Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,"

Transcript

1 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se cunosc: = KΩ, =0KΩ, ştiind că amplificatorul operaţional este ideal. ezolvare Fig. 58 În cazul amplificatorului operaţional ideal se ţine cont de proprietăţile sale: impedanţa de intrare i, impedanţa de ieşire 0, coeficientul de amplificare în buclă deschisă A 0. Întrucât amplificatorul operaţional are coeficientul de amplificare în buclă deschisă infinit, orice diferenţă de tensiune ar exista între cele două intrări inversoare şi neinversoare, ea va duce la saturarea amplificatorului. in acest motiv se trage concluzia că tensiunile pe cele două intrări trebuie să fie egale, prin urmare tensiunea pe intrarea inversoare trebuie să fie zero. În aceste condiţii putem scrie:, I I de unde rezultă: Au 0 i Semnul minus arată că semnalul de ieşire este în antifază cu semnalul de intrare 0

2 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale 59. Să se calculeze coeficientul de amplificare al amplificatorului neinversor din fig.59. Se cunosc: = KΩ, = 5KΩ, iar amplificatorul operaţional este ideal. ezolvare Fig. 59 atorită coeficientului de amplificare infinit al amplificatorului operaţional pentru a nu se ajunge la saturaţie este necesar ca tensiunea - să fie egală cu +, iar datorită impedanţei de intrare infinite curenţii prin cele două rezistenţe sunt egali. Prin urmare se poate scrie:, I( ) I A u i În circuitul din fig. 60 se cunosc: = KΩ, = KΩ, =KΩ, 4 = 6KΩ, =, =,5, = 6, iar amplificatorul operaţional este ideal. Să se determine: a) tensiunea la ieşire b) dacă = KΩ, ce valori trebuie să aibă rezistenţele şi astfel încât amplificatorul să fie sumator? 0

3 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Fig. 60 ezolvare a) Tensiunea - este zero de unde rezultă că: I, I I I4, 4, eoarece impedanţa de intrare a amplificatorului operaţional este infinită se poate scrie: I I I 4 I in primele trei relaţii se află curenţii I, I, I, iar din ultimele două relaţii: 4 5 b) Pentru ca amplificatorul să fie sumator este necesar ca tensiunea la ieşire să fie direct proporţională cu suma tensiunilor de la intrare, deci este necesar ca = =, caz în care tensiunea la ieşire va fi: 4 9 0

4 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale 6. Pentru circuitul din fig. 6 se cunosc: = KΩ, =4KΩ, = KΩ, = 0 KΩ, =, iar amplificatorul operaţional este ideal. Să se determine: a) Curentul I b) Curentul I ezolvare Fig. 6 a) Întrucât potenţialul - = 0 se pot scrie relaţiile:, I, I I I in ultimele două relaţii rezultă: I Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinită : I =I, iar din prima relaţie rezultă: I / in expresiile anterioare se obţine: I 4mA b) I I I 6mA 6. Circuitul din fig. 6 este format dintr-un amplificator operaţional ideal, cu rezistenţele: = KΩ, = 4KΩ, = 4KΩ, 4 = 04

5 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, 400KΩ, şi o diodă Zener cu tensiunea de deschidere U z. Să se determine tensiunea pe rezistenţa în funcţie de tensiunea la intrare. ezolvare Fig. 6 acă tensiunea este mai mică decât tensiunea de deschidere a diodei U z, curentul prin rezistenţa 4 este zero deoarece dioda este blocată, iar impedanţa de intrare a operaţionalului este infinită. Prin urmare pe intrarea neinversoare tensiunea va fi în acest caz. În rest montajul este un amplificator neinversor şi prin urmare tensiunea pe rezistenţa, care este aceeaşi cu va fi: acă este mai mare decât tensiunea U z, dioda este deschisă şi indiferent de valoarea rezistenţei 4, la intrarea neinversoare vom avea tensiunea U z. in acest motiv tensiunea pe rezistenţa va fi: Uz În acest caz se observă că montajul este un stabilizator de tensiune întrucât tensiunea de ieşire nu depinde de tensiunea de intrare. 6. Se consideră montajul din fig. 65. Ştiind că tensiunea =4, să se determine tensiunile,, şi tensiunea U=

6 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale ezolvare Fig. 6 Primul amplificator este un repetor neinversor şi este un caz particular al unui amplificator neinversor în care rezistenţa din reacţie este zero, iar rezistenţa dintre intrarea inversoare şi masă este infinit. În aceste condiţii avem: Amplificatoarele doi şi trei sunt inversoare la care rezistenţele şi sunt egale în conscinţă amplificarea lor este - ele fiind repetoare inversoare. in acest motiv vom avea:, 4 U Montajul din fig.64 este format dintr-un amplificator operaţional ideal şi din rezistenţele = KΩ, = 0KΩ, = KΩ, 4 = 0KΩ, = 0KΩ, iar =, = 4. Să se determine: a) tensiunea la ieşire ; b) valoarea rezistenţei 4 astfel încât amplificatorul să fie diferenţial; c) valoarea tensiunii de ieşire dacă amplificatorul este diferenţial. 06

7 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, ezolvare Fig.64 a) Tensiunea la ieşire se obţine prin compunerea tensiunilor generate la ieşire de tensiunile şi. Faţă de tensiunea montajul este un amplificator inversor, iar faţă de tensiunea + montajul se comportă ca un amplificator neinversor, astfel încât putem scrie:,, iar 4 4 Prin urmare: 4 4 6,66 b) Amplificatorul din fig. 64 este diferenţial dacă tensiunea la ieşire este direct proporţională cu diferenţa tensiunilor de la intrare. În ultima relaţie scoatem în factor comun / şi obţinem: 4 4 Prin urmare amplificatorul este fiferenţial dacă 07

8 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale de unde obţinem 4 c) 0 0K 65) La intrarea montajului din fig. 65 se aplică o tensiune de forma: 4cos t, unde ω=4. Amplificatorul operaţional este ideal, =KΩ, iar C = 0μF. Să se determine tensiunea de ieşire după un timp t = ms. Fig. 65 ezolvare Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinit prin rezistor şi prin condensator trece acelaşi curent I. Coeficientul de amplificare pe mod difernţial al operaţionalului fiind infinit trebuie ca tensiunea 0altfel amplificatorul intră în saturaţie. În aceste condiţii vom avea: Q t I, Idt C C 0 Unde Q este sarcina de pe condensator. in prima relaţie scoatem curentul I pe care-l folosim în a doua relaţie t t Udt 4cos( t)dt C C

9 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, 4 sin( t) 0,748 C 66. În montajul din fig. 66 se cunosc: = KΩ, = 4KΩ, =KΩ, 4 = 8KΩ, = 0KΩ, 5 = KΩ, 6 = 4KΩ, =, =, =. Ştiind că amplificatoarele sunt ideale să se determine tensiunile 4 şi 5. ezolvare Fig.66 Primul amplificator din fig. de mai sus este un sumator neinversor. Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinit tensiunea. in acelaşi motiv prin rezistenţele şi se obtine acelaşi curent I, iar 4 I( ). Factorul de amplificare pe mod diferenţial al operaţionalului fiind infinit tensiunile + şi - trebuie să fie egale şi prin urmare vom avea: in ultima relaţie se gaseşte curentul I şi tensiunea: ( ) ( )

10 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale Ţinând cont de valorile rezistenţelor, 4, 5, 6 se observă că 5 îndeplinesc condiţia şi prin urmare al doilea amplificator este 4 6 diferenţial de unde rezultă: 4 5 ( 4 ) 67. Pentru circuitul din fig. 67 să se găsească dependenţa tensiunii de ieşire in funcţie de tensiunea de la intrare. ezolvare Fig. 67 Se procedează la fel ca la amplificatorul inversor şi se poate scrie: I, Q/ C Unde Q este sarcina de pe condensator. Prin condensator şi prin rezistor trece acelaşi curent astfel încât se poate dq nota : I de unde se obţine: dt d C dt 68. Montajul din fig. 68 este format dintr-un amplificator operaţional ideal, din rezistenţa =KΩ, şi din dioda a cărei 0

11 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, caracteristică este descrisă de ecuaţia: I IS exp, unde I S =0-6 A, T iar T 6 0. Tensiunea la intrare este = 0. Să se determine tensiunea la ieşire 0. ezolvare I, in relaţiile de mai sus rezultă: T T Fig. 68 I ln I I S I ln T T I S ln I ln I S S exp T Întrucât = 0, iar I S = 0 - al doilea termen se poate neglija şi se obţine: ln 59,7m T 69. Se dă comparatorul din fig. 69, în care =KΩ, = 0KΩ, iar amplificatorul operaţional este ideal şi este alimentat cu tensiunile CC = ±0. acă tensiunea de la intrare variază între ± 5 cum se modifică tensiunea la ieşire.

12 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale Fig. 69 ezolvare Ţinând cont că impedanţa de intrare a operaţionalului este infinită şi prin urmare prin rezistenţele şi trece acelaşi curent I, pentru montajul de mai sus se poate scrie relaţia: in care rezultă: se obţine: I acă la intrare sunt 5, amplificarea montajului fiind 0 acesta va fi saturat, iar = 0. Amplificatorul va ieşi din această stare când + >0: p ( 0) 0 iar din acest moment = 0.

13 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Fig. 69 Când tensiunea scade de la 5, amplificatorul este saturat, tensiunea de ieşire este = 0, şi va rămâne aşa până când + <0, deci când : p (0) 0 ependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare este reprezentată în fig Se consideră montajul din fig.70 în care = MΩ, tensiunea de intrare este =, iar dioda are o caracteristică descrisă de ecuaţia: I IS exp. În plus se cunosc: I S = 0-4 A, T iar T 6 0. Să se determine tensiunea. Fig. 70

14 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale ezolvare I, I IS exp T IS exp 9,9996 T 7. În montajul din fig.7 se cunosc: =KΩ, = 0KΩ, E =, amplificatorul operaţional este ideal şi este alimentat cu tensiunile CC = ±0. acă tensiunea de la intrare se modifică în domeniul ± 5 cum variază tensiunea de la ieşire. ezolvare Fig. 7 Ţinând cont că impedanţa de intrare a amplificatorului operaţioal este infinită şi prin urmare prin rezistenţele şi trece acelaşi curent I, pentru montajul de mai sus se poate scrie relaţia: in care se obţine: E I E acă tensiunea este 5 amplificatorul va fi saturat în starea sus = CC, şi va rămâne astfel până când 4

15 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, E 0 0 p,8 Fig. 7 Când este 5 amplificatorul va fi saturat în starea jos: şi va rămâne aşa până când: 0 = CC p 0 0 ependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare este reprezentată în fig Circuitul din fig. 7 cuprinde două amplificatoare operaţionale ideale şi rezistenţele: = 0KΩ, = KΩ, = KΩ, 4 = 8KΩ. Cunoscând tensiunile = şi =, să se determine: a) tensiunea 0 şi tensiunea la ieşire b) aloarea rezistenţei 4 care va face montajul să fie diferenţial, în ipoteza că celelalte rezistenţe au valorile de mai sus. 0 5

16 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale 6 Fig. 7 ezolvare a) Primul amplificator este un neinversor şi prin urmare:, Al doilea amplificator este un inversor pentru tensiunea şi neinversor pentru tensiunea. 5,6 4 4 b) Pentru ca montajul de mai sus să fie diferenţial trebuie ca tensiunea la ieşire să fie proporţională cu diferenţa tensiunilor de la intrare. Prin urmare este necesar ca: 4 4 e unde rezultă: K În circuitul din fig. 7 rezistenţele au valorile: = KΩ, = 9KΩ, = KΩ, 4 = 0KΩ, iar = 0m, = 0m. Să se determine tensiunile, 4 şi.

17 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, ezolvare Fig. 7 Primele două amplificatoare sunt neinversoare şi prin urmare 0, 4 0, Al treilea amplificator, cu rezistenţele din montaj, este un amplificator diferenţial şi prin urmare vom avea: 4 ( ) 74. Pentru montajul din fig.74 se cunosc: = KΩ, K = 5, tensiunile de alimentare ale operaţionalului sunt CC = ±0, iar dioda este o diodă cu siliciu având tensiunea de deschidere de 0,6. acă tensiunea la intrare variază între = 5 şi 5 să se reprezinte grafic dependenţa tensiunii de ieşire de cea intrare. 7

18 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale Fig. 74 ezolvare Amplificatorul este un inversor şi prin urmare dacă este pozitiv tensiunea la ieşire va fi negativă, iar dioda va fi blocată. În aceste condiţii montajul se comportă ca un amplificator inversor având rezistenţa de reacţie (K+) şi prin urmare putem scrie: K Impedanţa de intrare a operaţionalului fiind infinit, iar dioda fiind blocată, prin toate cele trei rtezistenţe vom avea acelaşi curent : I in ultima relaţie scoatem: (K ) (K ) (K ) Folosind şi prima relaţie vom obţine: (K ) (K ) 5 8

19 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Prin urmare la tensiuni pozitive de intrare tensiunea la ieşire va fi negativă şi va depinde liniar de tensiunea de la intrare dacă aceasta este mai mică de, iar dacă va fi mai mare de amplificatorul va fi saturat, tensiunea de ieşire fiind de 0. acă tensiunea de intrare devine negativă, tensiunea la ieşire devine pozitivă, iar la tensiuni de ieşire mai mari de 0,6 dioda se deschide şi din acel moment tensiunea la ieşire va rămâne 0,6 chiar dacă tensiunea de intrare continuă să crească în valoare apsolută. acă tensiunea de ieşire este sub 0,6 ea va depinde liniar de tensiunea de intrare conform ultimei relaţii. Fig ) În montajul din fig. 75 se foloseşte un amplificator operaţional ideal, iar dioda Zener este cu siliciu şi are tensiunea de deschidere U z = 4. Cum variază tensiunea la ieşire atunci când tensiunea la intrare variază între ±0. Fig. 75 9

20 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale ezolvare acă dioda Zener este deschisă, fie la polarizare directă, fie la polarizare inversă montajul se comportă ca un amplificator inversor având amplificarea şi o tensiune la intrare egală cu tensiunea de deschidere a diodei : Unde =0,6 la polarizare directă şi 4 la polarizare inversă. acă dioda este blocată este ca şi cum dioda nu ar exista, iar montajul devine un inversor la care cele două rezistenţe sunt egale cu, amplificarea este, iar tensiunea la intrare este. Se observă că în acest caz tensiunea la ieşire depinde liniar de tensiunea la intrare. Fig Un amplificator operaţional ideal este folosit într-un montaj similar celui prezentat în fig. 76, în care se cunosc: = KΩ, = 0KΩ, = KΩ, E =, iar tensiunile de alimentare sunt ±0. Să se determine dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare. 0

21 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Fig. 76 ezolvare Suma curenţilor din nodul de la intrarea neinversoare trebuie să fie zero şi prin urmare putem scrie: 0 0 in această relaţie vom scoate + : Ca amplificatorul să nu fie saturat ar trebui ca pe cele două intrări să avem tensiuni egale, prin urmare: + = E. in cauza reacţiei pozitive din montaj această egalitate nu există niciodată. acă: + > E amplificatorul va fi saturat sus, 0 = 0H = 0, iar acest lucru se întâmplă pentru:, E H P În cazul în care + < E amplificatorul va fi saturat jos, = j = 0, iar acest lucru se întâmplă dacă :

22 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale j P E 4,8 Fig Pe amplificatorul operaţional ideal din fig. 77 tensiunile de alimentare sunt CC = ±0, iar dioda Zener are tensiunea de deschidere U z = 6. Să se determine dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare. ezolvare Fig. 77 acă dioda este blocată prin rezistenţa nu avem curent, iar tensiunea pe diodă este egală cu tensiunea. În acest caz montajul este un neinversor cu rezistenţa infinit şi deci este un repetor = =.

23 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, acă avem 0 0,6 dioda este blocată, iar =. acă 0,6 dioda se deschide la polarizare directă, iar amplificatorul este saturat jos. acă 0 Uz dioda este blocată, iar =. acă U z dioda se deschide la polarizare inversă iar amplificatorul este saturat sus. Fig Ştiind că tensiunile PS = 6, PJ = 4, iar tensiunile de alimentare pentru cele două amplificatoare sunt CC = ±0, să se găsească dependenţa tensiunii de ieşire de tensiunea de la intrare atunci când aceasta variază între 0 şi 0.

24 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale ezolvare Fig. 78 acă 4 primul amplifator este saturat sus, iar al doilea este saturat jos. În aceste condiţii dioda este deschisă, este blocată, iar 0. acă 4 6 ambele amplificatoare sunt saturate jos, prin urmare ambele diode sunt blocate, iar 0. acă 6 primul amplificator este saturat jos, al doilea este saturat sus, dioada este blocată, iar este deschisă şi prin urmare Montajul din fig.79 este format dintru-un amplificator operaţional real având parametrii: A 0 = 000, impedanţa de intrare i =0KΩ, impedanţa de ieşire = 0Ω, iar rezistenţele din circuit au valorile: = 0KΩ, = 50KΩ. Să se determine coeficientul de amplificare al montajului. Fig. 79 4

25 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, 5 ezolvare Pentru montajul de mai sus se pot scrie relaţiile: I, I, i I, I I I 0 I A I in ultima relaţie obţinem: ) ( I ) A ( 0 Înlocuind în ultima relaţie I avem: 0 ) ( ) A ( e unde putem scoate: 0 A În plus din primele patru relaţii avem: i I i Folosind relaţia pentru obţinută mai sus obţinem:

26 Capitolul 6 Amplificatoare peraţionale 6 i 0 A 4,94 A A i 0 i 80. În montajul din fig.80 amplificatorul operaţional este ideal, iar tensiunile de alimentare sunt CC = ±0. ioda Zener cu siliciu are o tensiune de deschidere la polarizare inversă U Z = 6, iar rezistenţele au valorile =0KΩ. Să se determine dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare. Fig. 80 ezolvare acă dioda este blocată montajul de mai sus este un amplificator neinversor la care rezistenţa =. Prin urmare în acest caz, I, I, I A A, A

27 vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, acă dioda este deschisă ea scurtcircuitează bucla de reacţie, iar amplificatorul se saturează la tensiunea ± CC funcţie de semnul tensiunii. acă A 0,6, dioda este deschisă, la polarizare directă, iar amplificatorul este saturat jos 0. Blocarea diodei la polarizare directă are loc când A creşte peste 0,6. A Acest lucru are loc când 0,, iar tensiunea la ieşire va avea un salt de la 0 la A 0,9. Pentru 0,6 A 6 dioda este blocată. Tensiunea de intrare va fi cuprinsă între valorile 0,, iar cea de ieşire va fi Pentru A 9,dioda se deschide la polarizare inversă. Tensiunea de intrare va fi 4,5, iar operaţionalul va fi saturat sus cu tensiunea de ieşire 0. ependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare este prezentată în fig. 80. Fig.80 7

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL

7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale 7 AMPLIFICATOUL OPEAŢIONAL 7. Electronica amplificatorului operaţional 7.. Amplificatorul diferenţial Amplificatorul operaţional (AO) este un circuit

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAłIONAL IDEAL

AMPLIFICATORUL OPERAłIONAL IDEAL 2 AMPLIFICATORUL OPERAłIONAL IDEAL 2.1 NoŃiuni generale DefiniŃie. Amplificatorul operańional (AO) este un amplificator electronic de curent continuu, cu câştig mare, realizat sub formă de circuit integrat

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII CAPITOLL 4 AMPLIFICATOAE DE MĂSAE. APLICAŢII 4.. Noţiuni fundamentale n amplificator este privit ca un cuadripol. Dacă mărimea de ieşire este de A ori mărimea de intrare, unde A este o constantă numită

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV GHEORGHE PANĂ CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE ÎNDRUMAR DE PROIECTARE 999 Gheorghe Pană CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Îndrumar de proiectare Tehnoredactare: Gheorghe Pană Universitatea

Διαβάστε περισσότερα

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE LMTĂ STATCE ALE AMPLFCATOAELO OPEAłNALE 5 La un AO ideal dacă valoarea de curent continuu a tensiunii de intrare este zero atunci şi la ieşire valoarea de c.c. a tensiunii este tot zero. Această limitare

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica. Progresii aritmetice si geometrice Progresia aritmetica. Definitia 1. Sirul numeric (a n ) n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat a n+1 a

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE 3.1 Structura internă de principiu a amplificatoarelor operańionale Amplificatorul operańional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

Introducere. Tipuri de comparatoare.

Introducere. Tipuri de comparatoare. FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare: Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR

Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 8.1 Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR 8.1. Impedanţa de intrare Orice dispozitiv electric care cere un semnal pentru a

Διαβάστε περισσότερα

2.3. Tranzistorul bipolar

2.3. Tranzistorul bipolar 2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator Circuite ntegrate Analogice Lucrarea 3. ETAJE DE EŞRE. Prezentare generală Etajele de ieşire pentru circuite integrate analogice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:. să

Διαβάστε περισσότερα

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0112... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 3 3. Lista de componente 4 4. Amplasare componente 4 5. Tutorial Surse

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Curentul electric stationar

Curentul electric stationar Curentul electric stationar 1 Curentul electric stationar Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit interg. Regulile lui Kirchhoft. Lucrul si puterea curentului electric continuu 1. Daca

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM POWER VALVE AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM POWER VALVE AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia HI--FI I Sono & Lightt EP 0111... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2 2. Schema 3 3. PCB 4 4. Lista de componente 4 8 5. Tutorial Transformatoare

Διαβάστε περισσότερα

DIODA SEMICONDUCTOARE

DIODA SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 1 IO SEMICONUCTORE I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. nexă 1 I. Scopul lucrării Scopul lucrării constă în ridicarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare Lucrarea Nr. 0 Etaje cu două tranzistoare. Polarizarea în RAN A.Scopul lucrării - Determinarea unor PSF-uri optime pentru tranzistoarele etajului - Obervarea influenţei neîmperecherii tranzistoarelor în

Διαβάστε περισσότερα

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Societatea de Ştiinţe Matematice din România Ministerul Educaţiei Naţionale Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Problema 1. Arătaţi că numărul 1 se poate reprezenta ca suma

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

2. CALCULE TOPOGRAFICE

2. CALCULE TOPOGRAFICE . CALCULE TOPOGRAFICE.. CALCULAREA DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE... CALCULAREA DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE DIN COORDONATE RECTANGULARE Distanţa în linie dreaptă dintre două puncte se poate calcula dacă

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l + Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care

Διαβάστε περισσότερα

Titlul: Modulaţia în amplitudine

Titlul: Modulaţia în amplitudine LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea

Διαβάστε περισσότερα

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE 4 POLAZAA ANZSOALO POLA ircuitul de polarizare are rolul de a poziţiona într-un punct de pe caracteristica statică, numit Punct Static de uncţionare (PS) ezultă că circuitul de polarizare trebuie să asigure

Διαβάστε περισσότερα