RAPORT DE AUDIT ENERGETIC

Transcript

1 RAPORT DE AUDIT ENERGETIC Cladire privată, str. XXX, nr XX Oraşul XXXXX, judeţul XXXXX Noiembrie 2009 Auditor energetic : Ing. Fiz. Constantin Mihalache certif. AE NO. VB A Camera termoviziune : FLIR Systems, Model B335 SN # Operator : Ing. Marius Popovici certif. Nivel II NO. 2008SE06N011 1

2 CUPRINS 1. INFORMAŢII GENERALE 2. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII 2.1 Date generale privind structura de rezistenţă a clădirii 2.2 Elemente de alcătuire arhitecturală: 2.3 Structura de rezistenţă a clădirii 2.4 Instalatiile de încălzire şi apă caldă menajeră 3. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ 3.1 Informaţii generale 3.2 Determinarea rezistenţei termice medii a anvelopei 3.3 Determinarea temperaturilor interioare rezultante medii a zonelor principale 3.4 Temperatura interioara redusa din spaţiul încălzit - tir 3.5 Determinarea temperaturilor exterioare echivalente 3.6 Temperatura exterioara virtuala a clădirii t ev 3.7 Determinarea numărului de schimburi de aer total al zonei principale: n a 3.8 Determinarea numărului corectat de grade-zile pentru încălzire 3.9 Determinarea aporturilor interioare de caldura 3.10 Penalizări 3.11 Necesarul de căldură normal anual pentru încălzire al clădirii 3.12 Consumul mediu de energie electrica estimat pentru spaţiile de locuit 3.13 Determinarea consumului anual normal de caldură pentru prepararea apei calde de consum 3.14 Notarea energetica a clădirii 4. CERTIFICATUL ENERGETIC 5. ANEXE 5.1 Fişa de expertiză 5.2 Planuri cladire 5.3 Fotografii 5.4 Raport termografic 5. CONCLUZII 6. Certificat de atestare al auditorilor energetici 2

3 1. INFORMAŢII GENERALE Obiectul prezentei lucrări îl constituie casa de locuit individual situată în oraşul XXXXX str. XXXX, nr. XXX. Scopul lucrării este de a realiza prin expertiza auditul energetic al clădirii pentru obtinerea CERTIFICATULUI DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ în conformitate cu legislaţia din domeniul construcţiilor (Legea 10/1995, OG 29/2000, Legea 325/2002, OUG 174/2002, Legea 472/2005, Legea 206/2006) şi cu reglementările tehnice în vigoare. Expertiza Energetică a unei clădiri existente constă în determinarea caracteristicilor termotehnice şi funcţionale reale ale sistemului clădire - instalaţii termice în scopul caracterizării din punct de vedere energetic a clădirii. Expertiza energetica furnizează datele tehnice de baza necesare pentru Certificatul Energetic. Certificatul Energetic al clădirii este un document oficial prin care se atestă performanţa energetică a clădirii şi a instalaţiilor termice aferente. Certificatul energetic întregeşte imaginea asupra valorii construcţiei prin "valenţa energetica", fiind un document util pentru proprietarul său, utilizatorul clădirii, în acţiuni privind vânzarea-cumpărarea, asigurarea, taxele de mediu etc. Clădirea este amplasată în localitatea XXXXX str. XXXX, nr. XXX cu faţa spre sud (S) si est (E). Intrarea principală este orientata spre est (E), casa având şi o intrare secundară prin partea de nord (N). 2. PREZENTAREA CLĂDIRII 2.1 Prezentarea Generală a cladirii Cladirea a fost proiectata de Biroul de Arhitectura PINTILIE SRL în anul 2008, execuţia cladirii fiind realizata pe parcursul anilor ( fundaţie, structură iar în 2009 finisajele interioare si exterioare). Clădirea este complet funcţională din octombrie Destinaţia cladirii locuinţă privata, pe baza unui proiect personalizat, adaptat la condiţiile locale şi exigenţele propietarului. Amplasamentul construcţiei este definit de următoarele elemente caracteristice: face parte din zona climatica II conform hărţii de zonare climatică a României, fig Al din SR sau Anexa D din normativul C , partea a 3-a C107/3. orientarea faţă de punctele cardinale: axa longitudinală a cladirii este S-N are o înclinaţie estică sub 10 faţă de direcţia Nord. Cota ±0,00 de calcare a peretelui se va afla cu 50 cm mai sus decât cota terenului amenajat. Cladirea are parter si etaj, la parter fiind inclus si un garaj de 7x6x3 m. Cladirea beneficiază de terase generoase atat la parter cat şi la etaj. Cladirea are o terasa necirculabila peste etajul 1. 3

4 Suprafaţa construită pe sol S cs = 175 m 2, şi suprafaţa desfăşurată parter etaj Sd= 285 m 2 Înălţimea pe nivel este de 2,75 m. Înalţimea maximă la streaşină a imobilului este de 5,55 m. Înălţimea maximă a clădirii este de 6,30 m Faţada principală spre EST, cu intrare din aleea principală Cladirea cuprinde 1 apartament, din care la parter : Sufragerie, Camera de zi, Bucatarie, Hol, Casa scarii, Camera centrala termica, Camara, Debara, Baie, Vestibul intrare, Terasa Sud, Terasă (verandă semi-închisă) Nord; Iar la etaj : Dormitor I, Baie 1, Dressing, Dormitor 2, Baie 2, Dormitor 3, Baie 3, Debara, Hol etaj, Casa scarii, Terasa Sud, Terasă Nord; Terasa Est. 2.2 Date generale privind structura de rezistenţă a clădirii Fundaţiia din beton armat este până la cota de -1,65 m cu placa pe sol este din beton armat (BA) groasa de 10 cm. Structurile cu grinzi de beton armat (BA) 35x40 cm pe stâlpi de beton armat de 40x40 cm, cu planşee de BA groase de 15 cm constituie una dintre soluţiile cele mai frecvente aplicate pentru realizarea clădirilor etajate. Structura portantă verticală este realizată din stalpi din beton armat monolit dispuse în sistem simetric la traveei de 3,55m respectiv de 4,025m. Planşeele sunt alcătuite din plăci plane de 10 cm grosime în câmp curent şi se sprijina pe grinzi de BA de 40x35 cm grosime. Faţadele sunt alcătuite din pereţi din BCA tip GNB 35 cu înălţimea unui nivel şi lăţimea egală cu 25 cm. Infrastructura este astfel alcătuită astfel încât în ansamblu este o cutie rigidă. Fundaţiile sunt continue, din beton armat (cuzineţi din beton armat şi tălpi din beton simplu). Buiandrugii ferestrelor au structură din BA şi nu au elemente de protecţie termică. Pereţii verticali dintre stâlpi realizati din BCA tip GBN 35 prezintă o serie de avantaje şi conlucrare spaţiala bună a elementelor structurale. Clădirea are o termoizolaţie pe pereţii verticali de 20 cm din polistiren expandat, soclul casei si pereţii fundaţiei sunt izolaţi cu polistiren extrudat si elemente de hidroizolaţie de 10 cm. Terasele circulate si necirculate au o izolaţie termica de 20 cm din polistiren extrudat. O atenţie deosebită a fost acordata hidroizolaţiei la terase, aplicându-se membrane de o calitate deosebită. Tavanul garajului si planseul de la parter de sub terasa circulata de la etaj este izolata cu polistiren expandat de 10 cm. O bună conformare în raport cu acţiunea seismica este condiţionată de satisfacerea urmatoarelor cerinte: 4

5 - adoptarea unor forme în plan care să evite disimetrii pronunţate în distribuţia maselor şi a rigidităţilor; - dispunerea cât mai simetrica a stâpilor de rezistenţă în raport cu axele principale ale structurii; - distribuirea cât mai uniformă a stâlpilor de rezistenţă sau a diafragmelor în planul clădirii la distanţe care să permită planşeelor să-şi îndeplineasca în bune condiţiuni rolul de şaibă (de unificare şi coordonare a deplasărilor la fiecare nivel al clădirii); Pentru sporirea capacităţii de rezistentă şi a rigidităţii stâlpilor si a planşeelor s-a utilizat Febeton de 20 mm. S-a remarcat evitarea amplasarii golurilor pentru uşi şi ferestre la distanţe prea mici faţă de stilpii de rezistenţă. Buiandrugii sunt armaţi ţinand seama de rolul important pe care acestia îl joaca în creşterea rigidităţii sistemului structural precum şi in disiparea considerabilă de energie in cazul unei actiuni seismice puternice. Structurile din stîlpii şi planşee de BA sunt utilizate pentru realizarea de cladiri de locuit cu numar mic si mediu de niveluri prezentând o gamă variată de rezolvări constructive de detaliu. Structurile din BA s-au materializat prin realizarea de cofraje unde s-a turnat beton care s-a vibrat. Compartimentările interioare au fost facute din din pereti desparţitori uşori (ziduri b.c.a., fâşii b.c.a. etc.) 2.3 Elemente de alcatuire arhitecturala: Cladirea se compune din parter şi etaj cu încăperi ce au destinaţia de locuire si anexe funcţionale pentru realizarea unui confort adecvat. La parter se află amplasat un garaj. Acest garaj dispune de o suprafaţă de 6x7=42 mp cu o inalţime de 2,90 m. Uşile de la garaj sunt realizate din PVC cu inserţie de spuma poliuretanică, Grosimea uşilor este de 42 mm. Destinaţia încăperilor de la parter si etaj este indicata la punctul 2.1. Înălţimea nivelului curent este 2,75 m pentru parter şi 2,65 m la etaj. Intrarea principală este dispusa pe partea de Est cu 4 trepte pe o scară de intrare, iar intrarea secundara este amplasată pe partea de Nord cu 4 trepte pe o scară de intrare. Uşile exterioare sunt din PVC (cu 5 camere) şi o structura triplă de geam tratat Low-E de grosime 4x12x4x12x4=36mm. Tâmplăria exterioară de la ferestre este de tipul înglobată în zidul vertical de BCA, este realizată din profil PVC (cu 5 camere) şi o structură triplă de geam tratat Low-E de grosime 4x12x4x12x4=36 mm. Cladirea o forma regulată în plan, dreptunghiulară. Finisajele interioare sunt obişnuite: tencuieli de cca 1 cm grosime la interior, zugrăveli obişnuite în culori de apă la pereţi şi tavane, la pereţii din bucatarie şi băi s-a aplicat faianţă până la tavan. pardoseli reci din gresie şi pardoseli calde din parchet triplu stratificat în dormitoare. In garaj pardoseala este realizată din gresie. compartimentări cu pereţi nestructurali din zidărie de BCA de 12,5 cm grosime. 5

6 Finisajele exterioare sunt: tencuieli armate cu fibră de sticlă, soluţie tip CERESIT şi zugrăveală cu vopsele acrilice FABRYO, de cca 1 cm grosime la exterior; zugrăveală cu vopsele acrilice FABRYO, de cca 1 cm grosime la soclu; vopsitorie cu vopsele acrilice de culori diferite la parter faţă de etaj. Soclul este finisat la exterior similar cu pereţii structurali, inlocuindu-se polistirenul expandat cu polistiren extrudat. Deasemenea, soclul este hidroizolat vertical si orizontal cu hidroizolaţie rigidă (ciment hidroizolant). Terasele circulante au pardoseala acoperita cu gresie de culoare deschisă, iar in structura teraselor circulate in afara straturilor corespunzatoare unei bune hidroizolaţii s-a prevazut si o termoizolaţie din polistiren extrudat de 10 mm, iar la intrados (tavanele de sub terasele circulate sa prevăzut un strat termoizolant de polistiren expandat de 10 cm. Terasa necirculata are un strat de termoizolatie de 20 cm de polistiren extrudat în afara celorlalte straturi ce asigura o buna hidroizolaţie, Tâmplăria exterioară din PVC cu 3 foi de geam tratat LW de 4 mm grosime şi interstiţiu cu gaz argon de 12 mm, în stare nouă, cu grad de etanşare corespunzător. 6

7 IMAGINI ALE CLADIRII ANALIZATE Figura 1. Fatada EST intrare principala Detaliu: usi garaj Detaliu: terasa EST Vezi raport termografic 7

8 Figura 2. Faţada SUD Vezi raport termografic 8

9 Figura 3. Faţada SUD-VEST 9

10 2.4 Instalaţiile de încălzire şi apă caldă menajeră Clădirea este alimentată cu apă de la un puţ forat la 30 m adancime, prevăzut cu un vas tampon de 500l, şi instalaţia de pompare şi hidrofor adecvate. Apele uzate vor fi evacuate intr-o staţie de epurare. Clădirea este prevăzută cu instalaţii de încălzire proprie, cu agent termic apă caldă 50/60 C. Agentul termic este furnizat de CT (centrala termică) tip Vaillant Turbomax VU 282, amplasată la interior cladire (parter) camera tehnică. Fiecare palier având racord separat pe instalaţia de încălzire. Energia termică furnizată clădirii este contorizată la nivel de CT. Distribuţia agentului termic în clădire este inferioară şi se realizează la nivelul palierului. Conductele de distribuţie pentru încălzire au termoizolaţie corespunzătoare. Încălzirea spaţiilor se realizează cu corpuri statice-radiatoare tip PKKP, din oţel, cu înălţimea de 600 mm şi puterea termica cuprinsa intre 560 W şi 3000 W în condiţii nominale (agent termic 90/70 C şi temperatura interioară de calcul 20 C). Necesarul de căldură pentru încălzirea clădiri şi prepararea apei calde de consum a fost aproximat de proiectant la W (19960 kcal/h) Numărul total de radiatoare este de 18 bucăţi. Radiatoarele sunt prevăzute cu robinete termostatate cu dublu reglaj. Fiecare coloană este prevăzută cu ventile automate de aerisire. Legăturile la corpuri se face prin conducte de Cu montate într-un înveliş tubular de protecţie ce are rol de izolaţie termică. Conductele sunt înglobate în şapa de egalizare a plăcii pardoselii şi sunt racordate la un distribuitor colector montat la fiecare nivel. Clădirea este prevăzută cu instalaţii sanitare, pentru alimentare cu apa rece si apă caldă de consum, precum şi cu instalaţii de canalizare pentru apa menajeră şi pluvială. Prepararea apei calde necesară consumului se face în CT proprie. Fiecare dormitor al clădirii este prevăzut cu o baie proprie, dotată cu următoarele obiecte sanitare: 1 lavoar din porţelan sanitar, cu baterie amestecătoare, sifon de scurgere pentru lavoar; 1 WC din porţelan sanitar, rezervor de WC montat la nivelul vasului. cadă de baie format mic sau mare dupa destinaţii, cu baterie amestecătoare şi furtun flexibil. În bucătarii sunt prevăzute spălătoare din inox. Alimentarea obiectelor sanitare cu apă rece şi caldă, precum şi canalizarea apelor menajere se face prin coloane montate în nişe. Distribuţia apei reci şi calde se face în interiorul clădirii. Izolaţia termică a conductelor de distribuţie apa caldă şi rece este conform normelor tehnice în vigoare. Consumul de apa caldă este contorizat la nivel de cladire. 10

11 3. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ 3.1 Informaţii generale: Clădire: Adresa: Proprietar: XXXXXXXXXX Destinaţia principală a clădirii: locuire. Tipul clădirii: clădire individuală Anul construcţiei: Parter cu Etaj str. XXXX, nr. XXX, orasul XXXXX, judetul XXXXX. Proiectant : Biroul de arhitectura PINTILIE SRL Structura constructivă: Stalpi si grinzi de BA cu plansee de BA Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei şi calculul elementelor necesare întocmirii auditului energetic au fost luate din cartea tehnica a cladirii. În Anexa 1 se afla urmatoarele planuri : Notă: Plan parter planşa A2 Plan etaj planşa A3 Plan Faţadă Est planşa A7 Plan Faţadă Vest planşa A9 Plan Faţadă Nord planşa A10 Plan Faţadă Sud planşa A8 Plan secţiuni A-A; planşa A5 Plan secţiuni B-B planşa A6 Cotele necesare realizării calculelor de eficienţă energetică se iau pe conturul interior al clădirii pentru pereţii exteriori. Suprafeţele incălzite se consideră suprafeţele fiecarui planseu (parter+etaj) pe conturul interior al clădirii (se ţine cont si de suprafaţa pereţilor interiori în planul orizontal). In cadrul suprafeţei încălzite la placa de sol se considera si suprafaţa garajului la cota de interior. Volumul încălzit al cladirii luat în calculele de eficienţă energetică se consideră volumul delimitat de anvelopa cladirii (la interior). 11

12 SPURAFETE UTILE ORIZONTALE fara pereti interiori Plan PARTER L [m] l [m] S [m2] 1 Sufragerie 3,775 6,250 23,59 2 Camera de zi 3,225 4,750 15,32 3 Bucatarie 3,875 4,125 15,98 4 Hol 1 4,125 2,000 8,25 5 Hol 2 2,300 2,550 5,87 6 casa scarii 2,300 2,900 6,67 7 HOL 3 4,425 1,200 5,31 8 Centrala termica 1,925 2,552 4,91 9 Camara 2,375 2,525 6,00 10 Debara 1,925 2,275 4,38 11 Baie 2,375 2,275 5,40 12 VESTIBUL intrare 1,750 4,550 7,96 Plan parter 109,65 Plan ETAJ L [m] l [m] S [m2] 1 Dormitor 1 4,425 4,125 16,566 2 Baie 1 2,173 2,000 4,35 3 Dressing 3,375 2,475 8,35 4 Dormitor 2 3,500 4,500 15,75 5 Baie 2 2,250 1,900 4,28 6 Hol dormitor 2 1,000 1,900 1,90 7 Dormitor 3 3,750 6,250 18,70 8 Baie 3 2,625 1,750 4,59 9 Debara 1,000 1,375 1,38 10 Hol etaj 4,550 2,000 9,10 11 Hol CS 2,300 4,250 9,78 Plan ETAJ 94,73 Suprafata placa peste sol SUBSOL Garaj 43,75 m 2 suprafata utila CLADIRE 204,38 [m 2 ] suprafata locuita CLADIRE 89,93 [m 2 ] S inc = 263,38 [m 2 ] PERIMETRU etaj la interior 43,73 m PERIMETRU PARTER la interior 54,50 m 12

13 Suprafata exterioara pereti pe orientari cardinale cladire S Suprafata perete exterior PARTER 33,65 m 2 E Suprafata perete exterior PARTER 42,31 m 2 N Suprafata perete exterior PARTER 35,94 m 2 V Suprafata perete exterior PARTER 40,56 m 2 152,46 S Suprafata perete exterior ETAJ 27,41 m 2 E Suprafata perete exterior ETAJ 27,41 m 2 N Suprafata perete exterior ETAJ 28,05 m 2 V Suprafata perete exterior ETAJ 27,35 m 2 110,22 262,69 SUPRAFATA PERETI VERTICALI 262,69 m 2 o Suprafata terasa CIRCULABILA SUD ETAJ 61,7 m 2 o Suprafata terasa CIRCULABILA NORD Etaj 24,51 m 2 o Suprafata terasa Balcon Est 10,13 m 2 o Suprafata terasa CIRCULABILA NORD Parter 22,44 m 2 o Suprafata terasa NECIRCULABILA peste ETAJ 102,03 m 2 Suprafata placa peste sol SUBSOL parter 161,35 m 2 Suprafata incalzita cladire Suprafata incalzita etaj 102,03 m 2 Suprafata incalzita parter fara garaj 117,60 m 2 Suprafata incalzita GARAJ 43,75 m 2 Suprafata incalzita cladire 263,38 m 2 Volum INCALZIT 735,96 m 3 Suprafata OPACA pereti exteriori verticali 213,37 Suprafata OPACA perete EXTERIOR S 46,60 m 2 S Suprafata OPACA perete EXTERIOR E 47,74 m 2 E Suprafata OPACA perete EXTERIOR N 57,64 m 2 N Suprafata OPACA perete EXTERIOR V 61,39 m 2 V 13

14 Suprafata vitrata pereti exteriori verticali 49,32 Suprafata vitrata perete EXTERIOR S 14,46 m 2 S Suprafata vitrata perete EXTERIOR E 21,99 m 2 E Suprafata vitrata perete EXTERIOR N 6,35 m 2 N Suprafata vitrata perete EXTERIOR V 6,52 m 2 V ARIA ANVELOPEI 568,26 m 2 Arie desfăşurată construită : 110 m 2 etaj ; 175 m 2 parter ; 41 m 2 terasa parter ; 96 m 2 terasa etaj + balcon Arie desfăşurată total =422 m 2 14

15 3.2 Determinarea rezistenţei termice medii a anvelopei Elem. Orient Descriere S R r R' S/R' constr. m 2 m 2 K/W -- m 2 K/W W/K PE 7,58 vertical S perete exterior 46,60 0,920 6,97 6,67 E perete exterior 47,74 7,67 0,950 7,29 6,69 N perete exterior 57,64 7,58 0,910 6,90 8,34 V perete exterior 61,39 7,58 0,950 7,21 8,51 Pl terasa CIRCULABILA peste parter planseu terasa circulata 46,54 6,072 0,98 5,963 7,80 Pl terasa NECIRCULABILA peste etaj planseu terasa necirculata 102,03 6,263 0,88 5,536 18,43 Plsol planseu peste sol cu garaj 161,35 6,308 0,86 5,469 29,50 FE S ferestre geam triplu; timpl.din PVC 14,46 0, ,750 19,28 U int E ferestre geam triplu; timpl.din PVC 21,99 0, ,750 29,32 N ferestre geam triplu; timpl.din PVC 6,35 0, ,750 8,47 V ferestre geam triplu; timpl.din PVC 6,52 0, ,750 8,69 S E = 568,24 S/R' = 151,72 Formule de calcul folosite: pentru determinarea lui " r ": relatiile A2.10 si A2.6 din NP 048/2000, adaptate pentru cazul calculat: r = 1+ R i 1 N Ψ l pentru determinarea lui " R' ": relatia A2.5 din NP 048/2000: i S i i R' = r R ' R = SE S ' R = R R'mediu = 3,774m 2 K/W 3.5 Determinarea temperaturilor interioare rezultante medii a zonelor principale Temperatura interioara rezultanta medie a zonei principale: ti este identica cu temperatura interioara medie de calcul a clădirii determinată cu SR rel (4): θi pentru încăperile ce alcătuiesc aceasta zonă. 15

16 Conform SR relatia (4) θi este: n j j= 1 i = n θ θ V j= 1 V j j unde: θ ij = temperatura interioara medie zilnică a fiecărei încăperi conform SR / Tab 1 V j = volumul fiecărei încăperi încălzite. θ i = 18,67 o C 3.6 Temperatura interioara redusa din spaţiul încălzit - t ir Formule folosite: unde: t i R Sinc = ti a SE B1 na V R A B1 = 1+ R Temperatura interioara redusa din spatiul incalzit t ir = 17,83 f ta o C 3.7 Determinarea temperaturilor exterioare echivalente Temperaturi Exterioare Echivalente ale pereţilor exteriori opaci si terasei: t EPe [NP 048/2000 rel (11)] Temperaturi Exterioare Echivalente ale pereţilor exteriori vitraţi ai anvelopei: t EF 3.8 Temperatura exterioara virtuala a clădirii t ev Formule folosite: S S Pej F S n p te + te + t F p R R n Pej F R Pej n p tev = SE R 16

17 LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SPe j t R j Pe j EPe j 4876,4 3502, , , , , , , , , ,1 2759,7 S Fn t R n Fn E F n 656,2 4348,2 9769, , , , , , , ,9 7746,5 2699,5 S p 788,4 3449,5 7730, , , , , , , ,9 5110,2 1860,1 t p p Rp t ev -0,42 1,39 4,51 8,53 11,88 14,08 14,85 14,75 11,85 7,79 3,84 0, Determinarea numărului de schimburi de aer total : n a n a =0.5 h Determinarea numărului corectat de grade-zile pentru încălzire Începutul şi sfarşitul sezonului de încălzire se determină din verificarea condiţiei de identitate între temperatura interioară redusă din spatiul încalzit, t ir şi temperatura exterioară de referinţă caracteristică spaţiului încălzit, t er. Se determină utilizând două metode şi o combinaţie a celor două: A. metoda grafică: B. metoda analitică. C. metoda grafo-analitică. Reprezentarea grafica a functiilor: t ext, t er, t i, t ir, ca functii de timp. Metoda grafică În urma calculelor a rezultat următorul tabel: Luna t ext t er t i t ir ºC ºC ºC ºC AUG 21,2 21, ,83 SEP 16,9 16, ,83 OCT 10,8 10, ,83 NOE 5,2 5, ,83 DEC 0,2 0, ,83 IAN -2, ,83 FEB -0, ,83 MAR 4, ,83 APR 11, ,83 MAI 16, ,83 IUN 20,2 20, ,83 IUL 22,0 22, ,83 17

18 Reprezentarea grafica a functiilor: t ext, t er, t i, t ir TEMPERATURA AUG SEP OCT NOE DEC IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL t ext t int Redus t ext ref t int LUNA B. Metoda analitică În urma calculelor a rezultat următorul tabel: LUNA Numar t er t ir k D Z k N GZ zile ºC ºC zile grade-zile AUG 31 21,24 17, SEP 30 16,96 17, ,27 OCT 31 10,88 17, ,45 NOE 30 5,25 17, ,4 DEC 31 0,29 17, ,74 IAN , ,79 FEB , ,28 MAR , ,28 APR , ,9 MAI , ,75 IUN 30 20,24 17, IUL 31 22,0 17, Astfel: D Z = 258 zile N GZ = 2894,17 18

19 3.11 Determinarea aporturilor interioare de caldura TOTAL Aporturi Interioare 1372,126 W 3.12 Penalizări Clădirii auditate i-au fost aplicate penalizări cunform tabelului următor: Denumire cladire Str. XXXX, nr XXXX orasul XXXXX penalizare p1 a) Uscat, cu posibilitatea de acces - 1,00 Starea subsolului tehnic b) Uscat, fara posibilitatea de acces - al cladirii c) Subsol inundat/inundabil - a) usa prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de da 1,00 siguranta p2 Usa de intrare in cladire b) usa neechipata cu sistem de inchidere dar sta inchisa in perioada de neutilizare - c) usa neechipata cu sistem de inchidere dar sta deschisa in perioada de neutilizare - p3 a) ferestre/usi in stare buna si etanse da Starea elementelor de b) ferestre/usi in stare buna dar neetansate - 1,00 inchidere mobile c) ferestre/usi in stare proasta - a) corpuri statice cu armaturi de reglaj functionale da b) corpuri statice cu armaturi de reglaj cel putin un sfert Stare armaturi de reglaj - p4 nefunctionale corpuri statice c) corpuri statice fara armaturi de reglaj sau cel putin - 1,00 jumatate nefunctionale a) corpuri statice demontate si spalate in totalitate dupa ultimul sezon de incalzire - p5 Spalare corpuri statice b) corpuri statice demontate si spalate in totalitate numai devreme de trei ani - c) corpuri statice demontate si spalate in totalitate cu mai mult de trei ani in urma - 1,00 p6 Coloane de incalzire a) coloanele de incalzire sunt prevazute cu armaturi de separare si golire, functionale da 1,00 b) coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare si goliure sau nu sunt functionale - a) exista contor general de caldura pentru incalzire, exista Existenta contor general pentru apa calda menajera da 1,00 p7 echipamentelor de b) exista contor general de caldura pentru incalzire, nu exista da masura pentru contor general pentru apa calda menajera consumuri de caldura c) nu exista contor general de caldura pentru incalzire, nu exista contor general pentru apa calda menajera - Starea finisajelor a) stare buna a tencuielii exterioare da p8 exterioare ale peretilor exteriori b) tencuiala exterioara cazuta total sau partial - 1,00 Starea finisajelor a) pereti exteriori uscati da exterioare ale peretilor p9 b) pereti esteriuri cu pete de condens - 1,00 exteriori-din punct de c) pereti exteriori cu pete de igrasie - vedere al umiditatii p10 Stare acoperis a) Buna da 1,00 19

20 Denumire cladire Str. XXXX, nr XXXX orasul XXXXX penalizare b) Netansat (la actiunea ploii sau zapezii), spart - Stare cosuri de evacuare a) cosuri curatate cel putin odata in ultimii doi ani da 1,00 a fumului (cladiri cu p11 sisteme locale de incalzire/preparare a b) cosuri necuratate de cel putin doi ani - p12 apei calde menajere) Posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort a) cladire prevazuta cu sistem de ventilare naturala organizata sau ventilare mecanica b) cladire fara sistem de ventilare organizata da 1,10 TOTAL PENALIZARE CLADIRE 1, Necesarul de căldură normal anual pentru încălzire al clădirii - Q inc an = 0,024 * ( S E /R' med + 0,33 * B 1 * n a * V ) * C * N GZ MARIME UM VAL DEFINITIE S E m 2 569,82 Suprafata totala de schimb de caldura de la spatiul încălzit la mediul exterior R' med m 2 K/W 3,77 Rezistenţa termică corectată medie a spaţiului încălzit B 1-1,09 Coeficientul de corecţie a potenţialului termodinamic caracteristic aerului proaspat necesar asigurarii confortului fiziologic n a h -1 0,5 Numarul de schimburi de aer total al zonei principale V m 3 735,96 Volumul interior al spatiului încălzit N GZ gr-zile 2894,17 Numarul corectat de grade zile pentru încălzire (grafo-analitic) Determinarea coeficientului "C": C" este un coeficient de corecţie a necesarului de caldură pentru încălzirea spaţiilor, care ţine cont de regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire şi de conformaţia cladirii conform relatiei: C = Y*C R *C b MARIME UM VAL DEFINITIE Y - 0,96 Coeficient care tine seama de variatia in timp a temperaturii exterioare C R - 0,90 Coeficient care tine seama de reducerea temperaturii interioare pe durata noptii N gr-zile 2859 Numarul teoretic anual de grade zile C b - 1,03 Coeficient care tine seama de prezenta balcoanelor pe fatadele cladirii C = 0,890 Determinarea Q inc an: Q inc an = 7750,22 kwh/an 20

21 Determinarea necesarului de caldură normal anual pentru încălzire al clădirii la nivelul sursei de caldură aferentă clădirii: Q Sinc an = ( Q inc an ) / η inc Q Sinc an = 7786,74 kwh/an Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor unei cladiri, la nivelul sursei de caldura: q Sinc an = Q Sinc an / S inc q Sinc an = 29,43 kwh/m 2 *an Consumul specific anual de caldura pentru incalzirea spatiilor unei cladiri, la nivelul spatiilor incalzite q inc an = ( Q inc an ) / S inc q inc an = 28,97 kwh/m 2 *an 3.14 Consumul mediu de energie electrica estimat pentru spaţiile de locuit Tip apartament Casa individuala suprafa Consum specific sezon rece Consum specific sezon cald Consum specific mediu Energie electrică mp [kwh/sezon/m 2 ] [kwh/an/m 2 ] [kwh/an] , ,1 TOTAL 10730,1 kwh/an q electric an = ( Q electric an ) / S inc q electric an =5,92 kw/m 2.an 3.15 Determinarea consumului anual normal de caldură pentru prepararea apei calde de consum 21

22 Formule utilizare: NP 48, pag consum de gaze pentru prepararea hranei si a apei calde de consum pe sezoane (rece ; cald) C gaz h.vara = c gaz h.v. N Zvară [m 3 /sezon.vara] C gaz.h.iarna = α c gaz h.v. N Ziarnă [m 3 /sezon. iarna] N ZV =365- N ZI α= 1.2 Consum de gaze normalizat ptr preparare apă caldă C gaz amcv = (C f gaz V-C gaz.h. V ) N P /N Real P [m 3 /sezon. V] Unde C f gaz V consum de gaze facturat mediu in sezon V=vara ; I iarna C f gaz V=100 m 3 C f gaz I= 500 m 3 Se admite pentru apa calda temperatura convenţională de livrare t ac0 =42ºC C gaze.amc I = Cgaz.amc V [n hi. (t ac0 -t apa rece Iarna )/ n hv. (t ac0 -t apa rece vara ) Cu aceste relaţii se determina consumul anual nominalizat de gaze pentru prepararea apei calde [m 3 /an] cu relaţia (173) din NP 48/2000 pag 69 Consumul anual de apa caldă de consum V amc =65.7 [m 3 /an] Număr de persoane mediu N p =3 Consumul anual de căldură pentru amc Q an amc=1421,78 [kwh/an] q amc =5,4 [kw/m 2. an] Unde: N 3.16 Notarea energetica a clădirii Ecuaţia cu care determinăm nota finală a unei clădiri este: N=exp(-0,0018*q T *p 0 +4,794) pentru (q T *p 0 )>105 kwh/m 2 *an sau N=100 pentru (q T *p 0 )<=105 kwh/m 2 *an nota care se acorda clădirii q T consumul specific total annual normal de căldură estimat (C) consumul specific de caldura anual normal pentru q T incalzirea spatiilor şi preparare amc q T (C) = q inc (C) +q amc (C) q T (R) q T (R) = q inc (R) + q amc (R) q T (E) kwh/m 2 *an consumul specific total annual normal de caldura estimat pentru cladirea de REFERINTA aferenta cladiri EXPERTIZATE conf. NP 049 cap 4.6 kwh/m 2 *an consumul specific total anual normal de caldura estimat pentru cladirea EFICIENTA d.p.d.v. energetic aferente 22

23 q T (E) = q inc (E) + q amc (E) q T cladiri expertizate kwh/m 2 *an consumul specific estimat total annual normal de caldura Rezultă nota clădirii reale: N (C) REALĂ 100 Clădirea de referinţă Determinarea caracteristicilor clădirii de referinţă: Forma geometrică, volumul şi suprafaţa totală a anvelopei -aceleaşi ca şi cladirea reală Suprafata elementelor de constructie transparente (ferestre, luminatoare, pereti exteriori vitrati) pentru cladiri de locuit este identica cu cea aferenta cladirii reale; Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii sunt urmatoarele: Pereti exteriori opaci verticali: R PE = 1,40 m 2 K / W Tâmplarie exterioara: R F = 0,50 m 2 K / W Terasa exterioara: R TE = 3,00 m 2 K / W Perete exterior orizontal (inferior): R PePd = 4,50 m 2 K / W Celelalte rezistente termice se considera ca în cazul cladirii reale. Valorile absorbtivitatii la radiatia solara a elementelor de constructie sunt urmatoarele: -perete exterior opac vertical: α abspe = 0,40, -terasa exterioara / acoperis: α abst = 0,60; Factorul optic al elementelor de constructie exterioare vitrate este (ατ)= 0,26; Factorul mediu de însorire al fatadelor are valoarea corespunzatoare cladirii reale; Numarul de schimburi de aer din spatiul încalzit este de 0,5 h-1 (tâmplarie exterioara cu garnituri speciale de etansare, ventilare de tip controlat); Sursa de caldura pentru încalzire si preparare a apei calde de consum este statie termica compacta racordata sistemul districtual de alimentare cu caldura; Sistemul de încalzire este de tipul încalzire centrala cu corpuri statice, dimensionate conform SR 1907 si STAS 1797/2; Instalatia de încalzire interioara este dotata cu elemente de reglaj termic si hidraulic atât la baza coloanelor de distributie (în cazul cladirilor colective), cât si la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încalzire este dotat cu repartitoare de costuri de încalzire; Instalatia de apa calda de consum este dotata cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apa calda; Nu exista pierderi de fluid în instalatiile interioare; Conductele de distributie din spatiile neîncalzite (sunt izolate termic cu spuma poliuretanica λ iz = 0,045), având o grosime de 3,5 cm; Coeficientul de penalizari ale notei energetice p 0 = 1,00. 23

24 Ţinând seama de datele privind cladirea de referinţă, aplicarea metodologiei de determinare a consumurilor de căldură anuale normale pentru încalzire şi pentru prepararea apei calde de consum a condus la urmatoarele valori caracteristice clădirii de referinţa: Numărul de zile de încălzire a scăzut la 228. Consumul specific anual de caldura pentru incalzirea spatiilor unei cladiri, la nivelul spatiilor incalzite pentru clădirea de referinţă: q inc an = ( Q inc an ) / S inc q inc an = 41,99 kwh/m 2 *an Nota clădirii de referinţă este: N (C) REFERINŢĂ 100 CONCLUZII Cladirea este eficienta din punct de vedere energetic. 24