Laborator biofizică. Noţiuni introductive

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Laborator biofizică. Noţiuni introductive"

Κύρος Ευταξίας
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 Laborator biofizică Noţiuni introductive

$fenomene fizice (tensiune superficială, indice de refracţie, conductivitate termică).$

2 Mărimi fizice Mărimile fizice caracterizează proprietăţile fizice ale materiei (de exemplu: masa, densitatea), starea materiei (vâscozitatea, fluiditatea), mişcarea (viteză, acceleraţie) sau anumite fenomene fizice (tensiune superficială, indice de refracţie, conductivitate termică). Mărimile fizice care exprimă aceeaşi proprietate, deosebindu-se între ele numai cantitativ se numesc mărimi de aceeaşi natură. Caracteristica principală a mărimilor fizice este că sunt măsurabile. A măsura o mărime înseamnă a compara, printr-un procedeu adecvat, mărimea dată cu alta de aceeaşi natură, considerată ca unitate de măsură.

3 SISTEME DE UNITĂŢI. SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI (SI) Pentru biofizică cele trei mărimi fundamentale s-au suplimentat cu încă patru mărimi: - temperatura cu unitatea de măsură Kelvin (K); - intensitatea curentului electric cu unitatea amperul (A); - intensitatea luminoasă cu unitatea candela (cd); - cantitatea de substanţă cu unitatea mol.

4 Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIMG) a recunoscut în 1969 utilizarea unor unităţi care nu fac parte din SI, dar care joacă un rol important şi sunt larg răspândite

6 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE NOŢIUNI DE CALCULUL ERORILOR Orice măsurare experimentală este afectată de erori. După cauza care le produce, acestea se pot împărţi în trei categorii: erori sistematice (observare, instrument, metodă), erori întâmplătoare şi erori grosolane. Erori de metodă: În cursul procesului de măsură, sistemul măsurat interacţionează cu instrumentul de măsură, ceea ce modifică rezultatul măsurătorii Eroarea absolută δ x a unei mărimi x măsurate reprezintă modulul diferenţei maxime posibile între valoarea măsurată şi cea adevărată, iar eroarea relativă ε x este raportul dintre eroarea absolută şi modulul valorii adevărate, fiind dată de raportul dintre eroarea absolută şi modulul valorii măsurate (cu condiţia, evident, ca numitorul să fie nenul). Mărimea se numeşte abaterea mărimii x i de la valoarea medie sau eroare absolută a măsurătorii individuale Rapoartele : se numesc erori relative ale măsurătorilor

7 Pe baza acestor consideraţii, presupunând că măsurătorile sunt suficient de precise, adică eroarea absolută este mică în comparaţie cu valoarea x 0 sau x i a mărimii măsurate putem defini erorile aparente sau erorile probabile astfel:

8 Erorile întâmplătoare sunt determinate deconsiderente statistice. Experienţa arată că mărimile măsurate direct sunt de două tipuri posibile: discrete (de exemplu numărul de impulsuri înregistrate de un detector) şi continue. Analiza teoretică a statisticii mărimilor discrete demonstrează că valorile lor sunt distribuite conform distribuţiei de probabilitate Poisson. În cazul mărimilor continue statistică demonstrează că valorile acestor mărimi sunt distribuite conform distribuţiei normale (Gauss) eroarea pătratică medie a unei măsurători individuale Dacă luăm în considerare contribuţia tuturor erorilor individuale rezultatul măsurătorilor se poate scrie:

PREZENTAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE Prezentarea rezultatelor experimentale într-un referat se face ţinând seama de anumite reguli: Toate datele măsurate trebuie să apară în referat.

9 PREZENTAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE Prezentarea rezultatelor experimentale într-un referat se face ţinând seama de anumite reguli: Toate datele măsurate trebuie să apară în referat. Toate datele măsurate trebuie să fie exprimate în unităţi ale Sistemului Internaţional, în multipli sau submultipli ai acestora, sau în unităţi tolerate Toate seturile de date experimentale, ca şi cele calculate pentru fiecare punct experimental în parte, se prezintă sub formă de tabele. Capul de tabel trebuie să cuprindă pentru fiecare linie (coloană) notaţia mărimii fizice şi în paranteză, unitatea de măsură folosită În cazul în care scala instrumentului de măsură utilizat nu este gradată direct în unităţi SI sau în multipli sau submultipli ai acestora, în tabel vor apare două linii (coloane), prima cu valorile măsurate exprimate în diviziuni, iar a doua cu valorile exprimate în unităţi SI. Pentru toate rezultatele obţinute se efectuează calculul erorilor. Pentru toate corelaţiile studiate se efectuează grafice pe hârtie milimetrică. Dacă este necesar, fie pentru liniarizarea unei corelaţii, fie pentru că mărimea reprezentată variază cu mai multe ordine de mărime, se vor utiliza reprezentări în scară logaritmicå simplă (o singură mărime logaritmată) sau dublă (ambele mărimi logaritmate). Aceasta înseamnă că pe axă se trece mărimea x (cu unitatea sa şi valorile sale rotunjite), dar distanţele dintre aceste valori se iau proporţionale cu logaritmul raportului lor (deci pe axă se măsoară log x ). Rezultatele evaluate pe baza graficelor (pante, ordonate, respectiv abscise ale anumitor puncte) nu se trec pe grafic, ci în textul referatului, împreună cu celelalte rezultate. Graficul unei mărimi discrete nu este o curbă continuă, ci o histogramă (un grafic în trepte)

11 Atenţie la protecţia în laboratorul de biofizică!!!!

Σχετικά έγγραφα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe