REDRESAREA CURENTULUI ALTERNATIV
|
|
- Ίσις Μανιάκης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 REDRESAREA CURENTULU ALTERNATV StudenŃi: Ban Ana Maria Monica Rusu Corina Tunaru Adela Profesori coordonatori: Prof. dr. ing. oan Daniel Conf. dr. ing. Ciuprina Gabriela Facultatea de Automatică şi Calculatoare An Grupa 311 AC
2 Ban Ana Maria Monica, Rusu Corina, Tunaru Adela 1. CORECTAREA FACTORULU DE PUTERE Redresoarele monofazate şi trifazate, comandate şi necomandate compun o sursă majoră de curenńi armonici într-o reńea electrică de distribuńie. Cele monofazate, fiind de obicei de capacitate mică, sunt utilizate frecvent într-o gamă variată de echipamente şi prin urmare, prezintă riscul poluării reńelelor de distribuńie cu armonice. De asemenea, curenńii armonici injectańi de reńeaua de distribuńie electrică sunt foarte dăunători, conńinutul triplu de armonici predominante reprezentând o gravă ameninńare. Într-un circuit de curent alternativ pot fi definite 3 nońiuni de putere: - Puterea aparentă, S = U*. S permite determinarea limitelor de utilizare a unei instalańii, aparat sau maşină electrică, deoarece dimensionarea acestora depinde de tensiunea nominală U şi de curentul nominal. - Puterea activă, P = U**cos φ reprezintă puterea utilă de lucru (puterea electrică ce poate fi transformată in putere utilă: calorică, mecanică, etc.) - Puterea reactivă, Q = U**sin φ insońeşte transportul, distribuńia şi consumul de putere activă. Q poate fi pozitivă sau negativă, după cum circuitul este inductiv sau capacitiv. Un circuit absoarbe putere reactivă dacă este inductiv şi furnizează putere reactivă dacă este capacitiv. Factorul de putere este definit ca raportul dintre puterea activă P şi puterea aparentă S a sistemului Prin îmbunătăńirea factorului de putere avem următoarele avantaje: - Penalizări eliminate; - Sarcina redusă în transformator şi în echipamente; - Pierderile R din transformatoare scad, la fel şi în cabluri şi alte echipamente; - Sarcina generatoarelor sincrone se reduce; - Ajută la stabilizarea tensiunii sistemului prin a creste puterea aparent disponibilă; Toate aceste rezultate sunt posibile în condińiile unui factor de putere mare. Metoda îmbunătăńirii factorului de putere la un sistem de distribuńie cu tensiune scăzută o reprezintă injectarea în sistem a unei puteri reactive, şi anume prin aplicarea unor condensatoare. O altă modalitate ar fi cu ajutorul unei maşini sincronă supraexcitată, însa utilizarea condensatoarelor de putere este cea mai populară modalitate pentru a obńine puterea reactivă necesară compensării, îmbunătăńind factorul de putere. CondiŃiile ideale de control ale circuitului corector al factorului de putere în starea de echilibru sunt: - MenŃinerea unei tensiuni de ieşire pur continue de valoare constant - MenŃinerea unei forme de undă a curentului de intrare pur sinusoidală La echilibru, energia de pe condensator este absorbită de sarcina în curent continuu cu o rată medie constantă şi pentru menńinerea tensiunii condensatorului constantă avem nevoie ca puterea provenită de la dioda sa fie egală cu puterea medie de ieşire. Nu este obigatoriu ca sarcina în curent continuu sa fie întotdeauna liniară, la fel cum puterea la intrare nu va fi nici ea constantă mereu. Prin urmare, indiferent dacă puterile medii sunt egale valorile instantanee nu sunt și diferența se va propaga spre condensator, producând astfel un riplu în curentul alternativ prin acesta. Acest riplu însă poate fi redus la un nivel acceptabil folosind condensatoare de valori mari. În regim sinusoidal se poate defini cosinusul unghiului dintre tensiune şi curent. Mărimea şi locańia condensatoarelor de corecńie trebuie determinată. Q c = Q Q = P ( tgϕ tg ) 1 1 ϕ (1.1) QC fiind puterea reactivă a capacităńii. Factorul de corecńie depinde numai de valoarea inińială şi finală a factorului de putere. Astfel, capacitatea condensatorului ce trebuie pus la corectarea factorului de putere este exprimată prin următoarea relańie: P (tgϕ1 tgϕ C = ω U ) P (tgϕ1 tgϕ = πf U ) (1.)
3 3 Redresarea curentului alternativ 3 Un factor de putere scăzut se traduce printr-un sistem ineficient de distribuńie al energiei. Efectele unui factor de putere scăzut sunt următoarele: - Se produc pierderi adińionale în sistem cum ar fi: - Creşterea curentului la aceeaşi putere activă; - Creşterea pierderilor în conductoare de legături şi dispozitive; - Se micşorează puterea activă disponibilă la borna unui transformator; - Puterea activă şi aparent disponibilă la borna unui generator sincron este şi ea micşorată; - Cresc pierderile pe linia de transport a energiei; - Puterea disponibilă în sistem este redusă, micşorând şi stabilitatea sistemului totodată; - Majoritatea furnizorilor de energie electrică impun anumite forme de penalizare pentru a descuraja un factor de putere scăzut al sarcinilor; Ca urmare, factorul de putere este un element foarte important în proiectarea circuitelor electrice de curent alternativ, deoarece un factor de putere mai mic decât 1 ar fi necesar dacă reactanńa circuitului ar fi zero, caz în care, cu un curent mai mic, puterea reală distribuită pe sarcină ar fi aceeaşi. Un curent mai mare înseamnă secńiuni ale conductorilor mai mari, ceea ce afectează direct costurile realizării instalańiei electrice. Pentru o distribuńie eficientă a energiei se recomandă corectarea factorului de putere între.9 şi.95. Pentru valori mai mici companiile electrice vor adăuga penalizări costurilor pentru ca aparatura are pierderi de putere activă duble fańă de o instalańie care ar lucra cu valorile normale. Pentru conectarea factorului de putere la valoarea 1 ( ϕ = ) se va folosi relația: P tgϕ1 P tgϕ1 C = = (1.3) ω U Πf U La utilizarea de instalańii de reglare cu condensatori cu o componentă de putere la invertoare mai mare de % din puterea totală, se pot produce fenomene periculoase de rezonanńă. Este necesar ca înainte de a stabili dimensionarea unei instalańii de reglare cu condensatori li a treptelor acesteia sa se efectueze mai întâi, din motive de tehnica securităńii, o verificare a posibilelor situańii de rezonanńă. Dacă se consideră puterea instalată de condensatori în corelańie cu inductivităńile reńelei (reactanńa inductivă a transformatorului) atunci se observă că acestea formează, privind dinspre partea de joasă tensiune, un circuit oscilant paralel cu frecvenńa rezultantă proprie fr. Dacă această frecvenńă proprie corespunde perfect cu o armonică a reńelei, atunci circuitul oscilant paralel va fi atacat de către aceasta. Prin aceasta se ajunge la fenomene de suprasolicitare Ńi, posibil, de defectare. 1 f = (1.4) π L C Reprezintă formula Thomson pentru rezonańa atât în serie, cât şi în paralel. f Unde reprezinta frecvența, ω pulsația, L este mărimea bobinei ți C capacitatea condensatorului. Rezonanța în serie se mai numețte ți rezonanță de tensiune, iar cea în paralel, rezonanță de curent. Datorită curenńilor mari ce se pot dezvolta într-un circuit LC serie la rezonanńă, este posibilă aparińia unor căderi de tensiune periculoase pe condensator şi bobină, întrucât fiecare component are o impedanńă suficient de mare.. TRANSFORMATORUL Înainte de a trece la redresor, filtru, si stabilizator, avem nevoie de un transformator, deoarece aparaturile ce urmează să fie alimentate de la reńea nu au nevoie de cei V primińi, iar dacă da, transformatorul ramâne necesar pentru protecńia circuitelor, el putând să frâneze anumite vârfuri de curent care altfel ar putea arde întregul circuit. Nu vom detalia foarte mult acest dispozitiv fiind foarte complicat, dar este important să cunoaştem totuşi cum funcńionează.
4 4 Ban Ana Maria Monica, Rusu Corina, Tunaru Adela 4 În mare, transformatorul se compune dintr-un miez feromagnetic cu două înfăşurări numite primar si secundar. El pastrează puterea primită, modificând valorile curentului si tensiunii inińiale în funcńie de numărul de spire de pe fiecare înfăşurare. RelaŃia care descrie această transformare este foarte simplă: U 1 N = 1 (.1) U Unde U 1, U sunt tensiunile din primar, respectiv secundar, iar N1, N numărul de spire din infăşurarea primară respective cea secundară. Cunoscând puterea si tensiunea U 1 putem afla, dacă este necesar, intensităńile de curent 1 şi. N 3. CRCUTE REDRESOARE Cu ajutorul redresorului unda poate fi tratata astfel încât utilizăm numai partea sa pozitivă. Circuitele redresoare se bazează pe diode rezistoare. REDRESOR MONOALTERNANłĂ Schema este următoarea: Foloseşte o singură diodă ce permite trecerea curentului doar în semiperioada pozitivă. În semiperioada negativă dioda se opune trecerii curentului, generând astfel o lipsă de curent în toată semiperioada. Ca rezultat, graficul va arăta numai părńile pozitive ale undei. Este de menńionat faptul că valorile de pe simulare sunt aleatoare, folosite doar pentru a evidenńia forma undei. Dezavantajele sunt următoarele: - Nu folosesc mare parte a capacităńii sursei - Au randament mic, aproximativ 4%
5 5 Redresarea curentului alternativ 5 Schema este următoarea: REDRESOR DUBLĂ ALTERNANłĂ CU PRZĂ MEDANĂ Circuitul utilizează un transformator ( de regulă coborâtor de tensiune ) care are în secundar o priză intermediară la jumătatea numărului de spire. Putem înńelege mult mai bine funcńionarea acestui redresor dacă luăm pe rând fiecare jumătate de perioadă (semi-perioadă). Ansamblul poate fi privit si ca două redresoare mono alternanńă legate la aceeaşi sarcină. În cazul semiperioadei pozitive, doar prima diodă conduce curent, cea de-a doua fiind blocată. Astfel doar partea de sus a înfăşurării secundare a transformatorului conduce curent. În a doua semiperioadă polaritatea tensiunii se inversează, a-doua diodă conduce curent, iar prima este blocată. Sarcina va vedea unda sinusoidală de aceeaşi polaritate cu cea anterioară. Dezavantaje: - Deşi are randament mai bun, secundarul nu este utilizat în totalitate. - Se poate folosi doar in alimentări cu tensiuni mici în care se doreşte minimizarea căderii de tensiune pe diode REDRESORUL DUBLĂ ALTERNANłĂ ÎN PUNTE Este cel mai frecvent întâlnit tip de redresor. Utilizează patru diode. Schema: Pe o diagonala punńii se aplică tensiunea alternativ sinusoidală din secundarul unui transformator. La cealaltă diagonală se obńine tensiunea continuă care se aplică rezistorului.
6 6 Ban Ana Maria Monica, Rusu Corina, Tunaru Adela 6 Curentul trece prin două diode serie. ndiferent de polaritate curentul prin sarcină are aceeaşi direcńie de curgere. Astfel o semi-perioadă negativă la sursă este o semi-perioadă pozitivă pe sarcină. Căderea de tensiune pierdută dinspre sursă spre sarcină este dublă fańă de redresorul dublă alternanńă cu priză mediană. Curentul prin sarcină i o = i 1 + i (unde i1,i reprezintă curenńii prin bobine) are expresia analitică: i = M sinωt (3.1) Unde M - valoarea maximă a intensităńii. Din nou, este de menńionat că valorile din simulare sunt aleatoare, pentru a evidenńia forma graficului. Curentul şi tensiunea redresată,v sunt: = M π (3.) V RL V = (3.3) R + R π i L Ri - rezistenńa de pierderi RL - rezistenńa de sarcină V - tensiunea din secundar Amplitudinile componentei fundamentale: 4 M o = (3.4) 3π Valoarea efectivă a curentului: Factorul de ondulańie γ: V o RL 4V = (3.5) R + R 3π i L M OEF = (3.6)
7 7 Redresarea curentului alternativ 7 V γ = o = =,67 (3.7) V 3 Factorul de ondulańie este subunitar în comparańie cu redresorul mono-alternanńă, datorită creşterii componentei continue şi scăderii componentei alternative. Factorul de ondulańie: γ '=, 48 Solicitările diodelor: - Curentul maxim A max = M - Curentul mediu A = - Tensiunea inversă maximă pe diodă V A max V Avantaje: - Tensiunea inversă maximă pe diodă este egală cu tensiunea din secundar, care, la aceeaşi tensiune redresată, este jumătate din valoarea corespunzătoare redresorului cu priză median - Transformatorul nu necesită priză median - Trece curent prin secundar întreaga perioadă şi este de formă sinusoidală, ca cel din primar - La aceeaşi putere de ieşire putem folosi un transformator mai mic la redresorul u punte fańă de cel cu priză mediană AplicaŃii practice ale redresoarelor în punte: - Amplificatoare audio casnice şi industriale - Maşini unelte - VentilaŃii - Sursa computerului - Aspiratoare - Frigidere - nstalańii de aer condińionat - Sursa de alimentare în toate echipamentele casnice 4. FLTRUL Forma de undă obńinută la ieşirea unui redresor fără filtru elimină partea negativă din graficul tensiunii dar nu este tocmai potrivită pentru alimentarea sarcinii (aparaturii) din cauza ondulańiei încă prezente a semnalului. Aceasta ondulańie poate produce efecte nedorite in diveresele aplicańii, mai ales in cazul celor care funcńionează cu motor electric, el devenind instabil, in functie de amplitudinea tensiunii primite. Pentru corectarea acestor ondulańii este necesară adăugarea unui filtru. Vom discuta acum despre cele mai folosite filtre: REDRESOARE CU FTRU CAPACTV Sub forma sa cea mai simplă, filtrul capacitiv se leagă in paralel intre redresor si sarcină. Cum funcńionează? Reamintim ecuańiile exponentiale ale condensatorului: Încărcare: sarcină şi curent: t q = Q 1 e RC (4.1) i = e t RC (4.)
8 8 Ban Ana Maria Monica, Rusu Corina, Tunaru Adela 8 Descărcare: sarcină şi curent: q = Qe t RC (4.3) i = e t RC (4.4) Acest condensator funcńionează în următorul fel: Ştim că forma undei ce alimentează circuitul variază în timp dupa ecuańia v = V sin( ω t + ϕ) max luând ϕ = pentru a simplifica, iar graficele de încărcare şi descărcare ale condensaorului după funcńiile exponenńiale de mai sus. În prima parte, considerăm condensatorul descărcat total in t =, ceea ce va face ca şi tensiunea la bornele lui, şi cea dată de redresor sa fie. La încărcare, condensatorul va avea mereu la borne tensiunea generată, şi deci, va urma graficul funcńiei sinusoidale a curentului, până când acesta atinge valoarea maximă. Asta face ca sarcina să se alimenteze direct de la sursă. În schimb, la descărcare, valoarea instantanee a tensiunii dată de redresor va varia (tot sinusoidal) mult mai repede decat cea exponenńială din condensatorul în descărcare. Prin urmare, sursa se va alimenta de la cea mai mare valoare, deci de la condensator până când valoarea tensiunii de la redresor va fi din nou mai mare. Ca exemplu, avem urmatoarea grafica(valorile sunt doar orientative): Cum calculăm valoarea capacităńii condensatorului astfel încât variańia valorii instantanee a tensiunii sa fie cât mai mică? Definim: -V = tensiunea pe sarcină - = curentul prin sarcină - V = tensiunea dată de redresor
9 9 Redresarea curentului alternativ 9 - R L = rezistenńa de sarcină Avem Legea Ohm spune că V =, deci ecuańia noastră devine: R L π V o = (4.5) ω C π V Vo = (4.6) ωr C Definim factorul de ondulańie γ, care ne indica cât de mare este variańia valorii tensiunii aplicata pe sarcină, ca: Vo π γ = = V ωr C Cu cât γ este mai mic, ne apropiem de o tensiune continuă deci pentru o tensiune absolut continuă capacitatea condensatorului C ar fi infinită dar, cum nu există un asemenea condensator, incercăm doar sa-l apropiem pe γ de. Cu această ecuańie vom putea calcula capacitatea C in funcńie de γ si rezistenńa de sarcină dorită. Acesta este cel mai simplu dintre filtre, se poate folosi atât impreună cu un redresor monoalternanńă cât şi cu unul dublă alternanńă. Totuşi, în cele mai multe cazuri efectul creat de acest filtru capactiv nu este tocmai adecvat pentru majoritatea aparatelor cce umează sa fie conectate la reńea cu acest filtru. Pentru un rezultat mai bun se foloseşte filtrul in π despre care vom vorbi in continuare. REDRESOARE CU FLTRU N Π Filtrul π este unul dintre cele mai folosite datorită avantajelor lui in foarte multe aplicańii. El poate fi considerat ca fiind format dintr-un fitru capacitive C 1 urmat de un diviyor al amplitudinii ondulatiilor de pe C 1 X C cu raportul dacă se indeplineşte condińia X C >> RF, R F fiind rezistenńa filtrului în cazul în care RF filtrul este filtru in π cu rezistenńă (vom vedea că există şi alt tip de filtru in π). ReactanŃa X C se calculează la frecvenńa ondulańiilo(pe un redresor dublă alternanńă vom folosi ω). Dacă notăm cu γ C factorul de ondulańie pe condensatorul de intrare C 1, dat de relańia Atunci factorul de ondulańie pe sarcină va fi π π X γ = L L C1 C = (4.7) ωrlc 1 RL X C π X C1 X C γ π = γ C = (4.8) R R R F Aceeaşi expresie se obńine şi pentru un redresor monoalternanńă urmat de un filtru in π, numai că reactanńele vor fi calculate la frecvenńa ω, in loc de ω cum am folosit în cazul în care filtrul este aplicat unui redresor dublă alternanńă (punte de diode) Schema acestui circuit este urmatoarea: L F
10 1 Ban Ana Maria Monica, Rusu Corina, Tunaru Adela 1 Dezavantajul filtrului in π rezistiv este pierderea de tensiune continuă pe rezistenńa R F, pierderea energiei prin efect Joule, deoarece mărimea acestei rezistenńe trebuie sa fie foarte mare pentru a obńine un effect cât mai bun, iar aceasta implică şi mari pierderi de energie. Prin urmare, vom folosi o alternativă numită filtrul in π inductiv. Înlocuind rezistenńa R F cu o inductanńă L F care să satisfacă condińia X C >> X LF obńinem următoarea schemă, la fel, cu valori doar orientative ale componentelor: L F Factorul de ondulańie în sarcină este dat tot de relańia (nr) daca înlocuim pe R F cu X LF. După cum vedem, rezultatul filtrului in π inductive este mai slab, dar il putem îmbunătăńi mărind valoarea
11 11 Redresarea curentului alternativ STABLZATORUL Stabilizatorul de tensiune este un circuit care, ideal, asigură la ieşire o tensiune independent de tensiunea de intrare, de curentul de sarcină şi de temperatură. Vom vedea stabilizatorul serie. Schema lui este următoarea: Acea sursă de curent continuu nu este decât o asemănare cu ce va ieşi din filtru, folosita pentru a putea desena doar această parte a circuitului fără intreg ansamblul. Cum funcńionează? Întreaga tensiune de ieşire v O se compară cu tensiunea de referinńă v Z dată de o diodă stabilizatoare (dioda Zener) direct pe baza tranzistorului, tensiunea la intrarea acestuia fiind v BE = v v (5.1) VariaŃia tensiunii v BE este in antifază cu variańia tensiunii de ieşire, astfel că atunci când aceasta din urmă creşte, va creşte şi tensiunea pe tranzistorul regulator, care va prelua variańia de tensiunii de ieşire. Din relańia anterioară rezultă că tensiunea stabilizată vo VZ (tensiunea diodei de referinńă). Tensiunea aproximativ constantă V Z aplicată între bază şi collector se regăseşte pe sarcină îintre emitor şi collector. Deducerea parametrilor de bază se face prin următoarele relańii: Z O i = i Z + i B (5.) v = Ri + (5.3) O v Z ( F + ) i B i = β 1 (5.4) Unde i este curentul prin rezistorul de la baza tranzistorului, i Z este curentul prin dioda Zener, i B este curentul prin baza tranzistorului, R valoarea rezistenńei de la baza tranzistorului, v este tensiunea primită de la filtru, iar β F este factorul beta al tranzistorului. Notă: vom folosi o diodă Zener ce stabilizează tensiunea la 5V deoarece aceasta este tensiunea de care avem nevoie in foarte multe cazuri, mai ales in cazul circuitelor electronice digitale, care funcńionează la si 5V. REZULTATE EXPERMENTALE În acest proiect, am construit un cicuit asemănator pe care il prezentăm in fańa dumneavoastră. Este vorba de transformator redresor in punte filtru stabilizator. De asemenea am făcut şi o serie de măsuratori pentru a verifica funcńionamentul acestuia:
12 1 Ban Ana Maria Monica, Rusu Corina, Tunaru Adela 1 Tensiune de alimentare(ac valoare efectivă) (V) Tensiune la bornele unei diode (V) Tensiune la bornele condensatorului (DC,filtru)(V) Tensiune la bornele diodei Zener (DC,V) Tensiune pe sarcină de 1kΩ (DC,V) Riplu (%) 1.9 4, % Tensiunea la bornele unei diode este de 4,7 dar, la fiecare alternanńă se folosesc două diode care sunt legate între ele în serie, deci, la bornele redresorului tensiunea va fi 4,7 = 9. 4 V. La bornele condensatorului tensiunea, măsurata in DC este Asta inseamnă că multimetrul folosit arata o valoare medie a tensiunii citite. Aceasta mărire se datorează faptului ca factorul de ondulańie scăzut duce la o tensiune mai constantă spre valorile mari, deci elimină cele mai multe din valorile instantanee mici care coboară media valorii tensiunii. S-au mai facut si alte măsurători pe diferite sarcini: La 1kΩ s-au citit 5.3 V La 35kΩ V La 4.85kΩ V La 1.4kΩ V Riplul: V 1mV ε V = 1 = 1 % Vmax 5V După cum vedeńi, riplul rezultat este mai mic decât %, un rezultat destul de bun pentru un circuit neprofesionist. Într-adevăr, circuitul reuşeşte să redreseze curentul alterantiv şi să îl stabilizeze aproape de cei 5V pe care îi promite dioda Zener. Bibliografie: Teoria Circuitelor Electrice, C.. Mocanu,Ed. Didactică şi Pedagogică,București,1979 Electrotecnia, Jose Antonio Fidalgo Sanchez, Manuel Ramon Fernandez Perez, Noemi Fernandez Fernandez, Everest, 9 Dispozitive şi circuite electronice, D. Dascăşu, M. Profirescu, A. Rusu,. Costea
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare -2-
Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE
LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραMaşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII
3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCap.4. REDRESOARE MONOFAZATE
INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie
Διαβάστε περισσότεραUnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă
Curentul Un circuit electric este format atunci când este construit un drum prin care electronii se pot deplasa continuu. Această mişcare continuă de electroni prin firele unui circuit poartă numele curent,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE
Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări
Διαβάστε περισσότεραConf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive
5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal 5.. Elemente introductive În acest capitol se urmăreşte analizarea circuitelor electrice liniare în care semnalele de excitaţie aplicate au
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII
CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραLIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE
LMTĂ STATCE ALE AMPLFCATOAELO OPEAłNALE 5 La un AO ideal dacă valoarea de curent continuu a tensiunii de intrare este zero atunci şi la ieşire valoarea de c.c. a tensiunii este tot zero. Această limitare
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραAmplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal
Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal În curent continuu, unde valoarea tensiunii şi a curentului sunt constante în timp, exprimarea cantităńii acestora în orice moment este destul de uşoară.
Διαβάστε περισσότερα4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE
4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE Într-un şir de aplicaţii practice este necesar de a regla nivelul tensiunii redresate. Această reglare poate fi efectuată în câteva modificaţii: variind tensiunea la ieşirea
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραDiode semiconductoare şi redresoare monofazate
Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului
Διαβάστε περισσότεραRedresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Διαβάστε περισσότερα