Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59.
|
|
- Νομική Αλεξόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 omponente şi circuite pasive Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura condensator variabil condensator variabil condensator variabil de control de ajustare diferenţial Fig Simboluri grafice uzuale pentru condensatoarele variabile. Orice condensator variabil are două părţi componente esenţiale: una mobilă, numită rotor şi alta fixă, numită stator ondensatoare variabile de control În funcţie de tipul dielectricului sunt cu aer şi cu dielectric solid (folii plasticepolipropilenă, teflon). ondensatoarele variabile cu aer au structura prezentată în figura Fig ondensatoare variabile cu aer Armătura rotorului este formată din lamele de aluminiu sau alamă, suprapuse în plane paralele, contactate la un ax. Armătura statorului este realizată la fel ca cea a rotorului, lamelele fiind însă rigidizate şi contactate între ele prin plăci de legătură. Şasiul este format din plăci de nichel, conectate între ele cu ajutorul unor bare. Axul cu ajutorul căruia se roteşte rotorul este fixat la şasiu pe bile sau lamele elastice. Atât rotorul, cât şi statorul sunt izolate electric de şasiu cu ajutorul unor plăcuţe ceramice siliconice ( eventual rotorul poate fi conectat la şasiu). Pentru o delpasare mai fină a rotorului se utilizează un angrenaj de demultiplicare acţionat de un ax de comandă. ondensatoarele cu aer pot avea una, două, trei sau patru secţiuni. Secţiunile pot avea acelaşi stator sau stator independent. Secţiunile pot fi conectate în paralel sau pot fi utilizate în circuite diferite. 8
2 ondensatoare. Se poate considera că aceste condensatoare cu aer au o structură de tip multistrat. Dacă rotorul are n lamele şi statorul n+, rezultă capacitatea condensatorului: = n 0 (3.88) unde 0 este capacitatea între două lamele succesive (rotor - stator). În acest fel deşi permitivitatea relativă a aerului este mică (ε r ) rezultă totuşi o capacitate relativ mare. În afara parametrilor specificaţi condensatoarelor fixe, cele variabile prezintă şi anumiţi parametrii specifici: - apacitatea nominală. ondensatoarele variabile prezintă o capacitate nominală minimă m, şi una maximă. apacitatea minimă m reprezintă capacitatea condensatorului corespunzătoare deplasării minime a rotorului faţă de stator. hiar dacă armăturile rotorului şi statorului nu se mai suprapun, m nu este zero, datorită distanţei mici între rotor şi stator, m este în general de 0-5pF pentru o secţiune. onectând în paralel n (n 4) secţiuni, m va creşte de n ori, (maxim 40-00pF). apacitatea maximă, reprezintă capacitatea condensatorului corespunzătoare deplasării maxime a rotorului faţă de stator. În funcţie de dimensiuni, pentru o secţiune poate lua valori de 50pF...640pF. Prin conectarea în paralel a n (n 4) secţiunea creşte de n ori. - Toleranţa capacităţii poate fi determinată cu relaţia: t = ± 0,7 (0, m + ) / 00 (%) (3.89) - oeficientul de variaţie cu temperatura al capacităţii este dependent de capacitate, depinzând în special de modificările armăturilor cu temperatura. Pentru poate ajunge la ppm/ pentru o secţiune. - Tensiunea nominală este de asemenea dependentă de capacitate, fiind invers proporţională cu aceasta. La,V N este V. - Unghiul de rotaţie maxim ϕ, poate fi de 80 sau Direcţia de rotaţie în sensul creşterii capacităţii este conform acelor de ceas. - Rezistenţa de izolaţie între stator - rotor, între şasiu - stator, şasiu - rotor este în general, R iz > 0GΩ. - Rezistenţa de contact între elementele metalice contactate este R k < 5...0mΩ. - apacitatea parazită între două secţiuni de stator ps < 0,0pF şi între două secţiuni de rotor pr < 0,05pF. - Toleranţa capacităţii unei secţiuni a condensatorului faţă de o altă secţiune este mai mică decât ± 0,7%. - ategoria climatică 40 / 85 /. 8
3 omponente şi circuite pasive - Tangenta ungiului de pierderi tg δ, este de asemenea dependent de capacitate, putând ajunge la 0-3. Atât tgδ cât şi α T sunt influenţaţi de umiditate, crescând cu aceasta. - Legea de variaţie a capacităţii condensatorului este o funcţie de forma, = f( m,, ϕ). (3.90) exprimând modul de variaţie al capacităţii condensatorului în funcţie de poziţia relativă ϕ a rotorului faţă de stator. Legea de variaţie a unui condensator variabil este aleasă în concordanţă cu circuitul în care este utilizat. Se utilizează în general patru legi de variaţie prezentate în figura legea de variaţie liniară; - lege de variaţie pentru frecvenţă variabilă liniar; 3 - lege de variaţie pentru lungime de undă variabilă liniar; 4 - lege de variaţie logaritmică. Fig.3.6. Legi de variaţie a capacităţii - Pentru aparatura de măsură în care se doreşte gradarea liniară a scalei condensatorului variabil, se folosesc condensatoare cu lege de variaţie liniară a capacităţii (fig.3.5., curba ), = m + ϕ ϕ ( - m ). (3.9) - În anumite circuite utilizate în special în aparatura de radioemisie şi radiorecepţie, se doreşte o lege de variaţie a capacităţii condensarorului astfel încât să se obţină o gradaţie liniară a scalei frecvenţei (figura 3.6), f = f - ϕ ϕ (f -f m ) (3.9) 83
4 ondensatoare. unde f reprezintă frecvenţa de acord a capacităţii cu o inductanţă L; f m, f, reprezintă frecvenţa minimă şi maximă de acord. f f f m 84 ϕ Fig.3.6. Variaţia liniară a frecvenţei cu unghiul de rotaţie al condensatorului variabil. Între f, f m, f, şi, m, există relaţiile: f = π L ; f m = π L ; f = ϕ π L m ; (3.93) unde L este inductanţa de acord. Înlocuind relaţiile (3.93) în (3.9), rezultă legea de variaţie a capacităţii condensatorului variabil pentru o variaţie liniară a frecvenţei f cu unghiul de rotaţie, (figura 3.6, curba ), m = (3.94) ϕ m ϕ - În anumite circuite de acord utilizate în aparatura de radio emisie sau radiorecepţie se doreşte o lege de variaţie a capacităţii condensatorului variabil astfel încât să se obţină o gradaţie liniară a scalei lungimii de undă, (figura 3.63); ϕ( χ χ m) χ = χ m + (3.95) ϕ unde χ este lungimea de undă corespunzătoare acordului capacităţii cu o inductanţă L. χ m, χ reprezintă lungimea de undă minimă respectiv maximă. Între mărimile χ,χ m, χ şi, m, există relaţiile: χ = πc L, χ m = πc L m, χ = πc L (3.96)
5 omponente şi circuite pasive unde L este inductanţa de acord, iar c este viteza de propagare a undelor electromagnetice în vid. χ χ χ m ϕ ϕ Fig Variaţia liniară a lungimii de undă cu unghiul de rotaţie al condensatorului variabil. Înlocuind relaţiile (3.96) în (3.95), rezultă legea de variaţie a capacităţii condensatorului, variabil pentru o variaţie liniară a lungimii de undă χ cu unghiul de rotaţie al condensatorului, (figura 3.6, curba 3), ϕ = m + (3.97) ϕ m - La unele aparate de măsură ( generatoare, Q-metre) este necesar ca variaţia relativă a capacităţii d /, să fie proporţională cu variaţia dϕ a poziţiei rotorului faţă de stator, adică: d / = adϕ (3.98) unde a este un coeficient de proporţionalitate. Rezolvând ecuaţia (3.98) cu condiţiile la limită, pentru ϕ = ϕ m, = m, iar pentru ϕ = ϕ, = rezultă, = m e ϕ ln ϕ m (3.99) care reprezintă legea de variaţie logaritmică (figura 3.5, curba 4). Din punct de vedere tehnologic, legea de variaţie a capacităţii unui condensator variabil se obţine prin forma geometrică a armăturii rotorului. Se consideră lamelele (armăturile) rotorului şi statorului ca în figura Dacă statorul are n+ lamele (armături), iar rotorul n (armături), amplasate la distanţe egale cu d (distanţa între două lamele rotor-stator succesive), condensatorul are structura din figura apacitatea condensatorului va fi: = n 0 = nεa / d ; (3.00) 85
6 ondensatoare. unde A este aria de suprapunere a două lamele rotor-stator; ε 0 = F/ m = 8,854pF/m. π Fig Geometria armăturilor rotor şi stator. 0 stator n rotor n 0 0 n+ Fig Schema echivalentă. Pentru o anumită structură raportul nε / d = k 0 (constant) Rezultă deci că variaţia capacităţii d, este de forma: d = K 0 da (3.0) La o variaţie dϕ a unghiului de rotaţie ϕ, rezultă o variaţie da a suprafeţei A de suprapunere a armăturii rotor-stator, r ( ϕ ) r0 da = dϕ (3.0) 86
7 omponente şi circuite pasive Dimensiunea r(ϕ) a lamelei (armăturii) rotorului rezultă din (3.0), r (ϕ) = r 0 + da / dϕ (3.03) Având în vedere relaţia (3.0), rezultă: r (ϕ) = r 0 + kd / dϕ (3.04) unde k este o constantă pentru o anumită soluţie constructivă (dependentă de n şi d). În funcţie de legea de variaţie a condensatorului variabil rezultă dimensiunea r(ϕ) a armăturii rotorului. Se va considera ϕ = π. Pentru legea de variaţie liniară a capacităţii, introducând relaţia (3.9) în relaţia (3.04) rezultă: r (ϕ) = r 0 + k π ( - m ) (3.05) deci dimensiunea r (ϕ) este independentă de ϕ, rezultând pentru armătura rotorului o formă semicirculară de rază r. Pentru legea de variaţie pentru frecvenţă variabilă liniar, introducând relaţia (3.94) în relaţia (3.04) rezultă: m r (ϕ) = r 0 + k m (3.06) 3 ϕ m π π Pentru ϕ = 0, rezultă, r m (0) = r 0 + k m ( / π) (- ) (3.07) Pentru ϕ = π, rezultă, r (π) = r 0 + k m ( / π)(- r (π) > r (0) m )/ m 3 (3.08) Deci dimensiunea r(ϕ) a armăturii rotorului creşte cu creşterea lui ϕ. Pentru un raport de / m = 0, r (π) = 33 r (0), deci dimensiunea r(π) creşte de 33 ori faţă de r(0). Pentru legea de variaţie pentru lungime de undă liniar variabilă, introducând relaţia (3.97) în (3.04) rezultă pentru dimensiunea r(ϕ) a rotorului relaţia, r ϕ (ϕ) = r 0 + k m ( / π) ( ) + / m (3.09) π m 87
8 ondensatoare. Pentru ϕ = 0, rezultă, r (0) = r 0 +( k m / π) m (3.0) Pentru ϕ = π, rezultă, r (π) = r 0 + (k m / π) [( )] m m / (3.) Deci r (π) > r (0), dimensiunea r(ϕ) a armăturii rotorului creşte cu ϕ (conform relaţiei (3.09) ). Pentru un raport / m =0, r(π) creşte de 0 ori faţă de r(0). Pentru legea de variaţie logaritmică a capacităţii condensatorului variabil, introducând relaţia (3.99), în relaţia (3.04); rezultă pentru dimensiunea r(ϕ) a rotorului, legea de variaţie: ϕ r (ϕ) = r 0 +( k m / π)ln( / m )eπ ln / m (3.) Pentru ϕ = 0, rezultă, r (0) = r 0 + (k m / π)ln( / m ) (3.3) Pentru ϕ = π, rezultă, r (π) = r 0 + (k m / π)ln( / m )e ln / m (3.4) Pentru / m = 0, rezultă o creştere a lui r(π) aproximativ de trei ori faţă de r(0). Deci numai pentru legea de variaţie liniară a capacităţii, armătura rotorului este semicirculară, pentru celelalte legi de variaţie neliniare, dimensiunea r(ϕ) a armăturii rotorului creşte odată cu ϕ, conform relaţiilor determinate anterior. ondensaroarele variabile cu aer sunt condensatoare de înaltă precizie, având o bună stabilitate a capacităţii cu frecvenţa, temperatura, tensiunea, au pierderi mici, o bună rezoluţie de reglaj. Sunt utilizate până la frecvenţe de sute Hz. ondensatoarele variabile de control cu dielectric solid prezintă o capacitate specifică mai mare, fiind de dimensiuni mai mici. Se utilizează ca dielectric folii de materiale termoplaste: polipropilenă, teflon (PTFE), policarbonat. Au capacitatea maximă mai mică şi parametrii mai slabi decât cele cu aer. Se utilizează în general în radioreceptoare de calitate mai slabă. Au o structură multistrat plană, structura constructivă fiind prezentată în figura Parametrii condensatorului depind de tipul de dielectric utilizat. 88
9 omponente şi circuite pasive Fig.3.66.ondensator variabil de control cu dielectric solid, [4] ondensatoare variabile de ajustare Sunt utilizate pentru reglarea la valoarea nominală a unor parametrii ai circuitelor electronice, în special pentru reglarea la valoarea nominală a frecvenţei de rezonanţă a circuitelor oscilante L, utilizate în diverse tipuri de circuite. Scopul este de fapt de a compensa abaterea inductanţei inductorului conectat în serie sau în paralel cu condensaroarele. ai sunt de asemenea utilizate pentru conectarea în paralel cu condensatoarele variabile de control, în scopul obţinerii unei rezoluţii de reglaj mai bună. Din punct de vedere al dielectricului utilizat se împart în două categorii: - condensatoare variabile de ajustare cu ceramică; ce utilizează ca dielectric ceramica de tip I, cu coeficient de variaţie cu temperatură definit; având în vedere forma constructivă, pot fi de tip disc sau tubular. - condensatoare variabile de ajustare cu folii din materiale termoplaste. ondensatoare variabile de ajustare ceramice de tip disc au soluţia constructivă prezentată în figura
10 ondensatoare. - pivot (ax); - sudură pivot - rotor; 3 - armătură rotor; 4 - rotor; 5 - armătură stator; 6 - stator; 7 - rondelă cauciuc siliconic; 8 - cosă dublă; 9 - contact stator (cosă simplă ); 0 - arc. Fig ondensator variabil de ajustare ceramic de tip disc. Rotorul, sub formă de disc, este realizat din ceramică de tip I, fiind dielectricul condensatorului. Armătura rotorului este din pastă de Ag, depusă prin pulverizare pe o faţă a rotorului, sub formă de sector de cerc. Statorul se realizează din ceramică de tip steatit, foarte importantă fiind stabilitatea termică dimensională. Armătura statorului este din Ag depusă prin serigrafie sub formă de sector de cerc. Rotorul se deplasează circular, cu ajutorul unei şurubelniţe, prin intermediul unui ax. ondensatoarele ceramice disc pentru ajustare au m /, de la 3 / 0 pf la 0 / 60 pf, tensiunea nominală 60V, 50V, 350V. Tangenta unghiului de pierderi tgδ < 0-3 rezistenţa de izolaţie R iz > 3GΩ, momentul de rotaţie gf / cm. Se utilizeză dielectric de tip: N50, N750, N500. ondensatoare variabile de ajustare ceramice de tip tubular au forma constructivă prezentată în figura Dielectricul se realizează din ceramică de tip I sub formă de tub. În exteriorul tubului ceramic se depune armătura stator din Ag, sub formă tubulară. Rotorul este un şurub metalic ce se deplasează elicoidal în interiorul tubului ceramic. Se utilizează dielectric de tip N00, N300. Au capacitatea m / de la 0,3 /,5pF la / pf, tensiunea nominală 400V, 500V. ategoria climatică este 50/00/, tangenta unghiului de tgδ 0-3, rezistenţa de izolalaţie R iz > 0GΩ. 90
11 omponente şi circuite pasive Fig ondensator variabil de ajustare ceramic de tip tubular [4]. ondensatoarele variabile de ajustare cu dielectric sub formă de folii din materiale termoplaste au structura constructivă din figura Armătura stator este formată din 3-4 lamele metalice semicirculare suprapuse, susţinute mecanic de un corp din material plastic. Armătura rotor este formată din - 3 lamele metalice semicirculare contactate la un ax. Dielectricul este sub formă de folii, utilizându-se: polietilenă, polipropilenă, policarbonat, teflon (PTFE). Fig.3.69.ondensator variabil de ajustare cu dielectric termoplast [4]. Parametrii condensatorului depind de tipul de dielectric utilizat. Se obţin capacităţi m / de la,5 /5 pf la /0 pf, tensiunea nominală de 50V, 50V. ategoria climatică: 40/70/, 40/85/, 40/5/. ondensatoarele variabile de ajustare sunt caracterizate de aceeaşi parametrii ca şi condensaroarele variabile de control. Specific acestora este toleranţa capacităţii dată prin valoarea maximă a capacităţii minime ( m ) şi valoarea minimă a capacităţii maxime ( m ). Legea de variaţie a capacităţii cu poziţia relativă a rotorului faţă de stator este liniară. 3.3 Pierderi de putere în condensator. Scheme echivalente. Impedanţa condensatorului 3.3..Pierderi de putere. Scheme echivalente. Numai un condensator considerat ca fiind ideal (teoretic) poate fi caracterizat numai printr-o capacitate (echivalent numai cu o capacitate ), având în acest caz o impedanţă: 9
12 ondensatoare. Z = U / I = /jω = Z e jϕ (3.5) Z = / ω = X, ϕ = - π / (3.6) unde Z este impedanţa complexă a condensatorului, X este reactanţa capacitivă, ϕ este defazajul între U aplicată la bornele condesatorului şi curentul I ce străbate condensatorul. 9
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCapacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραComponente şi circuite pasive 3. CONDENSATOARE
3. CONDENSATOARE Condensatorul reprezintă o componentă electrică (electronică) pasivă realizată în scopul obţinerii unei impedanţe capacitive concentrată într-un volum cât mai mic şi cu o comportare cât
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi circuite pasive
Componente şi circuite pasive 3.1.5.1.6. Condensatoare cu dielectric mixt Utilizând tehnologia bobinării se realizează o mare varietate de condensatoare cu dielectric mixt, folosind în general pentru realizarea
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα5. Condensatoare. 5.1 Proprietăţi şi model analitic
5. Condensatoare Cuprinsul capitolului: - Proprietate esenţială, model analitic simplificat, unitate de măsură, simbol - Circuit echivalent, condensatorul în regim permanent sinusoidal - Mărimi caracteristice
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότερα1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr. 3 CONDENSATOARE FIXE
U.T. Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Componente şi Circuite Pasive Lucrarea de laborator nr. 3 CONDENSATOARE FIXE Scopul lucrării : cunoaşterea principalelor tipuri de condensatoare,
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραPROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE
Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor
Διαβάστε περισσότεραPARAMETRII CONDENSATOARELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FRECVENŢĂ
L.2 PARAMETRII ONDENATOARELOR. DEPENDENŢA PARAMETRILOR DE FREVENŢĂ 1. copul lucrării - cunoaşterea parametrilor conensatoarelor şi a epenenţei acestora e construcţie şi frecvenţă; - însuşirea moului e
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραReflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραSeminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραCondensatoare. 1 C sau du
U.T. Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Componente şi Circuite Pasive Condensatoare Scopul lucrării : Reamintirea principalilor parametri ai condensatoarelor fixe, învăţarea utilizării
Διαβάστε περισσότερα