσότεραRECOMBINAREA GENETICĂ
14 RECOMBINAREA GENETICĂ Prin recombinare genetică se defineşte fenomenul producerii unor combinaţii genetice noi prin rearanjarea, reasortarea sau redistribuţia materialului genetic cuprins în două unităţi
Διαβάστε περισσότεραBIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI
BIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI Baze pirimidinice: pirimidina; citozina (2-oxo-4-amino-pirimidina); uracilul (2,4-dioxo-pirimidina); timina (5-metil-2,4-dioxo-pirimidina). Baze purinice: purina (imidazolpirimidină);
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραGeometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Διαβάστε περισσότεραRepere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile
Repere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile ADN-polimerază Aminoacid Anticodon Apoptoza ARN-polimeraza I ARN-polimeraza II ARN-polimeraza III CAP-are Catena
Διαβάστε περισσότεραControlul expresiei genice
Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCurs 5 Structura acizilor nucleici
BIOINFORMTICĂ PLICTĂ ÎN BIOLOI STRUCTURLĂ 3/28/2018 Curs V - Structura acizilor nucleici 1 29.03.2018 Curs 5 Structura acizilor nucleici Structura chimică a DN-ului - în 1869 Friedrich Miescher izolează
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραBiochimia moleculelor informaţionale. 11.I Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor
Biochimia moleculelor informaţionale 11.I. 2018-1100-1500 Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor Catabolismul ADN-ului Structura şi mecanismele de reparaţie fac ca molecula de ADN
Διαβάστε περισσότεραCELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
CELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII Cuprins: Citoplasma Organitele celulare Nucleul Ciclul celular Diviziunea celulara : mitoza şi meioza CITOPLASMA Nucleu Se găseşte între membrana celulară
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare
Διαβάστε περισσότεραRepere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară:
Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară: Repetați pentru examen toate temele de la 1 la 14 (conspect prelegeri, caiet LP, manual, site); + reperele la totalizarea I, II, III; + subiectele
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότερα3. Noţiuni de biochimie
3. Noţiuni de biochimie În acest capitol vom trece în revistă structura şi proprietăţile a două mari clase de molecule ce constituie de fapt obiect de studiu pentru bioinformatică:. proteinele, compuse
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII
2 Capitolul 2 ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII Elementele chimice cel mai frecvent întâlnite în materia vie sunt H, C, N, O, P, S (numite elemente organogene) care reprezintă în medie 99% din masa organismelor
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραCatedra Biologie moleculară şi Genetică umană
Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană www.bimogeum.ucoz.com Cursul Biologie moleculară Semestrul I Prelegeri 34 ore Lucrări practice 51 ore două totalizări (lucrare scrisă + teste la calculator)
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραRECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραBIOLOGIE GENERALĂ. - moleculară şi celulară CURS II. Bazele chimice ale organizării materiei vii
BILGIE GENERALĂ - moleculară şi celulară CURS II Bazele chimice ale organizării materiei vii Bazele chimice ale organizării lumii vii rice substanţă din natură care are masă se defineşte ca fiind materie.
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu. Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană. Curs.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană Curs Genetica umană Chişinău, 2015 Cuprinsul CURS 1... 4 GENETICA UMANĂ ŞTIINŢĂ FUNDAMENTALĂ
Διαβάστε περισσότεραReflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραBiochimia moleculelor informaţionale 14. XII XII Metabolismul ADN-ului
Biochimia moleculelor informaţionale 14. XII. 2017 1730-1800 21. XII. 2017 1100-1500 Metabolismul ADN-ului Experimente ce indică localizarea și natura materialului genetic 1. Experimentele lui Hammerling
Διαβάστε περισσότεραFeb Mai Cursul 1
Feb Mai 2014 Cursul 1 Fluxul informaţiei genetice genă (ADN) transcriere genetică transcript primar (ARN) procesarea transcriptului ARN mesager traducerea informatiei genetice peptid ARN ribozomal ARN
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότεραOrice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραSpatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Διαβάστε περισσότεραAlgebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραTeoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότερα