Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Polarizarea tranzistoarelor bipolare"

Transcript

1 Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea de saturaţie. Regiunea de funcţionare a tranzistorului bipolar este stabilită prin polarizarea acestuia. Polarizarea tranzistorului este realizată prin intermediul unui circuit special, numit circuit de polarizare. Circuitul de polarizare conţine întotdeauna o sursă de tensiune continuă, care se mai numeşte şi sursă de polarizare şi un set de rezistoare de polarizare. În sistemele electronice analogice, circuitul de polarizare al tranzistorului bipolar trebuie să asigure funcţionarea acestuia în Regiunea Activă Normală, deoarece numai în această regiune tranzistorul bipolar poate amplifica liniar semnalele (semnalele sunt mărimile variabile în timp). Prin polarizare, la nivelul terminalelor tranzistorului se stabilesc mărimi electrice CONTNUE (curenţii de terminal, respectiv tensiunile între terminale au valori constante în timp). O pereche de mărimi electrice continue, compusă dintr-un curent de terminal şi o tensiune între 2 terminale, formează PUNCTUL STATC de FUNCŢONARE al tranzistorului respectiv (pe scurt PSF-ul tranzistorului). În funcţie de poziţionarea sa în planul curent-tensiune, PSFul tranzistorului indică regiunea în care acesta funcţionează. Un rol secundar (dar nu mai puţin important) al circuitului de polarizare este de a menţine PSFul tranzistorului la o valoare constantă, la variaţiile condiţiilor de lucru (temperatura, variaţia parametrilor circuitului, a sursei de alimentare, etc). Circuite de polarizare elementare pentru tranzistoare bipolare Există 3 variante de circuite elementare de polarizare pentru tranzistoare bipolare. Rolul acestora este de a asigura funcţionarea tranzistorului în regim de curent continuu în Regiunea Activă Normală şi totodată de a menţine un PSF STABL la variaţiile condiţiilor de lucru (de a menţine mărimile electrice ale PSF-ului tranzistorului bipolar la valori constante, la variaţiile condiţiilor de lucru). Pentru tranzistoarele bipolare, perechea de mărimi electrice care defineşte PSF-ul este: curentul continuu din colector: C tensiunea continuă colector-emitor: V CE Unul din parametrii cei mai importanţi ai tranzistoarelor bipolare este factorul de amplificare în curent, notat β. Acest parametru prezintă două caracteristici importante: variază puternic cu temperatura (creşte la creşterea temperaturii de lucru). prezintă fenomenul de dispersie tehnologică: valoarea lui β pentru un anume tip de tranzistor nu este fixă, ci aparţine unui anumit domeniu de valori [β MN, β MAX ], specificat în catalogul pentru tranzistoare. De exemplu, pentru tranzistorul bipolar de tip NPN BC170, parametrul β are valoarea cuprinsă în intervalul [ ]. Datorită acestor caracteristici, parametrul β poate constitui o sursă importantă de variaţie a valorii PSFului tranzistorului bipolar. Din acest motiv, circuitele de polarizare ale tranzistoarelor bipolare trebuie să fie astfel proiectate, încât să asigure independenţa PSF-ului de parametrul β. Circuitele elementare de polarizare ale tranzistorului bipolar sunt prezentate în continuare. Se consideră numai cazul tranzistoarelor bipolare de tip NPN. Pentru tranzistoarele de tip PNP, structura circuitelor de polarizare este aceeaşi, dar bornele sursei de alimentare se inversează. Pentru circuitele care urmează a fi prezentate, se determină valoarea PSF-ului şi se discută dependenţa acestuia de parametrul β - factorul de amplificare în curent al tranzistorului. 1

2 2. Circuit de polarizare elementar Structura circuitului este prezentată în Figura 1. Sursa de tensiune continuă notată V CC asigură polarizarea tranzistorului Q prin intermediul rezistoarelor de polarizare R B şi R C. Este important de subliniat faptul că, pentru ca tranzistorul să poată funcţiona în RAN, bornele lui V CC trebuie să fie dispuse ca în figură. Numai în acest caz, condiţia care asigură funcţionarea tranzistorului bipolar în RAN (v BE > 0[V] şi v BC < 0[V]) poate fi satisfăcută. Figura 1. Circuit elementar de polarizare cu rezistor în bază. Pentru circuitul de polarizare din Figura 1, PSF-ul tranzistorului bipolar se determină cu relaţiile următoare: VCC V BE C = β 1.a RB VCE = VCC C RC 1.b unde, pentru tensiunea continuă V BE, se consideră valoarea 0,6[V]. Tranzistorul bipolar funcţionează în RAN dacă este satisfăcută condiţia: [ V ] V < V 0, [ V ] 0, 5 < CE CC 5 2 CONCLUZE: Se observă că valoarea curentului C (şi implicit PSF-ul tranzistorului) depinde direct proporţional de parametrul β. Deci, acest circuit NU asigură independenţa PSF-ului de parametrul β şi din acest motiv PSF-ul tranzistorului nu este stabil. Din acest motiv, performanţa circuitului de polarizare prezentat în Figura 1 este redusă. Determinarea relaţiilor de calcul a valorii PSF-ului tranzistorului bipolar a. determinarea curentului C se realizează parcurgând următoarele etape: se scot în evidenţă curenţii prin terminalele tranzistoarelor; se scoate în evidenţă tensiunea bază emitor a tranzistorului V BE ; se aplică teorema lui Kirkhoff 2 pe bucla de circuit care trece prin tensiunea V BE şi NU trece prin tensiunile V CE şi V BC ale tranzistorului respectiv. În urma parcurgerii acestor etape se scoate în evidenţă bucla de circuit (cea desenată cu negru): 2

3 Aplicând TK2 pe bucla menţionată rezultă ecuaţia: R B B + VBE Din ecuaţiile de funcţionare ale TBJ se cunosc: E C şi C B β ( V V ) β Combinând relaţiile de mai sus, se deduce formula de calcul pentru curentul C : CC BE C = RB b. determinarea tensiunii V CE se realizează parcurgând următoarele etape: se scoate în evidenţă tensiunea colector emitor a tranzistorului V CE ; se aplică teorema lui Kirkhoff 2 pe bucla de circuit care trece prin tensiunea V CE şi NU trece prin tensiunea V BC a tranzistorului respectiv; dacă este necesar, bucla poate trece şi prin tensiunea V BE (nu este cazul pentru acest circuit). În urma parcurgerii acestor etape se scoate în evidenţă bucla de circuit (cea desenată cu negru): Aplicând TK2 pe bucla menţionată rezultă ecuaţia: R C C + VCE Din relaţia de mai sus, se deduce formula de calcul pentru tensiunea V CE : VCE = VCC RC C Dreapta de sarcină statică Reprezintă mulţimea Punctelor Statice de Funcţionare pe care le poate avea tranzistorul bipolar, la variaţia valorilor componentelor care constituie circuitul de polarizare (V CC, R B, R C ). Această dreaptă se desenează în planul C -V CE, iar ecuaţia dreptei respective este dată de relaţia de calcul a tensiunii V CE, rescrisă sub următoarea formă: R C C + VCE ecuaţia dreptei de sarcină statică 3

4 ntersecţia acestei drepte cu axele planului C -V CE se determină astfel: intersecţia cu axa OX: în relaţia de mai sus, se consideră C =0[mA] V CE = VCC. intersecţia cu axa OY: în relaţia de mai sus, se consideră V CE =0[V] V CC C =. RC Pe baza celor 2 puncte de intersecţie ale dreptei de sarcină statică cu axele OX-OY ale graficului, aceasta se desenează ca în figura de mai jos. Punctul static de funcţionare determinat la punctul precedent se află pe această dreaptă, aşa cum este prezentat în figura de mai jos. În aplicaţii, se recomandă ca circuitul de polarizare să fie astfel proiectat încât valorile PSF-ului să rezulte la mijlocul dreptei de sarcină statică, pentru a fi situat cât mai în interiorul Regiunii Active Normale. Dreapta de sarcină statică a circuitului de polarizare din Figura Circuit de polarizare cu rezistor în emitor Structura circuitului este prezentată în Figura 2. Faţă de circuitul precedent, se introduce încă un rezistor R E, între emitor şi masa circuitului. Rolul elementelor care compun circuitul de polarizare este acelaşi ca şi în cazul circuitului precedent. În plus, prezenţa rezistorului R E în circuit asigură o mai mare stabilitate a PFS-ului tranzistorului. Figura 2. Circuit elementar de polarizare cu rezistor în emitor. 4

5 Pentru circuitul de polarizare din Figura 2, PSF-ul tranzistorului bipolar se determină cu relaţiile următoare: β ( VCC VBE ) C = 3.a β R + R E B ( R R ) V CE = VCC C C + E 3.b în care, presupunând că tranzistorul bipolar Q funcţionează în RAN, valoarea tensiunii bază emitor se V BE, 6 V. Tranzistorul bipolar funcţionează în RAN dacă este satisfăcută condiţia 2. consideră [ ] CONCLUZE: Se observă din formula de calcul a curentului C că parametrul β al tranzistorului bipolar se regăseşte atât la numărător cât şi la numitor. Din acest motiv, există o cale de a asigura independenţa lui C (şi implicit a valorii PSF-ului tranzistorului bipolar) de parametrul β. Astfel, dacă se respectă condiţia: β R E >> R B 4 (unde condiţia >> reprezintă de cel puţin 10 ori mai mare ) atunci, în relaţia 3.a, parametrul β se poate simplifica, iar formula de calcul a lui C devine următoarea: VCC V BE C 3.c RE caz în care valoarea PSF-ului tranzistorului bipolar nu mai depinde de parametrul β. Dar, pentru acest tip de circuit, condiţia 4 nu poate fi satisfăcută simultan cu condiţia 2. Din acest motiv, circuitul de polarizare prezentat în Figura 2 nu asigură, decât într-o măsură moderată, independenţa valorii PSF-ului tranzistorului bipolar de parametrul β, şi astfel performanţa circuitului de polarizare din Figura 2 este doar satisfăcătoare, dar, în comparaţie cu circuitul prezentat în Figura 1, superioară. Determinarea relaţiilor de calcul a valorii PSF-ului tranzistorului bipolar a. determinarea curentului C se realizează parcurgând următoarele etape: se scot în evidenţă curenţii prin terminalele tranzistoarelor; se scoate în evidenţă tensiunea bază emitor a tranzistorului V BE ; se aplică teorema lui Kirkhoff 2 pe bucla de circuit care trece prin tensiunea V BE şi NU trece prin tensiunile V CE şi V BC ale tranzistorului respectiv. În urma parcurgerii acestor etape se scoate în evidenţă bucla de circuit (cea desenată cu negru): 5

6 Aplicând TK2 pe bucla menţionată rezultă ecuaţia: R E E + RB B + VBE Din ecuaţiile de funcţionare ale TBJ se cunosc: E C şi C B β β ( V ) Combinând relaţiile de mai sus, se deduce formula de calcul pentru curentul C : CC V BE C = RB + β RE b. determinarea tensiunii V CE se realizează parcurgând următoarele etape: se scoate în evidenţă tensiunea colector emitor a tranzistorului V CE ; se aplică teorema lui Kirkhoff 2 pe bucla de circuit care trece prin tensiunea V CE şi NU trece prin tensiunea V BC a tranzistorului respectiv; dacă este necesar, bucla poate trece şi prin tensiunea V BE (nu este cazul pentru acest circuit). În urma parcurgerii acestor etape se scoate în evidenţă bucla de circuit (cea desenată cu negru): Aplicând TK2 pe bucla menţionată rezultă ecuaţia: R E E + RC C + VCE din care se deduce formula de calcul pentru tensiunea V CE : VCE = VCC ( RC + RE ) C Dreapta de sarcină statică Reprezintă mulţimea Punctelor Statice de Funcţionare pe care le poate avea tranzistorul bipolar, la variaţia valorilor componentelor care constituie circuitul de polarizare (V CC, R B, R C, R E ). Această dreaptă se desenează în planul C -V CE, iar ecuaţia dreptei respective este dată de relaţia de calcul a tensiunii V CE, rescrisă sub următoarea formă: ( R R ) + V V C + E C CE CC ecuaţia dreptei de sarcină statică ntersecţia acestei drepte cu axele planului C -V CE se determină astfel: intersecţia cu axa OX: în relaţia de mai sus, se consideră C =0[mA] V CE = VCC. intersecţia cu axa OY: în relaţia de mai sus, se consideră V CE =0[V] C V = CC. RC + RE Pe baza celor 2 puncte de intersecţie ale dreptei de sarcină statică cu axele OX-OY ale graficului, aceasta se desenează ca în figura de mai jos. Punctul static de funcţionare determinat la punctul precedent se află pe această dreaptă, aşa cum este prezentat în figura de mai jos. 6

7 Dreapta de sarcină statică a circuitului de polarizare din Figura Circuit de polarizare cu divizor rezistiv în bază Structura circuitului de polarizare este prezentată în Figura 3. Faţă de circuitul precedent, se introduce încă un rezistor, notat R B1, între baza tranzistorului bipolar şi masa circuitului. Rolul elementelor de circuit, care compun circuitul de polarizare, este acelaşi ca şi în circuitul precedent. Denumirea de circuit cu divizor rezistiv în bază este determinată de reţeaua rezistivă compusă din elementele R B1 R B2, care formează un divizor rezistiv de tensiune pentru tensiunea de alimentare V CC. Figura 3. Circuit elementar de polarizare cu divizor rezistiv în bază. Pentru circuitul de polarizare din Figura 3, valoarea PSF-ului tranzistorului bipolar se determină cu relaţiile următoare: ( V V ) β BB BE C = β RE + RB 5.a unde: ( R R ) V CE VCC C C + = 5.b E 7

8 VBB = VCC + RB2 5.c RB R = B2 5.d + RB2 Presupunând că tranzistorul bipolar Q funcţionează în RAN, valoarea tensiunii bază emitor se V BE, 6 V. Tranzistorul bipolar funcţionează în RAN dacă este satisfăcută condiţia 2. consideră [ ] CONCLUZE: La fel ca şi pentru circuitul de polarizare precedent, independenţa valorii curentului C (şi implicit a valorii PSF-ului tranzistorului) de parametrul β poate fi asigurată prin respectarea condiţiei 4. Spre deosebire de circuitul precedent, pentru circuitul de polarizare din Figura 3, relaţia 4 poate fi satisfăcută simultan cu condiţia 2 şi din acest motiv, acest circuit asigură independenţa valorii PSF-ului tranzistorului bipolar de parametrul β. Astfel, performanţa circuitului de polarizare prezentat în Figura 3 este superioară celorlalte circuite de polarizare, prezentate în Figurile 1, respectiv 2. Determinarea relaţiilor de calcul a valorii PSF-ului tranzistorului bipolar Calculele se realizează pe circuitul din figura de mai jos, dreapta, obţinut din circuitul iniţial, prin aplicarea teoremei generatorului echivalent de tensiune (teorema lui Thevenin) între baza tranzistorului şi masa circuitului. Din teorema generatorului echivalent de tensiune, elementele VBB, respectiv RB, introduse în locul reţelei rezistive -RB2 prin aplicarea teoremei amintite, se determină cu relaţiile: R V B BB = 1 R V B1 R CC R B2 B = + RB2 + RB2 a. determinarea curentului C se realizează parcurgând următoarele etape: se scot în evidenţă curenţii prin terminalele tranzistoarelor; se scoate în evidenţă tensiunea bază emitor a tranzistorului V BE ; se aplică teorema lui Kirkhoff 2 pe bucla de circuit care trece prin tensiunea V BE şi NU trece prin tensiunile V CE şi V BC ale tranzistorului respectiv. În urma parcurgerii acestor etape se scoate în evidenţă bucla de circuit (cea desenată cu negru): 8

9 Se aplica TK2 pe bucla evidenţiată: R B B + VBE + RE E VBB Dar: C B = si E = C β β ( V ) Rezulta: BB V BE C = β RE + RB b. determinarea tensiunii V CE se realizează parcurgând următoarele etape: se scoate în evidenţă tensiunea colector emitor a tranzistorului V CE ; se aplică teorema lui Kirkhoff 2 pe bucla de circuit care trece prin tensiunea V CE şi NU trece prin tensiunea V BC a tranzistorului respectiv; dacă este necesar, bucla poate trece şi prin tensiunea V BE (nu este cazul pentru acest circuit). În urma parcurgerii acestor etape se scoate în evidenţă bucla de circuit (cea desenată cu negru). Se aplica TK2 pe bucla evidenţiată: R E E + RC C + VCE din care se deduce formula de calcul pentru tensiunea V CE : VCE = VCC ( RC + RE ) C 9

10 Dreapta de sarcină statică Reprezintă mulţimea Punctelor Statice de Funcţionare pe care le poate avea tranzistorul bipolar, la variaţia valorilor componentelor care constituie circuitul de polarizare (V CC, R B1, R B2, R C, R E ). Această dreaptă se desenează în planul C -V CE, iar ecuaţia dreptei respective este dată de relaţia de calcul a tensiunii V CE, rescrisă sub următoarea formă: ( R R ) + V V C + E C CE CC ecuaţia dreptei de sarcină statică Deoarece se remarcă faptul că ecuaţia dreptei de sarcină statică a acestui circuit este identică cu cea a circuitului de polarizare din Figura 2, dreapta de sarcină pentru circuitul din Figura 3 este identică cu cea obţinută pentru circuitul din Figura 2. În cazurile prezentate mai sus, s-a considerat că tranzistoarele bipolare sunt de tip NPN. Pentru cele de tip PNP, circuitele de polarizare au aceeaşi structură, dar bornele sursei de alimentare V CC sunt inversate faţă de cazul tranzistorului NPN. Astfel, borna - se leagă la R C şi R B, iar borna + devine masă pentru circuitul de polarizare. În cazul tranzistoarelor PNP, acestea funcţionează în RAN dacă este satisfăcută relaţia: 0, 5[ V ] < VEC < VCC 1[ V ] 10

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

2.3. Tranzistorul bipolar

2.3. Tranzistorul bipolar 2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi

Διαβάστε περισσότερα

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive 1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare

Διαβάστε περισσότερα

TRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie.

TRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie. TANZISTOUL IPOLA La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie. două diode În partea de jos avem o zonă de semiconductor de tip n cu un contact metalic,

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

10.3 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE 10.3.1. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

I C I E E B C V CB V EB NAB N DE. b x LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR. 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional

I C I E E B C V CB V EB NAB N DE. b x LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR. 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional Tranzistorul bipolar (TB) convenţional reprezintă un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, a cărui funcţie principală

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE

STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE Presupunem ca se doreste obtinerea unui stabilizator cu urmatoarele performante Tensiunea de iesire reglabila in intervalul: 15 0 V; Sarcina la iesire 3Ω;

Διαβάστε περισσότερα

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE 4 POLAZAA ANZSOALO POLA ircuitul de polarizare are rolul de a poziţiona într-un punct de pe caracteristica statică, numit Punct Static de uncţionare (PS) ezultă că circuitul de polarizare trebuie să asigure

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

3 TRANZISTORUL BIPOLAR

3 TRANZISTORUL BIPOLAR S.D.Anghel - azele electronicii analogice şi digitale 3 TRANZSTORUL POLAR William Shockley fizician american, laureat al premiului Nobel în 1956 împreună cu J. ardeen şi W.H rattain. Au pus la punct tehnologia

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală

1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală 1 1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea actiă normală Se a considera cazul unui tranzistor npn. Funcţionarea tranzistorului pnp este principial aceeaşi dacă se

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VII Dreapta si planul

Lectia VII Dreapta si planul Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta. Ecuatii, pozitii relative Aplicatii Lectia VII Dreapta si planul Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VII Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta.

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

4. Tranzistoare bipolare 4.1 Structură şi procese fizice in tranzistorul bipolar (TB)

4. Tranzistoare bipolare 4.1 Structură şi procese fizice in tranzistorul bipolar (TB) apitolul 4 Tranzistoare bipolare 4. Tranzistoare bipolare 4.1 Structură şi procese fizice in tranzistorul bipolar (T) Tranzistorul este un dispozitiv electronic activ, cu trei terminale, care realizează

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator Circuite ntegrate Analogice Lucrarea 3. ETAJE DE EŞRE. Prezentare generală Etajele de ieşire pentru circuite integrate analogice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:. să

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

MOTOARE DE CURENT CONTINUU MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE LEGEA LU OHM LEGLE LU KCHHOFF POBLEME - CCUTE ELECTCE POBLEMA 0 / Se dau : 0 Ω 0 Ω 0 Ω 0 Ω V V Se cer : ezisten a echivalent ntensitatea curentului Ampermetru ezolvare : Calculez rezisten a, i rezisten

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare Lucrarea Nr. 0 Etaje cu două tranzistoare. Polarizarea în RAN A.Scopul lucrării - Determinarea unor PSF-uri optime pentru tranzistoarele etajului - Obervarea influenţei neîmperecherii tranzistoarelor în

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE 3.1 Structura internă de principiu a amplificatoarelor operańionale Amplificatorul operańional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

Dreapta in plan. = y y 0

Dreapta in plan. = y y 0 Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului

Διαβάστε περισσότερα