Capitolul 4 Amplificatoare elementare
|
|
- Σεραφείμ Βασιλόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Captolul 4 mplfcatoare elementare
2 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor
3 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds
4 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g // s GS m GS s GS m g g S
5 4..3. Etajul grla comuna L gm GS GS L ( ) o L g ds m g m // r L ( g ) m
6 4..4. Etajul sarcna dstrbuta (MS) L g GS m g m GS GS L s S g L g m m s // r o L ds ( g ) m S
7 4..5. Etajul emtor comun CC C B B C C L L o o g L m rπ // // ( // ) C B C // // r o L B B E C E
8 4..6. Etajul colector comun CC C B B C L o rπ E ( β )( E // L) ( β )( E // L) // // [ r ( β )( // )] B // B L π // / g m E L B E L o
9 4..7. Etajul baza comuna L m o g m g o L o r r // π β L ( )
10 E Q L E E o L o E E L r r // ) ( r ) ( r π π π β β β β B B C C Etajul sarcna dstrbuta (bpolar)
11 4.. mplfcatorul cascod
12 antajul amplfcatorulu cascod: raspuns n frecenta superor etajulu emtor comun. Q Q ' β gm ' r π
13 4.3. mplfcatoare dferentale CMS elementare
14 4.3.. mplfcatorul dferental CMS cu sarcna pasa DD Q Q
15 mplfcatorul dferental repreznta un bloc fundamental n proectarea crcutelor ntegrate analogce caracterstcle tranzstoarelor trebue sa fe dentce aceeas temperatura de functonare a tranzstoarelor rezstentele de sarcna de aloare egala Tensunea de esre poate f: dferentala (smetrca): asmetrca: - sau
16 nalza de semnal mare Dec: GS D GS D T K D T K D K D D K ( ) 4 4 K K K K D D 4 4 pentru rezulta D, D. 0 K Tensunea de esre este (pentru esre dferentala): ( ) D D D D K K 4 4 4K K
17 Dezoltarea n sere Taylor a exprese tensun de esre este:... ) ( / / / / / / K 8 K K... ) ( a a a dd K a mplfcarea de mod dferental: ( ) D D Caracterstcle,
18 ( ) Caracterstca
19 nalza de semnal mc Tensun de mod dferental: d, od Tensun de mod comun: c, oc d od c oc o o o o - tensunea dferentala de ntrare - tensunea dferentala de esre - tensunea de mod comun de ntrare - tensunea de mod comun de esre c c d d ; ; o o oc oc od od
20 mplfcarle n tensune dd cc cd dc od - amplfcare de mod dferental d oc c od c oc d c d d c amplfcare de mod comun - amplfcare mod comun - mod dferental - amplfcare mod dferental - mod comun Tensunle de esre (dferentala s de mod comun) or aea expresle: od oc dd dc d d cd cc c c
21 ezulta: o o dc dc dd dd d d cc cc cd cd c c Pentru un amplfcator dferental perfect smetrc, dc 0 s cd 0, dec: aportul de rejecte a modulu comun (CM Common-Mode ejecton ato) este: o dm d CM cm o dm s cm sunt dferte pentru esre dferentala ( o od ), respect smpla ( o o sau o ). o o dd dd d d cc cc c c c
22 Determnarea amplfcarlor de semnal mc: metoda semcrcutulu Mod dferental ( d 0, c 0 d, - d ) S-a ntrodus o rezstenta de sarcna suplmentara ( L ). DD D D Δ d L D D -Δ d d Q od - od Q - d Q d D // L / od D - DD (a) (b)
23 mplfcarea n tensune de mod dferental: dd od d g m D // L - esre smetrca: od d - esre asmetrca: od d ezstenta dferentala de ntrare: dd dd d
24 Mod comun ( c 0, d 0 c, c ) DD DD D L D D L D oc oc oc oc c Q Q c c Q Q c - DD - DD (a) (b) c Q D oc (c)
25 mplfcarea n tensune de mod comun: cc oc c g g m m D D ezstenta de ntrare de mod comun: c Dec: CM g m D L L Pentru cresterea CM, trebue marta aloarea rezstente, prn nlocurea Surse de curent de polarzare prntr-o sursa de curent de tp cascod.
26 Domenul maxm al tensun de ntrare de mod comun DD M M C 3 M 3 mn ( ) C GS DS 3sat GS GS 3 T T K max C DD DSsat GS DD T
27 Caracterstcle ( ) pentru tensun de ntrare de mod comun multple mn C mn C,
28 Caracterstcle ( ) pentru tensun de ntrare de mod comun multple max C max C 9
29 Cresterea domenulu maxm al tensun de ntrare de mod dferental asocat une functonar lnare este posbla prn ntroducerea unor rezstente n sursele tranzstoarelor. DD M M
30 dd gm g m cc g m gm ( ) ( ) C mn GS DS 3sat GS GS 3 T T K C max DD DSsat GS DD T Caracterstcle ( ) pentru curent de polarzare multpl
31 Caracterstcle, D D ( )
32 SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare
33 SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.: ()
34 SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.: D, D ()
35 SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.3: (), - parametru
36 SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.4: D, D (), - parametru
37 SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod comun s semnal mare
38 SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod comun s semnal mare SM 4.5: C ()
39 Tensunea de offset de ntrare ( ) ( ) D D T T GS GS L W K L W K / ' / ' ) ( [ ] [ ] L W L W K L W L W K D D D D T )/ / ( ) / ( ' ) / ( )/ / ( ) / ( ' ) / ( Δ Δ Δ Δ Δ ) / ( ) / ( ) / ( ) / ( ) / ( ' L W L W L W L W L W K D D D D D T Δ Δ Δ Δ Δ ) / ( ) / ( L W L W D D T GS T Δ Δ Δ Smlar amplfcatorulu dferental bpolar, rezulta: Daca cele doua tranzstoare nu sunt dentce, este necesara aplcarea une tensun de ntrare nenule (numta tensune de offset de ntrare) n ederea anular tensun de esre.
40 ) / ( ) / ( L W L W T GS T Δ Δ Δ D D D D Δ Δ Δ Δ D D Δ Δ Dar: echalent cu: ezulta:
41 4.3.. mplfcatorul dferental CMS elementar cu sarcna acta DD M 3 M 4 g m / g m / -g m / l / M M g m - / - DD dd m ( r // r ) g // ds ds4 l dd l g m ( r // r ) ds ds4 g m r ds λ K
42 4.4. mplfcatoare dferentale bpolare elementare
43 4.4.. mplfcatorul dferental bpolar elementar cu sarcna pasa CC CC C C C C C C C C Q Q Q Q EE - EE - EE (a) (b)
44 nalza de semnal mare Dar: E C α E C C BE S e BE BE th α α S S e e BE BE th th e e BE th BE th BE Expresle curentlor de colector: C C e e α α th th
45 Expresle C s C se pot dezolta n ser Taylor: ( x) C ( x) C x x x e 4 48 e x x x x α th Dec, tangenta la caracterstca C (x)/ are urmatoarea ecuate: Daca: y 0 x y x 4 th 50m emarc: pentru (sau x 0), C C / pentru o functonare aproxmat lnara, ampltudnea maxma a tensun de ntrare trebue sa fe ma mca decat th (x ), dec aproxmat 50m
46 Caracterstcle statce ( C, C )/ f [( - )/ th ] ale amplfcatorulu dferental bpolar ( C, C )/ α C / C x ( - )/ th
47 Tensunea de esre smetrca are expresa: 3 x x... 4 ( C C) C C Caracterstca statca - f [( - )/ th ] a amplfcatorulu dferental bpolar - C x ( - )/ th - C
48 Cresterea domenulu maxm al tensun de ntrare (pentru o functonare lnara) prn ntroducerea unor rezstente sere n emtor ( - )/ th
49 nalza de semnal mc Determnarea amplfcarlor: metoda semcrcutulu Mod dferental ( d 0, c 0 d /, - d / ) S-a ntrodus rezstenta de sarcna suplmentara ( l ). C C C Δ c od / l - od / C - Δ c d / Q Q - d / d / C // l / od / EE (a) (b)
50 mplfcarea semcrcutulu: od d / / od d g m C // l mplfcarea de mod dferental: - esre dferentala (smetrca): - esre smpla (asmetrca) dd dd ( od / ) ( / ) ezstenta de ntrare de mod dferental: d od d / / / od / d ( / ) d od d od d g m g m C C // // l l d r π
51 Mod comun ( c 0, d 0 c, - c ) CC CC C l C C l C oc oc oc oc c Q Q c c Q Q c EE EE EE - EE - EE (a) (b) c c c b C oc EE (c)
52 mplfcarea de mod comun: oc β0 C cc c rπ (β0 ) EE ezstenta de ntrare de mod comun: c c rπ ( β0 ) EE c C EE aportul de rejecte a modulu comun (CM) - caracterzeaza capactatea amplfcatorulu dferental de a amplfca semnalele de mod dferental s de a rejecta semnalele de mod comun. - pentru esre dferentala ( od 0 pentru c, dec cm cd 0), dec: CM dm cm dd cd gm 0 C - pentru esre smpla ( o o sau o ) dm dd / gmc / CM / cm cc C EE g m EE
53 Pentru cresterea CM, este necesara nlocurea rezstente EE cu o sursa de curent. CC C C Q Q Q 3 - EE repreznta rezstenta de esre a surse de curent. cc C
54 Determnarea domenulu maxm al tensun de ntrare de mod comun CC C C C Q Q Q 3 - EE max C CC C CEsat BE mn C EE CE 3sat BE
55 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare
56 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.6: ()
57 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.7: C, C ()
58 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.8: (), - parametru
59 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.9: C, C (), - parametru
60 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod comun s semnal mare
61 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod comun s semnal mare SM 4.0: C ()
62 SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod comun s semnal mare SM 4.: C (), 5 - parametru
63 Tensunea de offset (decalaj) de ntrare Daca cele doua tranzstoare nu sunt dentce, este necesara aplcarea une tensun de ntrare nenule (numta tensune de offset de ntrare) n ederea anular tensun de esre. Deoarece: rezulta: BE C BE C C th ln C C C S S th ln C C S S Se defnesc parametr ce descru asmetrle astfel: x x x Δx x x x x Δx x Δx x
64 ezulta: Pentru: se poate utlza aproxmarea: Dec: deoarece: Exemplu: S S S S C C C C th S S S S C C C C th Δ Δ Δ Δ Δ Δ Δ Δ ln ln S S C C S S C C / x sau / x s Δ Δ Δ Δ << << ( )( ) x x x x x S S C C th S S C C th ln Δ Δ Δ Δ,5m 0,05 0,0; S S C C Δ Δ ( ) x pentru x, x ln <<
65 4.4.. mplfcatorul dferental bpolar elementar cu sarcna acta CC Q 3 Q 4 / Q Q - / l o g m gm l o o4 g // r // r dd ( // r // r ) g ( // r // r ) m ( ) l o o 4 - EE m l o o4 dd l g m ( r // r ) o o4 g r m o C th C th
66 4.5. mplfcatorul dferental bpolar cascod
67 4.5. mplfcatorul dferental bpolar cascod CC L L o o Q 3 Q 4 Q Q e e 3 - EE
68 Mod dferental Mod comun Q 3 Q 3 d Q e L od c Q e 3 L ( // ) oc Semcrcutul de mod dferental Semcrcutul de mod comun dd r π βl ( β ) E cc r π βl ( β )( E 3 )
69 4.6. mplfcator dferental polarzat cu o sursa dubla de curent
70 4.6. mplfcator dferental polarzat cu o sursa dubla de curent DD Q 6 5 Q 3 Q Q 4 Z DD
71 Mod dferental Mod comun T T ( 5 /) // 3 3 Semcrcutul de mod dferental Semcrcutul de mod comun dd r π β ( ) 5 β // 3 cc r π β ( β ) r o3 r π 3 β3 3 6 // r Z
72 4.7. Structura cu amplfcatoare dferentale
73 4.7. Structura cu amplfcatoare dferentale CC 3 4 o o 5 Q Q 6 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 - CC
74 Mod dferental Mod comun //rπ4 //[rπ4( β )ro8] Q Q r6 Semcrcutul de mod dferental () Semcrcutul de mod comun () 3 Q4 Q4 3 r8 Semcrcutul de mod dferental () Semcrcutul de mod comun ()
75 mplfcarea de mod dferental () dd g m ( // r ) π 4 cc mplfcarea de mod comun () β // r π [ rπ 4 ( β ) ro8 ] ( β ) ro6 mplfcarea de mod dferental () g dd m4 3 mplfcarea de mod comun () cc β r π 3 ( β ) ro 8
76 4.8. mplfcator dferental CMS cu caracterstca de transfer lnarzata
77 4.8. mplfcator dferental CMS cu caracterstca de transfer lnarzata DD M M 3 4
78 D K ( ) ( ) GS T D K GS ( ) ( )( ) D D K GS GS GS GS T T GS GS GS GS GS GS dd K ( T ) K ( ) T
79 mplementare posbla DD 3 M M M 3 M 4 C 4 GS 3 GS4 T K dd K
80 4.9. mplfcatoare dferentale CMS de tp cascod
81 4.9.. mplfcator dferental CMS de tp cascoda ntoarsa () (folded cascod) C3 M 4 M M 8 C4 M 3 M M D7 D6 g mplfcarea: C M M 7 M 0 M 6 M 9 M 5 C m D0 DD Curent n PSF: D3 D D D6 D0 D D D9 D D7 D8 Curentul de esre: ( ) g ( )[ r g r // r g ( r // r )] D6 o ( ) ( ) g ( ) D9 g m m D ds7 m7 ds8 ds6 m6 [ ( )] g r // g r r // r m7 ds8 D5 D3 D m6 ds6 D4 D ds5 D5 D ds D9 (fxat de, ) C C 3 m ds5 ds
82 4.9.. mplfcator dferental CMS de tp cascoda ntoarsa () (folded cascod) DD Curent n PSF: M 7 M 6 M 0 M C fxeaza C4 C5 / M M M 8 M 9 M 3 GS 4 GS5 C M 4 K M 5 4K M 3 M 6 M 4 C M 7 M 5 M D D D4... D9 T T K 4K K... D3 D0 D7 D4 4K K ( ) C T
83 4.9.. mplfcator dferental MS de tp cascoda ntoarsa () (folded cascod) - contnuare DD M 7 M 6 M 0 M M 3 M M M 8 C M 9 M 4 M 5 M 3 M 6 M 7 M M 4 M 5 C Curentul de esre pentru calculul : ' D9 D7 D9 D8 ( ) ( ) g ( ) D D D0 D D D m mplfcarea: g ' m ' g ' m ' { r g r // [ r g ( r // r )]} ds7 g m m7 ' ds5 ( ) ds9 m9 ds ds
84 mplfcator dferental MS de tp cascoda ntoarsa (3) (folded cascod) DD M M 5 M 4 M 5 M M 6 M 7 M M C M 3 M 4 M 3 M 8 M 9 M 0 Curentul de esre pentru calculul : ' D7 mplfcarea: dd D9 g m ( ) ( ) g ' ( ) D5 ' g dd D m g { rds9 // rds7 [ gm7 ( rds // rds5 )]} gmrds9 ( r // r ) D4 m ds0 dd D dd D ds D m
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare,
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Διαβάστε περισσότερα2.4. Noţiunea de amplificator operaţional
2.4. Noţunea de amplfcator operaţonal Amplfcatorul operaţonal (AO) este un concept, care dealzează un tp de crcut: - amplfcator dferenţal - amplfcare dferenţală foarte mare - amplfcare nulă pe modul comun
Διαβάστε περισσότερα3. TRANZISTORUL BIPOLAR
3.. NOŢIUNI INTRODUCTIV 3. TRANZISTORUL BIPOLAR 3... Defnţe Tranzstorul bpolar este un dspozt electronc act cu tre termnale: emtorul (), baza (B) ş colectorul (C). Aceste tre termnale sunt plasate pe tre
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
Διαβάστε περισσότεραCARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 19 LURARA nr. 3 ARATRISTIIL STATI AL TRANZISTORULUI IPOLAR Scopul lucrăr - Rdcarea caracterstclor statce ale tranzstorulu bpolar în conexunle emtorcomun
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Captoll 7 7. MPIFICTORE EECTRONICE 7.. Parametr amplfcatoarelor Un amplfcator este n crct electronc care măreşte pterea n semnal electrc, lăsând nescmbată varaţa l în tmp. Pentr a ptea îndepln această
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότερα1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.
1.6 TRANZISTORUL IPOLAR DE PUTERE. Tranzstorul bpolar de putere dervă dn tranzstorul obşnut de semnal, prn mărrea capactăţ în curent ş tensune. El este abrevat prn nţalele JT, provennd de la denumrea anglo-saxonă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραStatistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραEtaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun
taj de amplfcare elementar cu tranztor bpolar în conexune emtor comun rcutul echalent natural π - hbrd (Gacoletto)... taj de polarzare cu TB n conexune emtor comun...2 Analza de punct tatc de functonare...2
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραi1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:
Teorema sperpozţe exempl de calcl Să se determne crenţ prn crctl dn fra 4a a b 0 S 0 ntrerpere a Scrtcrct b S a) b) c) F 4 Exempl de aplcare a teoreme sperpozţe: a) rctl complet; b) rctl c srsa de crent
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα1.3. Fenomene secundare în funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni
1 2 1.3. Fenomene secundare în funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni 1.3.1. Efectul Early (modularea grosimii bazei) În analiza funcţionării tranzistorului bipolar prezentată anterior, a fost
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE
. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE În paragrafele anterare s-au prezentat metde de analză a cmprtăr SAI în (dmenul tmp. Punctul cmun al metdelr prezentate este determnarea funcţe
Διαβάστε περισσότεραCircuitul integrat A 3900-aplicaţii
Îndrumar de laborator Crcute ntegrate Analogce olumul Lucrarea 12 AMPLFCATOAE DE CENT (NOTON) Crcutul ntegrat A 3900-alcaţ 1 Descrerea crcutulu În unele alcaţ este necesară utlzarea unu amlcator cu ntrarea
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότερα1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότεραFactorul de amplificare (amplificarea) se introduce cu expresiile:
. TE EETNE FNDAMENTAE. Amplfcatoare.. ntrodcere. Generaltăţ Prn amplfcare înţelegem procesl de mărre a valorlor nstantanee ale ne pter sa ale alte mărm, făra a modfca modl de varaţe a mărm în tmp ş folosnd
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
a 33 b C B c Prof. dr. ng. Petru Todos nverstatea Tehncă a Moldove, Chșnău, Facultatea de Energetcă ș ngnere Electrcă ucrarea este un vertabl suport ddactc pentru noţun fundamentale de teora crcutelor
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραDIODA SEMICONDUCTOARE
LUCRAREA NR. 2 IOA SEMICONUCTOARE Scopul lucrăr Rdcarea caracterstclor ş determnarea prncpallor parametr a dodelor semconductoare; studul comportăr dode semconductoare în crcute elementare. 1. Caracterstca
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότερα1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală
1 1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea actiă normală Se a considera cazul unui tranzistor npn. Funcţionarea tranzistorului pnp este principial aceeaşi dacă se
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραEtaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent
Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραSISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ng. Valer DOLGA, Cuprns_3. Caracterstc statce. Stabltatea functonar ssteulu 3. Moent de nerte redus, asa redusa. 4. Forta redusa s oent redus Prof. dr. ng. Valer DOLGA
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα3.1 Rețele de rezistențe ponderate binar, cu comutare în tensiune, fără sarcină
3 ețele de rezstențe 3. ețele de rezstențe ponderate bnar, cu comutare în tensune, fără sarcnă 3.. Suport teoretc alorle rezstențelor dn Fgura 3. sunt multpl de puter ale lu do față de rezstența cu valoare.
Διαβάστε περισσότεραEtaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)
taj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor) Circuitul echivalent natural π - hibrid (Giacoletto)... taj de polarizare cu TB in conexiune colector
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE
3. D POLAZA rctele de polarzare asgră fncńonarea tranzstorl în pnctl statc de fncńonare dort. Pnctl statc de fncńonare (psf) reprezntă valoarea ărlor electrce dn tranzstor, ăsrate în crent contn. Fnd n
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platfrmă de e-learnng ș crrclă e-cntent pentr înățământl sperr tehnc Elemente de Electrncă nalgcă 5. Strctr nersare c O STUCTUI INVESOE CU O SCHEM DE PINCIPIU CU O IDEL Schema de prncp a n amplfcatr nersr
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -
Prof. dr. ng. Vasle Mrcea Popa ELECTOTEHNICĂ partea a II-a - Lucrăr de laborator - Sbu 007 CAP. 6 LCĂI DE LABOATO Lucrarea nr. 7 - Conexunea consumatorlor trfazaţ în stea I. Partea teoretcă n sstem de
Διαβάστε περισσότεραCAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE
AP. 3 TANZSTA PLA 3. NłUN FUNDAMNTAL Tranzstorl bpolar (T), este realzat dntr-n crstal semcondctor comps dn tre regn dopate c mprtăń de tp dfert, care se scced în ordnea: p-n-p sa n-p-n ş care satsfac
Διαβάστε περισσότεραΔΙΑΦΟΡΙΚΟΙ ΚΑΙ ΠΟΛΥΒΑΘΜΙΟΙ ΕΝΙΣΧΥΤΕΣ ΔΙΑΛΕΞΗ 2
ΔΙΑΦΟΡΙΚΟΙ ΚΑΙ ΠΟΛΥΒΑΘΜΙΟΙ ΕΝΙΣΧΥΤΕΣ ΔΙΑΛΕΞΗ 2 Το διαφορικό ζεύγος Το κάτω τρανζίστορ (I bias ) καθορίζει το ρεύμα του κυκλώματος Τα δυο πάνω τρανζίστορ συναγωνίζονται γιατοποιοθαπάρειαυτότορεύμα 2 Ανάλυση
Διαβάστε περισσότεραDurata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραProtecţia transformatoarelor şi autotransformatoarelor electrice PROTECŢIA TRANSFORMATOARELOR ŞI AUTOTRANSFORMATOARELOR ELECTRICE
0-03 Protecţa transformatoarelor ş autotransformatoarelor electrce PROTECŢA TRANSFORMATOARELOR Ş AUTOTRANSFORMATOARELOR ELECTRCE. Protecţle maxmale de curent împotrva scurtcrcutelor exteroare ş a suprasarcnlor
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραAparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9
Aparate Electroce de Măsurare ş Cotrol PRELEGEREA 9 Prelegerea r. 9 Amplfcatoare zolaţe Î aplcaţle de zolaţe cu cuplaj optc se utlzează optocuploare tegrate de costrucţe specală. Acestea coţ o dodă electrolumescetă,
Διαβάστε περισσότεραLegea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότερα1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă
1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă Schema de test (amp-sarcinar.asc): Exerciţii propuse: 1. Dimensionați amplificatorul pentru GBW>0MHz și C L =1pF. Pentru ca circuitul să
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραMicroelectronic Circuit Design Third Edition - Part I Solutions to Exercises
Microelectronic Circuit Design Third Edition - Part I Solutions to Exercises Page 11 CHAPTER 1 V LSB 5.1V 10 bits 5.1V 104bits 5.00 mv V 5.1V MSB.560V 1100010001 9 + 8 + 4 + 0 785 10 V O 786 5.00mV or
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE
Probleme de lectrctate Petrca rstea 017 nverstatea dn ucureşt Facultatea de Fzcă TIITT ş MGNTISM, Partea a II-a: xamen SIS Sesunea Ianuare, 017 POM POPS 1. n fzcan estmează că prntr-o secţune a unu conductor
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραΘα ήθελα να ανοίξω ένα τραπεζικό λογαριασμό. Θα ήθελα να κλείσω τον τραπεζικό μου λογαριασμό. ίντερνετ;
- Γενικά Pot retrage numerar în [țara] fără a plăti comisioane? Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Πληροφόρηση σχετικά με το αν πρέπει να πληρώσετε ποσοστά προμήθειας όταν κάνετε
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραREZISTENŢA MATERIALELOR
Ion DUMITRU Ncolae FAUR ELEMENTE DE CALCUL ŞI APLICAŢII ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR p 0 x a) - - - + + + b) λ λ + + c) CUVÂNT ÎNAINTE, Cernţele care se pun la ora actuală în faţa ngnerulu mecanc prvnd calculul
Διαβάστε περισσότερα