Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar"

Transcript

1 Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare ai unui amplificator de semnal mic; III. Simularea în Orcad a unui amplificator de semnal mic cu tranzistor bipolar. I. Noţiuni introductive. Tranzistoarele bipolare sunt dispozitive semiconductoare cu trei terminale, denumite, Emitor, Bază, Colector, utilizate în numeroase aplicaţii, printre care şi în circuitele de amplificare. Rolul unui circuit de amplificare este de a mări puterea electrică a semnalului aplicat la bornele sale de intrare, care reprezintă informaţia, fără ai modifica conţinutul, altfel spus, fără a o distorsiona. Acest lucru se realizează prin creşterea amplitudinii semnalului aplicat la bornele de intrare (vezi Figura 1 pentru recapitularea noţiunii de amplitudine). Aşadar, creşterea amplitudinii semnalului aplicat la intrarea circuitului nu trebuie să determine modificarea formei de undă a semnalului rezultat la bornele de ieşire ale acestuia; altfel spus, amplificatorul nu trebuie să distorsioneze forma de undă a semnalului de ieşire. Figura 1. Amplitudinea si valoarea vârf_vârf a unui semnal sinusoidal. În cazul în care amplificatorul este construit pe baza unui tranzistor bipolar, pentru evitarea apariţiei distorsiunilor în forma de undă a semnalului de ieşire, este necesar ca funcţionarea tranzistorului bipolar să fie menţinută permanent în Regiunea Activă Normală prescurtat RAN. Pentru menţinerea funcţionării tranzistorului bipolar în RAN, trebuie satisfăcute următoarele 2 condiţii: [ 0, 5[ V ] ( V 0, [ V ])] VCE CC 5 1 unde V CC este valoarea tensiunii de alimentare. Pentru menţinerea funcţionării tranzistorului bipolar în RAN, variaţia curenţilor variabili prin terminalele tranzistoarelor precum şi variaţia tensiunilor variabile între terminalele tranzistorului nu - 1 -

2 trebuie să depăşească anumite limite maxime. Această cerinţă poate fi satisfăcută numai dacă amplitudinea tensiunii de intrare, notată V i, nu depăşeşte o valoare maximă, notată V imax. Dacă amplitudinea tensiunii de intrare în amplificator depăşeşte acest prag, atunci circuitul introduce distorsiuni în forma de undă a tensiunii de ieşire, datorită faptului că funcţionarea tranzistorul bipolar iese din RAN şi ajunge în regiunea de saturaţie, respectiv în regiunea de blocare. În cazul în care semnalele de intrare şi de ieşire ale amplificatorului sunt reprezentate prin intermediul tensiunilor, parametrul care furnizează informaţii despre nivelul creşterii amplitudinii semnalului de intrare este reprezentat de către factorul de amplificare în tensiune, notat A V şi definit prin relaţia generală: Vo A V = 2 V unde V o reprezintă amplitudinea tensiunii de ieşire a amplificatorului, iar V i reprezintă amplitudinea tensiunii de intrare a amplificatorului. Valoarea amplificării în tensiune A V depinde de frecvenţa semnalului de intrare în circuit, notat v I. Astfel, există un domeniu de valori pentru frecvenţa semnalului de intrare v I, în care valoarea parametrului A V este constantă. Această valoare se numeşte amplificarea în bandă a circuitului de amplificare. i II. Determinarea prin măsurători a parametrilor unui amplificator de semnal mic Pentru determinarea parametrilor amplificatorului se parcurg următorii paşi, iar rezultatele obţinute se completează în Tabelul Se verifică la sursa de alimentare dacă aceasta este decuplată de la placa de test (dacă ledul ON de pe panoul frontal al aparatului este stins); dacă nu este decuplată, atunci se apasă butonul OUTPUT al sursei de alimentare şi se decuplează sursa de alimentare (se stinge ledul ON de pe panoul frontal al aparatului). 2. Se realizează circuitul practic din Figura 2 (la care încă nu se conectează generatorul de semnal); valoarea rezistenţei R C depinde de masa de lucru; sursa de alimentare se reglează la valoarea V CC =10[V]; se setează multimetrul digital pe gama 20V din secţiunea DCV

3 Figura 2. Circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. 3. După realizarea circuitului şi setarea multimetrului se cheamă cadrul didactic pentru verificarea acestora. 4. Se cuplează sursa de alimentare la circuit, prin apăsarea comutatorului OUTPUT de pe panoul frontal al echipamentului electronic (se constată aprinderea led-ului ON de pe panoul frontal). A. Determinarea Punctului Static de Funcţionare al tranzistorului bipolar 5. Se măsoară tensiunea continuă V CE (tensiunea dintre colector şi emitor) cu multimetru digital; în acest scop se poziţionează testerele de măsură ale aparatului astfel: testerul care este conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe colectorul tranzistorului, iar testerul care este conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe emitorul tranzistorului; 6. Se verifică dacă este satisfăcută condiţia 1; dacă nu este satisfăcută, atunci tranzistorul bipolar nu funcţionează în RAN, iar circuitul nu funcţionează corect; în acest caz se va chema cadrul didactic. 7. Se determină valoarea curentului continuu I C din colectorul tranzistorului; acesta se va determina indirect, cu ajutorul legii lui Ohm prezentate în relaţia 3; în acest sens, cu multimetrul digital setat ca la punctul precedent, se măsoară tensiunea continuă pe rezistorul R C în modul următor: testerul care este conectat la borna + a voltmetrului se aplică pe terminalul superior al rezistorului R C, iar testerul care este conectat la borna - a voltmetrului se aplică pe terminalul inferior al rezistorului R C ; V I RC C = 3 RC - 3 -

4 Perechea de mărimi electrice continue I C, V CE reprezintă Punctul Static de Funcţionare al tranzistorului. Determinarea acestuia este necesară pentru estimarea regiunii în care funcţionează tranzistorul, la alimentarea circuitului. Valorile obţinute se introduc în Tabelul 1. B. Determinarea rezistenţei de intrare a amplificatorului 1. Se reglează generatorul de semnal astfel încât să genereze o tensiune sinusoidală, notată v G, cu următorii parametri: amplitudine V g =0,5[V] şi frecvenţă f=1[khz]. 2. După realizarea reglajului menţionat, se va chema cadrul didactic pentru verificarea acestuia; 3. Semnalul generat de către generatorul de semnal se introduce la intrarea circuitului, cu borna + a cablului de semnal conectată la terminalul stâng al condensatorului CB, şi masa cablului de semnal conectată la masa circuitului, aşa cum este precizat în Figura Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea la intrare v I (vezi Figura 2 pentru identificarea pe circuit a acestei tensiuni). În acest scop, masa sondei se va conecta la masa circuitului, iar firul cald al sondei se va aplica în baza tranzistorului. 5. Pe forma de undă observată pe ecranul osciloscopului, se măsoară amplitudinea tensiunii de intrare v I. Se remarcă faptul că amplitudinea V i a tensiunii de intrare în amplificator este mai mică decât amplitudinea V g a tensiunii furnizate de generatorul de semnal, de unde se deduce că există o pierdere de semnal la intrarea circuitului. Acest fenomen este datorat neadaptării valorii rezistenţei de intrare a amplificatorului la valoarea rezistenţei de ieşire a generatorului de semnal, care este egală cu 50[Ω], valoare idicată pe panoul frontal al aparatului, în dreptul mufei la care este conectat cablul de semnal. 6. Se calculează valoarea rezistenţei de intrare a amplificatorului, notată cu R i, cu relaţia 4. g i ( R R ) Vi R i = + g 4 V V unde R g reprezintă valoarea rezistenţei de ieşire a generatrorului de semnal, egală cu 50[Ω]. Din relaţia 4 se remarcă faptul că la un amplificator de tensiune, pierderile de semnal la intrarea circuitului se pot evita dacă valoarea R i " (adică dacă valoarea rezistenţei de intrare a amplificatorului este foarte mare). Numai în acest caz V i =V g, deci nu sunt pierderi de semnal la intrarea circuitului. Valoarea calculată pentru R i se trece în Tabelul

5 C. Determinarea amplificării în tensiune în bandă 1. Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea la ieşire v O (vezi Figura 2 pentru identificarea pe circuit a acestei tensiuni). În acest scop, masa sondei se va conecta la masa circuitului, iar firul cald al sondei se va aplica pe terminalul superior al rezistorului R L. 2. Pe forma de undă observată pe ecranul osciloscopului, se măsoară amplitudinea V o a tensiunii de ieşire şi apoi se calculează amplificarea în tensiune A V a circuitului cu relaţia generală 2. pentru măsurarea corectă a amplitudinii, se recomandă vizualizarea Figurii 1, care explică diferenţa dintre valoare vârf la vârf şi amplitudine. Valoarea obţinută se trece în Tabelul 1. D. Determinarea frecvenţei superioare f S a circuitului. Valoarea amplificării în tensiune a circuitului depinde de frecvenţa semnalului de intrare. Se constată că începînd de la o anumită valoare a frecvenţei, amplificarea în tensiune scade, pe măsură ce frecvenţa semnalului de intrare creşte. 1. Se calculează valoarea vârf la vârf pe care tensiunea de ieşire o atinge la frecvenţa egală cu valoarea frecvenţei superioare, cu relaţia: Vo _ virf _ virf f = fs= 2 0, 7 AV Vi 5 unde A V are valoarea calculată la punctul C.2 iar V i este amplitudinea semnalului sinusoidal, măsurată la punctul B Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea la ieşire v O. 3. Se păstrează amplitudinea tensiunii de intrare constantă (nu se modifică poziţia potenţiometrului AMPL de la generatorul de semnal) şi se creşte semnificativ valoarea frecvenţei semnalului v G, de la generatorul de semnal, din comutatorul gamelor de frecvenţă sau FREQUENCY precum şi din comutatorul de reglaj fin VARIABLE, până când se constată că valoarea vârf_vârf (vezi Figura 1 pentru semnificaţia acestei valori) a tensiunii v O devine egală cu valoarea calculată cu ajutorul relaţiei 5. Când se constată că valoarea vârf_vârf a tensiunii v O devine egală valoarea calculată cu ajutorul relaţiei 5, se citeşte de pe ecranul generatorului de semnal valoarea frecvenţei semnalului la care lucrează amplificatorul. Valoarea citită reprezintă valoarea frecvenţei superioare a circuitului de amplificare, notată f S. Valoarea măsurată se trece în Tabelul 1. E. Determinarea valorii maxime a tensiunii de intrare, până la care circuitul poate amplifica fără să distorsioneze forma de undă a tensiunii de ieşire 1. Se micşorează de la generatorul de semnal frecvenţa semnalului v G la valoarea 1[kHz]

6 2. Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea la ieşire v O. 3. Se creşte de la generatorul de semnal amplitudinea tensiunii v G până când se observă că forma de undă a tensiunii de ieşire v O, vizualizată pe ecranul osciloscopului, se distorsionează (începe să nu mai fie sinusoidală); când se constată acest lucru, se opreşte creşterea amplitudinii tensiunii de la generator. 4. Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea de intrare v I. Se determină amplitudinea acestei tensiuni. Valoarea astfel măsurată, reprezintă amplitudinea maximă a tensiunii de intrare v I, notată V imax, pe care circuitul de amplificare o poate amplifica fără să introducă distorsiuni în forma de undă a tensiunii de ieşire v O. Valoarea măsurată se trece în Tabelul 1. III. Simularea în Orcad a unui amplificator de semnal mic Se simulează circuitul din Figura 3, iar rezultatele obţinute se trec în Tabelul 2, în câmpurile corespunzătoare mărimilor electrice determinate. Modelul tranzistoarelor utilizat în simulare este specificat în tabelul de mai jos. Pentru sursa de tensiune v G, tipul sursei depinde de tipul analizei şi se va specifica pe parcurs. Masa 1 Masa 2 Masa 3 Masa 4 Masa 5 Masa 6 Q2N2218 Q2N2219 Q2N2270 Q2N2282 Q2N2369 Q2N2509 Figura 3. Circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

7 1. La intrarea circuitului se aplică o sursă de tensiune v G sinusoidală (de tipul VSIN) de amplitudine V g =200[mV], valoare medie 0[V] şi frecvenţă 1[kHz]. 2. Se efectuează asupra circuitului o analiză de tipul Bias Point şi se determină valoarea PSF-ului tranzistorului. Se verifică dacă circuitul funcţionează în RAN; verificarea se realizează după condiţia 1. În caz contrar există greşeli în editarea circuitului. Acestea trebuie eliminate în acest stadiu, altfel rezultatele de la punctele următoare sunt eronate. 3. Se efectuează asupra circuitului o analiză de tipul Time Domain, pentru vizualizarea a n=5 perioade ale tensiunii de intrare v I, respectiv ale tensiunii de ieşire v O. Pe formele de undă astfel obţinute se va observa defazajul de care există între cele două tensiuni, apoi se vor măsura, cu ajutorul cursorului, amplitudea fiecărui semnal vizualizat. 4. Se va calcula modulul amplificării în tensiune a circuitului, precum şi rezistenţa de intrare în amplificator, pe baza relaţiilor 2, respectiv 4. În determinarea valorii amplitudinilor cerute, se va ţine cont de toate zecimalele cu care mărimile sunt afişate (în special în cazul lui V i ). 5. Se efectuează asupra circuitului o analiză de tipul AC Sweep, pentru vizualizarea variaţiei în domeniul frecvenţă a tensiunii de ieşire. În acest scop, sursa de tensiune de tipul VSIN se elimină din circuit şi în locul acesteia se introduce o nouă sursă de tensiune, de tipul VAC, cu următorii parametri: amplitudine 200[mV], şi valoare medie 0[V]. Domeniul de frecvenţă în care se realizează analiza fi baleiat (variat) logaritmic pe domeniul de valori 0.1[Hz] 1000[MHz]. Pentru analiza respectivă, se vor utiliza 100 puncte de analiză pe decadă. Specificarea parametrilor analizei AC Sweep este precizată în lucrarea de laborator 1. Se vizualizează variaţia amplitudinii tensiunii de ieşire v O în domeniul de frecvenţă stabilit prin parametrii analizei, şi pe graficul vizualizat, se determină, cu ajutorul cursorului, frecvenţa superioară a amplificatorului, notată f S. Determinarea parametrului f S se desfăşoară astfel: se măsoară cu ajutorul cursorului valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire v O, valoare notată V ob. Apoi, se va deplasa cursorul pe graficul obţinut, spre direcţia frecvenţelor mari, până când amplitudinea tensiunii de ieşire v O scade la valoarea V ob / 2. Când cursorul ajunge în punctul respectiv, se citeşte pe axa OX valoarea frecvenţei. Valoarea determinată astfel reprezintă frecvenţa superioară f S a amplificatorului

8 - 8 -

9 Nume, Prenume, Grupa: Tabelul 1. Parametrii amplificatorului realizat experimental I C V CE V i R i V o A V f S V imax Tabelul 2. Parametrii amplificatorului simulat I C V CE V i R i V o A V f S Răspundeţi la întrebarea: Care este cauza apariţiei distorsiunilor în forma de undă a tensiunii de ieşire, la amplificatorul studiat? - 9 -

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive

Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive 1. Scopul lucrării: Iniţierea studenţilor cu proiectarea asistată de calculator (CAD) a unei scheme electrice în vederea simulării funcţionării acesteia;

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare Lucrarea Nr. 0 Etaje cu două tranzistoare. Polarizarea în RAN A.Scopul lucrării - Determinarea unor PSF-uri optime pentru tranzistoarele etajului - Obervarea influenţei neîmperecherii tranzistoarelor în

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE AMPLIFICATORL C CIRCIT ACORDAT DERIVATIE 4 M IN OT OT Analizor spectru IN Fiura 6 (). Comutatorul K este pe poziţia de R mare. Comutatorul K scurtcircuitează rezistenţa R a. Cunoscând valoarea L a bobinei

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator Circuite ntegrate Analogice Lucrarea 3. ETAJE DE EŞRE. Prezentare generală Etajele de ieşire pentru circuite integrate analogice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:. să

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea POLITEHNICA din Timişoara Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul Măsurări şi Electronică Optică

Universitatea POLITEHNICA din Timişoara Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul Măsurări şi Electronică Optică MULTIMETRUL NUMERIC VOLTCRAFT 3650 CR 1. Prezentare generală Multimetrul numeric VOLTCRAFT 3650 CR permite măsurarea următoarelor mărimi: tensiune continuă şi alternativă, curent continuu şi alternativ,

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului 1 Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Rev 19 Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generator de semnal. Reglarea și măsurarea parametrilor specifici

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

TRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie.

TRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie. TANZISTOUL IPOLA La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie. două diode În partea de jos avem o zonă de semiconductor de tip n cu un contact metalic,

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

OSCILOSCOPUL ANALOGIC

OSCILOSCOPUL ANALOGIC OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Titlul: Modulaţia în amplitudine

Titlul: Modulaţia în amplitudine LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC Lucrarea nr. 3 STDIL SI VERIFICAREA NI MLTIMETR NMERIC I. INTRODCERE Aparatele de măsurare de tip multimetru permit măsurarea mărimilor electrice cele mai uzuale: tensiune, curent, rezistenţă. Primele

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

2.3. Tranzistorul bipolar

2.3. Tranzistorul bipolar 2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT ALTERNATIV

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT ALTERNATIV Cuprins CAPITOLUL 5 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT ALTERNATIV...6 5. Introducere...6 5.2 Răspunsul în recvenţă în buclă închisă al ampliicatorului operaţional...6 5.2. Frecvenţa de

Διαβάστε περισσότερα

Introducere. Tipuri de comparatoare.

Introducere. Tipuri de comparatoare. FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă

Διαβάστε περισσότερα

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE 004-005 COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

Διαβάστε περισσότερα

I C I E E B C V CB V EB NAB N DE. b x LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR. 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional

I C I E E B C V CB V EB NAB N DE. b x LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR. 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional Tranzistorul bipolar (TB) convenţional reprezintă un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, a cărui funcţie principală

Διαβάστε περισσότερα

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare)

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) LUCRAREA NR. 1 APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) 1. Multimetrul clasic Acest aparat permite măsurarea curenţilor şi tensiunilor în curent continuu şi în curent alternativ

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE

STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE Obiectul lucrării Studierea procesului de ionizare utilizând camera de ionizare ca detector de radiaţii nucleare şi determinarea mărimilor fizice care intervin în procesul

Διαβάστε περισσότερα

Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 2. Lucrare de laborator nr. 3 Convertoare A/N şi N/A rev. 8.3 [0, 1/2V LSB )

Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 2. Lucrare de laborator nr. 3 Convertoare A/N şi N/A rev. 8.3 [0, 1/2V LSB ) Semnale şi sisteme de măsură - Laborator M3 Lucrare de laborator nr. 3 Convertoare A/N şi N/A rev. 8.3 Scop: Studiul CAN şi CNA cu aplicaţie pe un convertor A/N integrat de 8 biţi şi un convertor N/A cu

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV GHEORGHE PANĂ CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE ÎNDRUMAR DE PROIECTARE 999 Gheorghe Pană CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Îndrumar de proiectare Tehnoredactare: Gheorghe Pană Universitatea

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 3 AMPLIFICATOARE DE AUDIOFRECVENTA DE PUTERE PARTEA I. PROIECTARE

LUCRAREA NR. 3 AMPLIFICATOARE DE AUDIOFRECVENTA DE PUTERE PARTEA I. PROIECTARE LUAEA N. 3 AMPLIFIATOAE DE AUDIOFEVENTA DE PUTEE PATEA I. POIETAE onsideratii teoretice De cele mai multe ori semnalele electrice nu sunt suficient de intense pentru fructificarea informatiilor pe care

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICAREA ŞI PRELUCRAREA SEMNALULUI VIDEO

AMPLIFICAREA ŞI PRELUCRAREA SEMNALULUI VIDEO CAPITOLUL 5 AMPLIFICAREA ŞI PRELUCRAREA SEMNALULUI VIDEO Semnalul video obţinut la ieşirea tubului videocaptor trebuie amplificat şi prelucrat pentru a fi folosit în echipamentele de televiziune. La tubul

Διαβάστε περισσότερα

7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL

7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale 7 AMPLIFICATOUL OPEAŢIONAL 7. Electronica amplificatorului operaţional 7.. Amplificatorul diferenţial Amplificatorul operaţional (AO) este un circuit

Διαβάστε περισσότερα

Laborator: Electronică Industrială Electronică de Putere. Convertoare sincrone de curent continuu

Laborator: Electronică Industrială Electronică de Putere. Convertoare sincrone de curent continuu Convertoare sincrone de curent continuu 1. Introducere Un pas important în dezvoltare convertoarelor de curent continuu o reprezintă creşterea randamentului acestora. O metodă de creştere a randamentului

Διαβάστε περισσότερα

DIODA SEMICONDUCTOARE

DIODA SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 1 IO SEMICONUCTORE I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. nexă 1 I. Scopul lucrării Scopul lucrării constă în ridicarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală

1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală 1 1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea actiă normală Se a considera cazul unui tranzistor npn. Funcţionarea tranzistorului pnp este principial aceeaşi dacă se

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

Componentele circuitului din exemplul considerat vor fi plasate cu ajutorul barei componentelor (modalitatea 1). Pentru claritatea schemei, se

Componentele circuitului din exemplul considerat vor fi plasate cu ajutorul barei componentelor (modalitatea 1). Pentru claritatea schemei, se Elemente de simulare şi analiză a circuitelor electronice analogice Multisim 2001, produs al firmei Electronics Workbench, este un instrument de proiectare completă a unui sistem electronic, oferind o

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

Circuit rezonant LC paralel

Circuit rezonant LC paralel Circuit rezonant LC paralel Scopul lucrarii...1 Descrierea circuitului...1 Ecuatii de stare...1 Ecuatii TTN...2 Calculul functiei de transfer H(s)...2 Metoda I: divizor de tensiune...2 Metoda II: ecuatii

Διαβάστε περισσότερα

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7. Manual de utilizare ROUTER 4 în 1 - ΩMEGA O31 - Router Wireless N 150M. Vă mulțumim pentru achiziționarea routerului ΩMEGA Wireless. Am făcut toate eforturile pentru a se asigura că dispozitivul îndeplinește

Διαβάστε περισσότερα

7 Distribuţia normală

7 Distribuţia normală 7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare

Διαβάστε περισσότερα

Manual de utilizare UT58A/UT58B/UT58C CUPRINS INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA...

Manual de utilizare UT58A/UT58B/UT58C CUPRINS INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA... CUPRINS Titlu pag. INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA... 3 SIMBOLURI ELECTRICE INTERNATIONALE... 4 STRUCTURA MULTIMETRULUI... 4 COMUTATORUL

Διαβάστε περισσότερα

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 ARHITETURA, FUNŢIONAREA ŞI APLIAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 1. Arhitectura temporizatorului 555 Temporizatorul 555 a fost folosit prima oară în 1971 de Signetics orporation şi a fost primul temporizator

Διαβάστε περισσότερα

Manual de utilizare multimetru UT58D CUPRINS

Manual de utilizare multimetru UT58D CUPRINS CUPRINS pag. INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA... 3 SIMBOLURI ELECTRICE INTERNATIONALE... 4 STRUCTURA MULTIMETRULUI... 4 COMUTATORUL ROTATIV...

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA A21 DESCĂRCĂTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE CU ŞI FĂRĂ SUFLAJ MAGNETIC. 1. Tematica lucrării

LUCRAREA A21 DESCĂRCĂTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE CU ŞI FĂRĂ SUFLAJ MAGNETIC. 1. Tematica lucrării LUCRAREA A21 DESCĂRCĂTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE CU ŞI FĂRĂ SUFLAJ MAGNETIC 1. Tematica lucrării 1.1. Construcţia şi funcţionarea descărcătorului de înaltă tensiune cu suflaj magnetic. 1.2. Verificarea tensiunii

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

A1. Valori standardizate de rezistenţe

A1. Valori standardizate de rezistenţe 30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea

Διαβάστε περισσότερα

4. Oscilatoare. Clasificare după principiul de funcţionare (ecuaţiile care guvernează producerea oscilaţiilor):

4. Oscilatoare. Clasificare după principiul de funcţionare (ecuaţiile care guvernează producerea oscilaţiilor): 4. Oscilatoare Oscilatoarele sînt circuite care produc semnal periodic, de diverse forme, fără a primi vreun semnal de intrare. Sînt folosite în: - toate circuitele de calcul (generarea semnalului de ceas)

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI Lucrarea nr. STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI. GENERALITĂŢI DESPRE OSCILOSCOP Osciloscopul permite măsurarea semnalelor prin vizualizarea amplitudinii în timp. Cele două axe ale ecranului

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM TDA7294 POWER AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM TDA7294 POWER AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia HI--FI I Sono & Lightt EP 0221... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. Lista de componente 3 4. PCB 3 5. Tutorial TDA7294 4-6

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal În curent continuu, unde valoarea tensiunii şi a curentului sunt constante în timp, exprimarea cantităńii acestora în orice moment este destul de uşoară.

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII CAPITOLL 4 AMPLIFICATOAE DE MĂSAE. APLICAŢII 4.. Noţiuni fundamentale n amplificator este privit ca un cuadripol. Dacă mărimea de ieşire este de A ori mărimea de intrare, unde A este o constantă numită

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare -

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare - GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE - exemplu de proiectare - Presupunem ca se doreste obtinerea unui oscilator cu urmatoarele date de proiectare: Frecventa de oscilatie reglabila in intervalul 2 5

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator 3 Realizarea şi măsurarea unor circuite pe placa de test rev. 1.3

Lucrarea de laborator 3 Realizarea şi măsurarea unor circuite pe placa de test rev. 1.3 1 Lucrarea de laborator 3 Realizarea şi măsurarea unor circuite pe placa de test rev. 1.3 Scop: Folosirea plăcii de test; experimente pe circuite realizate pe o placă de test. Măsurarea divizoarelor rezistive

Διαβάστε περισσότερα

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE 4 POLAZAA ANZSOALO POLA ircuitul de polarizare are rolul de a poziţiona într-un punct de pe caracteristica statică, numit Punct Static de uncţionare (PS) ezultă că circuitul de polarizare trebuie să asigure

Διαβάστε περισσότερα