LUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "LUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC"

Transcript

1 LUCAEA 2 CONETO NUMEIC - ANALOGIC. Generalităţi Convertorul numeric - analogic (CNA) este circuitul electronic care transformă o mărime de intrare numerică într-o mărime de ieşire analogică. Deoarece, din punct de vedere al realizabilităţii practice, sistemul de numeraţie binar este cel mai simplu şi comod, informaţia numerică de la intrarea circuitului este codificată în binar. Se poate considera că procesul de conversie numeric analogică a datelor urmează aceleaşi operaţii elementare, necesare pentru transformarea numărului din binar în zecimal. Astfel, se asociază cifrei o anumită valoare a unei mărimi electrice, care se sumează apoi ponderat, iar cifrelor li se asociază valoarea zero a acelei mărimi. La conversia numeric analogică, se preferă exprimarea fracţionară a informaţiei numerice şi ponderarea valorilor asociate lui se va face cu ajutorul factorilor de forma 2 k, unde k este rangul cifrei respective. Din această formă de exprimare a informaţiei numerice, se vede clar că o modalitate simplă de a realiza ponderarea cifrelor este folosirea unor reţele rezistive cu mai multe noduri, care au raport de divizare successiv ½. Forma reţelei depinde de natura mărimii analogice de ieşire, tensiune sau curent. Configuraţia de bază a unui CNA este dată în fig. 2.. După cum s-a definit procesul de conversie, principalele surse de erori sunt: - inegalitatea valorii mărimii atribuite cifrei ; - inexistenţa unei valori zero adevărate; - ponderarea valorii mărimilor care se sumează se realizează cu elemente reale, ce pot să difere de cele ideale. Interfaţa numerică de intrare transformă nivelele logice ale datelor numerice de intrare în semnale de comandă pentru comutatoarele analogice. Comutatoarele controlează curenţii aplicaţi reţelei de rezistenţe de precizie ce realizează ponderarea valorii numerice, pentru obţinerea valorii analogice. aloarea curenţilor care circulă prin reţea este dictată de valoarea rezistenţelor de precizie şi de tensiunea de referinţă. 2. Funcţionarea generală. Schema bloc Schema bloc a convertorului numeric analogic este prezentată în fig Mărimea de intrare numerică se introduce în blocul numeric prin precizarea celor 8 biţi ai cuvântului numeric: a a 2 a 3 a 8. Circuitul numeric memorează cuvântul numeric aplicat la intrarea sa, având o stare unică. Această stare este transferată şi afişată de către circuitul de afişare cu LED-uri, în cod zecimal (BCD) sau binar.

2 În funcţie de starea unică a blocului numeric care este activat de cuvântul numeric a a 2 a 3 a 8, blocul de comutare electronică realizează transferul mărimii numerice către partea analogică, comutând sau necomutând tensiunea de referinţă r la bornele reţelei rezistive 2. eţeaua de decodificare transformă starea celor 8 biţi într-un potenţial a cărui valoare se poate modifica doar dacă se modifică starea cuvântului numeric. Tensiunea unică aplicată de reţeaua de decodificare 2 la intrarea amplificatorului este amplificată şi transferată la ieşire sub forma mărimii analogice notată. Blocul de alimentare este realizat din sursele de tensiune continuă stabilizată necesare alimentării circuitelor din convertor. Sursa dublă de ± este necesară pentru alimentarea amplificatoarelor operaţionale de tip µa42, utilizate la realizarea amplificatorului de ieşire programabil. Sursa de este necesară pentru alimentarea circuitelor integrate TTL, tip CDB43 şi CDB44, folosite pentru realizarea blocului numeric şi de afişaj. Sursa de este utilizată pentru obţinerea referinţei fixe de tensiune, care este comutată de blocul comutator la amplificatorul programabil de ieşire, funcţie de starea unică a blocului numeric, dictată de cuvântul numeric de la intrare. Sursele,4, 2 şi -,2 sunt nivele logice necesare pentru realizarea comutatoarelor electronice care transferă sau nu referinţa de, reţelei de decodificare 2. Tensiunea de referinţă trebuie să aibă un coeficient de stabilizare superior, astfel încât eroarea datorată tensiunii de alimentare a reţelei 2 să fie neglijabilă în raport cu eroarea convertorului, egală cu ± LSB / 2. Pentru convertorul de 8 biţi, eroarea maximă admisă este a : a max a max a = ± = ± = ± = ±, Funcţionarea pe blocuri Blocul numeric I reunit cu blocul de afişare a stării biţilor de la intrare II, cu blocul de comutare III şi cu reţeaua de decodificare 2 realizează ansamblul Bloc Numeric General (BNG) din schema bloc, amplasat în blocul NUMEIC pe panoul aparatului. Blocul numeric I este alcătuit din: - intrările de comandă externă paralel / serie; - numărător binar de 8 biţi; - generator intern de tact pentru controlul funcţionării şi pentru simularea unor comenzi externe; - ansamblul de comutatori K, K 2, K 3, K 4 cu următoarele funcţii:. comutatorul K, notat pe panou ESET realizează aducerea forţată în starea logică a ieşirilor numărătorului de 8 biţi, când se doreşte acest lucru sau la trecerea de pe comandă serie pe 2

3 comandă paralel. Forţarea în starea logică a ieşirilor este realizată prin punerea intrărilor de resetare ale numărătoarelor CDB43 (intrările 2 şi 3) la nivel logic ; 2. comutatorul K 2, notat pe panou INTAE NUMEICA SEIE realizează, prin secţiunile sale comutatoare, cuplarea la intrarea numărătorului a intrării numerice externe serie, tactul intern fiind anulat; 3. comutatorul K 3, notat pe panou TACT INTEN realizează cuplarea la intrarea numărătorului a tactului intern de frecvenţă Hz; 4. comutatorul K 4, notat pe panou TACT INTEN are aceeaşi funcţie ca şi comutatorul K 3, numai că schimbă frevenţa tactului la, Hz, pentru a putea controla mai bine numărarea impulsurilor. În cazul stabilizării intrărilor de comandă paralel situate pe comutatorul de pe panou, cei biţi pot fi aduşi în starea logică sau, funcţie de comanda externă. Contactele comutatorului sunt astfel dispuse încât, în mod normal, cei 8 biţi sunt în starea logică numai dacă, nici unul din comutatoarele K 2, K 3, K 4 destinate comenzii serie, nu este acţionat. Aducerea în starea se face prin introducerea între lamelele comutatorului a unui izolator sau în cazul unei comenzi de la o altă ieşire numerică externă. Deci, se poate comanda extern paralel de la o ieşire numerică a unui alt aparat sau manual, pentru simulare sau controlul funcţionării. În cazul comenzii serie (cu tact intern sau extern) impulsurile sosesc la intrarea numărătorului în timp ce la ieşirile numărătorului se regăsesc impulsurile de perioadă 2, 2 2,, 2 8 ori mai mare decât cea de comandă. Numărătorul permite conversia unei comenzi serie în ieşire numerică paralel, constituind cei 8 biţi cu care se comandă reţeaua 2. Când se utilizează comenzi externe paralel, cei 8 biţi sunt daţi direct din exterior. Blocul de afişare a mărimii numerice II. Afişarea cuvântului numeric introdus în convertor se poate realiza fie cu un decodificator şi afişaj numeric, fie cu afişare pe fiecare bit. S-a ales soluţia cu control optic pe fiecare bit. Etajele realizate cu tranzistoarele T, T,, T comandă elementele de afişaj optic L, L 2,, L 8 funcţie de starea bitului de la intrare. Astfel, fie etajul cu T : dacă bitul 8 este în starea logic, etajul inversor integrat comandă baza tranzistorului la potenţialul logic, adică T este blocat şi LED-ul L 8 nu se aprinde. Când bitul 8 se află în starea logică, tranzistorul T comandă aprinderea LED-ului L 8 care indică starea logică pentru bitul corespunzător. Etajele inversoare separă circuitul de afişare pentru a a nu perturba nivelele logice ale celor 8 biţi de comandă. Cele 8 elemente de afişare sunt situate pe panou în dreptul celor 8 intrări de comandă paralel. Blocul de comutare electronică III Este alcătuit din 8 etaje comutatoare, care realizează comutarea braţelor reţelei 2 la tensiunea de referinţă de, funcţie de starea biţilor. Un astfel de etaj are schema de principiu şi diagramele de funcţionare prezentate în fig Când bitul de intrare se află în starea logică, tranzistorul T este saturat, încât tensiunea de aproximativ, de pe colectorul său blochează comutatorul T şi saturează tranzistorul T, încât potenţialul este cel al masei. În starea logică, bitul comandă ieşirea în starea. 3

4 Conexiunea T T se numeşte montaj repetor pe emitor cu supracomandă. În aceast circuit tranzistoarele funcţionează în conexiune inversată şi factorul de câştig invers în curent este de valoare apropiată de unitate (α ) = α F =,, ceea ce determină tensiuni de saturaţie foarte mici. kt = ln =, q α CEsati 2 F m Acesta este un avantaj evident, deoarece tensiunile de saturaţie intervin asupra referinţei. Cu cât sunt mai mici, cu atât alterarea referinţei este mai puţin simţită şi eroarea mărimii analogice este mai mică. Ideal ar fi ca tensiunile de saturaţie, ce constituie tensiuni parazite pentru semnalul util, să fie nule. Tensiunea de comandă i a repetorului cu supracomandă variază astfel încât să se asigure blocarea şi saturarea sigură a tranzistoarelor pnp şi npn, luând valori peste limitele tesiunii dintre colector şi masă. eferinţa de tensiune are valoarea de şi este realizată cu factor de stabilizare mare. Pentru obţinerea acestui factor de stabilizare, tensiunea de se obţine din altă tensiune stabilizată, de valoare,2. Alături de precizia referinţei, se impune şi precizia rezistoarelor reţelei 2. Blocul amplificator de ieşire programabil conţine două amplificatoare operaţionale conectate astfel încât, tensiunea de ieşire din reţeaua 2 să fie adusă la nivelul şi polaritatea dorite. Schema acestui bloc este prezentată în fig Primul etaj este un amplificator neinversor. Semnalul de pe reţeaua 2 este aplicat direct pe intrarea neinversoare. ezistenţa de ieşire a reţelei 2 este de kω. Pentru reducerea la minim a erorilor, se prevede un reglaj de compensare a decalajelor între valoarea reală şi cea rezultată din calcul, realizat de potenţialul negativ sau pozitiv aplicat pe intrarea inversoare, prin 3 şi 4, notat c (potenţial de corecţie). Bucla de reacţie negativă realizată cu, şi 4 poate fi reglată atfel încât, pentru o rezistenţă de reacţie egală cu să se realizeze o amplificare dublă faţă de cazul când rezistenţa de reacţie este numai ( este şuntată). Aplicând legile lui Kirchhoff, rezultă următoarele relaţii: i i c = 4 ( ) ( ) i = 4 i 4

5 4 = cu i <, >. 4 i c 4 Se observă că, pentru un potenţial de corecţie de aceeaşi polaritate ca şi i, odată cu creşterea acestuia, scade tensiunea de ieşire şi invers. Următorul etaj de amplificare se conectează de la ieşirea celui preceent, funcţie de polaritatea şi nivelul dorit al tensiunii analogice, prin comutatoarele K, K, K, K 8, care programează de fapt amplificatorul. a) Pentru tensiuni de ieşire a pozitive (fig. 2.), amplificatorul I este în conexiune inversoare. Deoarece nivelul maxim de tensiune se realizează în amplificatorul pecedent, acest amplificator va trebui să aibă amplificarea egală cu în modul. Deci: A I a = = deoarece <, a = - A I > b) Pentru tensiuni de ieşire a negative (fig. 2.), amplificatorul I este în conexiune neinversoare, cu amplificare unitară. Tensiunea de ieşire este: a = 4 masa Deoarece (4-masa) este foarte mare (o considerăm practic ), rezultă a =. c) Pentru tensiuni de ieşire de ambele polarităţi, cu variaţie simetrică faţă de origine, în cadranele I şi III (fig. 2.) trebuie să se decaleze a cu jumătate din valoarea maximă a max, în sensul descreşterii, astfel încât să se obţină variaţia de tensiune analogică dorită. Pentru a obţine decalajul, în monajul inversor de la punctul a), se suprapune la intrarea inversoare un curent I preluat de la altă referinţă (fig. 2.8). Din ecuaţiile de funcţionare rezultă: I I I ; 2 = I a i = ; I i = ; I 2 i = ; a i i i = = ( ) ( ) a i

6 a = i Cum =, rezultă: a = i 2 Deci, pentru ca a să fie diminuată cu jumătate din valoarea maximă, este necesar ca să trimită un curent I în nodul b, de sens contrar celui trimis de, deci este de sens contrar lui. ezultă că, < şi >. Astfel, tensiunea de ieşire are variaţii în cele două cadrane, I şi III. Blocul comutator de programare a tensiunii de ieşire analogice I este format din comutatoarele K, K, K, K 8, ce realizează următoarele funcţii: - comutatorul K conectează amplificatorul I în conexiune inversoare, comutând nodurile a cu b şi c cu d; - comutatorul K realizează conexiunea neinversoare pentru a <, comutând nodul a cu c; - comutatorul K realizează conexiunea amplificator bipolar, comutând nodurile a cu b şi c cu d şi a cu c; - comutatorul K 8 modifică gama de tensiune în domeniul.., şuntând o parte din rezistenţa de reacţie a amplificatorului I ( ) şi din rezistenţa care se află pe ramura ce debitează I ( ). Blocul de alimentare II asigură tensiunile de alimentare şi nivelele logice. = / 2 ma şi 2 = - / 2 ma, pentru alimentarea amplificatorului; 3 = / 2 ma, pentru alimentarea circuitului numeric; 4 = - / ma, tensiune de referinţă pentru mărimea analogică; =, / ma, nivelul pozitiv de tensiune de supracomandă pentru comutatorul tip repetor cu supracomandă; = 2, / 3 ma, pentru circuitul de afişare a mărimi numerice; = -,2 / 4 ma, necesară ca nivel negativ pentru supracomanda etajului comutator şi pentru alimentarea cicuitului de afişare. S-au folosit etaje stabilizatoare cu element de control serie, iar pentru sursele 3 şi 4 au fost prevăzute amplificatoare de eroare. 3. Modul de utilizare CNA poate funcţiona cu două tipuri de intrări numerice: a) Funcţionarea cu intrare numerică tip paralel. Mărimea de intrare se introduce prin comanda celor 8 biţi (bitul MSB, bitul 8 LSB), conectaţi la conectorul de pe panou;

7 - comanda tip paralel externă (cu o ieşire numerică de la alt aparat) se realizează prin introduceea în conector a unei plăci de cablaj cu contactele în poziţia superioară, deoarece intrările sunt conectate la bornele superioare ale conectorului; - comanda manuală se realizează cu ajutorul unei lame izolatoare. Dacă se acţionează un contact al conectorului de pe panou, introducând izolatorul între cele două lamele, atunci bitul corespunzător trece în starea logică. Dacă aceste contacte nu sunt acţionate, biţii respectivi sunt în logic; b) Funcţionarea cu intrare numerică tip serie. Mărimea de intrare numerică se introduce bit cu bit printr-un contact al conectorului de pe panou, separat de cele 8 contacte pentru biţii intrării tip paralel; - comanda serie externă se realizează cu impulsuri provenite de la ieşirea numerică a altui aparat, care are acces la intrarea serie prin acţionarea comutatorului K 2 de pe panou. Se procedează în felul următor: se apasă tasta K 2 şi se menţine apăsată, se resetează numărătoarele prin apăsarea tastei K, apoi se permite accesul impulsurilor externe; - comanda de tip serie cu tact intern se realizează cu impulsuri de frecvenţă mai mare, Hz, sau prin impulsuri de frecvenţă mai mică,, Hz, prin acţionarea tastei TACT INTEN corespunzătoare frecvenţei alese. Anularea biţilor la un moment dat se face prin acţionarea tastei ESET, K. Oprirea biţilor pe o anumită stare se obţine menţinând tasta K 2 acţionată şi oprind accesul impulsurilor din exterior sau de la generatorul de tact intern. Mărimea analogică a se poate programa la polarităţile dorite cu ajutorul comutatoarelor notate a <, a > şi bipolar. Gama de tensiune poate fi aleasă fie la, fie la. 4. Determinări experimentale. Se identifică montajul şi se explică modul de funcţionare al convertorului pentru modurile de lucru posibile (intrare paralel externă şi manuală, intrare serie externă şi cu tact intern). 2. Folosind un generator de impulsuri dreptunghiulare, se intră pe intrarea serie cu o frecvenţă de aproximativ khz şi se vizualizează forma de undă de la ieşire. Se explică forma de undă pentru situaţiile a <, a > şi bipolar. 3. Se verifică funcţionarea cu tact intern oscilografiind forma de undă de la ieşire. 4. Se trece la funcţionarea cu intrare paralel manual, introducându-se la început codul binar. Se măsoară cu un voltmetru de precizie valoarea tensiunii de la ieşire pentru a <, a > şi bipolar.. Se introduce manual combinaţia binară şi se măsoară cu precizie valoarea tensiunii de ieşire pentru a <, a > şi bipolar. Se determină valoarea variaţiei tensiunii de ieşire a pentru o variaţie de bit la intrare.. Se verifică pentru mai multe valori binare ce exprimă un anumit număr (N) dacă tensiunea de ieşire este de forma a = N. a.. Aparatura necesară. Convertor numeric analogic 2. oltmetru de tensiune continuă, de precizie 3. Osciloscop 4. Generator de impulsuri dreptunghiulare (TTL). Accesorii (cabluri de legatură, sonde, etc.)

8 8

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

5 Convertoare analog numerice

5 Convertoare analog numerice 5 Convertoare analog numerice 5.1 Caracteristici ale convertoarelor analog numerice Convertorul analog numeric (CAN) acceptă ca mărime de intrare un semnal analogic s i (tensiune sau curent) şi furnizează

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

Introducere. Tipuri de comparatoare.

Introducere. Tipuri de comparatoare. FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ 4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

POARTA TTL STANDARD. Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale.

POARTA TTL STANDARD. Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale. PORT TTL STNDRD 1 Scopul lucrării Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale 2 parate necesare - panou logic - sursă dublă de alimentare

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

Se prezintă în continuare anumiţi termeni specifici din teoria convertoarelor.

Se prezintă în continuare anumiţi termeni specifici din teoria convertoarelor. Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 5 Prelegerea nr. 5 Terminologie şi parametri specifici convertoarelor N/A şi A/N Se prezintă în continuare anumiţi termeni specifici din teoria convertoarelor.

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de achiziţii de date

Sisteme de achiziţii de date 1 Un multiplexor analogic (MUX) este un bloc funcţional cu n intrări şi o ieşire care la un moment dat permite transmiterea la ieşire doar a semnalului de la una din intrări. Din punct de vedere fizic,

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator Circuite ntegrate Analogice Lucrarea 3. ETAJE DE EŞRE. Prezentare generală Etajele de ieşire pentru circuite integrate analogice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:. să

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 1

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 1 Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 1 Prelegerea nr. 6 Reţele de rezistenţe Reţelele de rezistenţe, realizate cu componente discrete sau în variantă integrată, au rolul de a realiza ponderarea

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal. .. REGISTRE Registrele sunt circuite logice secvenţiale care primesc, stochează şi transferă informaţii sub formă binară. Un registru este format din mai multe celule bistabile de tip RS, JK sau şi permite

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE

CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 5.1. GENERALITĂŢI Circuitele logice combinaţionale (CLC) sunt circuite alcătuite din porţi logice de bază a căror operare poate

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

5. Conversia analog numerică a semnalelor.

5. Conversia analog numerică a semnalelor. CONVERSIA ANALOG-NUMERICĂ A SEMNALELOR 5. Conversia analog numerică a semnalelor. 5.1. Introducere. Generalităţi asupra convertoarelor analognumerice (CAN) şi numeric analogice (CNA). Caracteristici de

Διαβάστε περισσότερα

Amplificatoare liniare

Amplificatoare liniare mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de

Διαβάστε περισσότερα

F I Ş Ă D E L U C R U 5

F I Ş Ă D E L U C R U 5 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.

a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor. Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOARE OPERATIONALE

AMPLIFICATOARE OPERATIONALE CAPTOLL 6 AMPLCATOAE OPEATONALE 6.. Probleme generale Amplificatoarele operaţionale (AO) sunt amplificatoare de curent continuu cu amplificare foarte mare de tensiune, destinate să funcţioneze cu reacţie

Διαβάστε περισσότερα