Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
|
|
- Ἀγαμέμνων Δεσποτόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii din cauze diverse, furnizează la ieşire o tensiune a cărei variaţie sa fie mult mai mică. El se mai numeste în limbajul curent şi sursă stabilizată. Ele sunt foarte răspândite pentru că sursele obişnuite, redresoarele, au variaţii mari, în primul rând pentru ca reţeaua are variaţii, în al doilea rând fiindcă un redresor Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). are tensiunea de ieşire dependentă de curentul de ieşire şi scade o data cu creşterea curentului. Un stabilizator are schema bloc prezentată în figura 6.1a. El menţine constantă tensiunea între două puncte conectate la o sarcină. Ideal variaţia este zero (figura 6.1b). În cazul real nu, iar variaţia depinde mai ales de tensiunea de intrare, curentul de ieşire, temperatura Există două clase mari de stabilizatoare: 1. stabilizatoare liniare; 2. stabilizatoare în comutaţie. O comparaţie între cele două clase poate fi urmărită în tabelul 6.1. Tabelul 6.1: Caracteristici comparative ale stabilizatoarelor de tensiune continua Stabilizatoare liniare Stabilizatoare în comutaţie Nu provoacă fenomene de Sursă de zgomot interferenţă electromagnetica electromagnetic Mai puţine componente Volum mic, radiatoare mici Calitate mai bună a tensiunii Randament ridicat de ieşire Parametrii superiori Răspuns mai lent la variaţii rapide 116
2 Capitolul de faţă se ocupă doar de stabilizatoarele liniare. Acestea se clasifică dupa câteva criterii: - după metoda de stabilizare: -cu elemente neliniare (numite şi stabilizatoare parametrice) utilizează proprietăţile şi comportamentul unor dispozitive electronice neliniare -cu reacţie, care sunt sisteme cu reacţie care utilizează o referinţă de tensiune - după tipul elementelor utilizate: - cu elemente discrete - cu circuite integrate - după poziţia elementului de reglaj: - cu element de reglaj serie - cu element de reglajparalel Mai exista stabilizatoare fixe sau reglabile, cu limitarea sau intreruperea curentului in cazul suprasarcinii dar şi cu cu alte protecţii complexe, mai sunt surse simple, duble sau multiple, care pot fi independente sau nu Parametrii principali O sursă are două marimi principale: 1. Tensiunea de ieşire U O ; 2. Curentul maxim de iesire I OM. Calitatea STL se defineşte prin câţiva parametri, trei fiind mai importanţi. Se porneşte de la dependenţa tensiunii de ieşire funcţie de cele mai influente trei mărimi, care sunt : tensiunea de intrare, U I ; curentul de ieşire I O, şi temperatura mediului ambiant T. U O se consideră a fi o funcţie de mărimile amintite: U O = f (U I, I O, T). (6.1) Variaţia tensiunii de ieşire, du O este: du du I dio dt ; U I IO T Iar trecand la diferenţe finite si introducand principalii parametrii ai unui stabilizator se obtine: 1 ΔU O = ΔUI + R O ΔI O + K θ ΔT. S 0 Se consideră pe rând doar una dintre mărimi ca fiind variabilă, celelalte două constante şi se definesc principalii parametrii ai unui stabilizator: Coeficientul de stabilizare, S O (care dă variaţia tensiunii de ieşire funcţie de variaţia tensiunii de intrere pentru I O şi T constante) : U I U I SO (6.2) Rezistenţa de ieşire, R 0 (care dă variaţia tensiunii de ieşire funcţie de variaţia curentului de ieşire pentru U I şi T constante) : 117
3 RO (6.3) I O IO şi care este rezistenţa internă a schemei echivalente Thevenin a stabilizatorului, formată dintr-o sursă ideală de valoare U O in serie cu rezistenţa R O. Coeficientul de temperatură, K θ (care dă variaţia tensiunii de ieşire funcţie de variaţia temperaturii mediului pentru U I şi I O constante) : K (6.4) T T Adeseori, în locul coeficientului de stabilizare, pentru a aprecia raportul relativ al variaţiilor intrare-ieşire se utilizează un parametru derivat, al variaţiilor raportate, numit factorul de stabilizare: U I / U I F (6.5) / UO În sfârşit calitatea unui stabilizator mai este definită şi prin factorul de rejecţie a variaţiei la intrare, prin care se stabileşte atenuarea, în decibeli, dintre variaţia periodică la intrare şi ieşire: U I k 20 log Un stabilizator ideal are infinite S O, k sau F iar R O şi K θ au valoarea zero. O altă mărime utilizată pentru a evalua calitatea unui stabilizator este componenta alternativă suprapusă pe tensiunea de ieşire, cu o componentă periodică (provenită din reţea) şi alta aleatoare (zgomot), în literatura engleză PARD (Periodic And Random Deviation). Aceasta se măsoară în valoare efectivă sau vârf la vârf, pe o bandă de frecvenţă între 20 Hz 20 MHz, cu un instrument cu largimea de banda amintită. Fluctuaţiile mai lente sunt considerate derivă Poziţionarea în sisteme Într-un sistem electronic locul stabilizatorului de tensiune continuă (S-figura 2) este obişnuit după un redresor (R) conectat la reţea printr-un transformator. Tensiunea de intrare a stabilizatorului este tensiunea pe condensatorul de filtrare a redresorului şi are o variaţie specifică (U I ). Variaţia este preluată de stabilizator astfel că tensiunea dintre intrare şi ieşire, U st, prezentată haşurat, are o variaţie similară în timp ce tensiunea de ieşire, U O, este continuă. O altă mărime evidenţiată în figură este şi curentul absorbit de stabilizator, I st, diferenţa dintre curentul furnizat de redresor şi cel de ieşire al stabilizatorului sau, altfel definit, curentul de mers în gol. Într-adevăr, daca I O este zero (stabilizatorul nu furnizează curent, adică rezistenţa de sarcină este infinită, este un gol) de la redresor este absorbit doar acest curent. Portiunea dintre reţea şi stabilizator este prezentată simplificat în figura 2. În realitate un circuit complet are mult mai multe elemente, cele mai multe fiind de protecţie (figura 6.2) 118
4 Fig Poziţia stabilizatorului şi formele tensiunilor principale 6.2. Stabilizatoare parametrice Schema cea mai simplă dar si cea mai des utilizată este prezentată în figura 6.3. Fig Stabilizator parametric cu diodă Zener. Dioda Zener trebuie polarizată în regiunea inversă, peste punctul de străpungere, astfel că U I trebuie să fie mai mare decât tensiunea de străpungere a diodei, U Z. Rezistenţa R se mai numeşte rezistenţă de balast si ea limitează curentul prin diodă la valori nepericuloasa. Performanţele acestui stabilizator sunt modeste si sunt date de urmatoarele relaţii: R SO (6.6) rz R (6.7) O r Z Coeficientul de stabilizare S 0 poate fi îmbunătăţit prin conectarea în cascadă a două celule după cum se poate vedea în figura 6.4. În acesst caz coeficientul de stabilizare devine produsul coeficienţilor de stabilizare ai fiecăruia dintre cele două stabilizatoare. Dar se micşorează curentul maxim posibil. 119
5 Fig Îmbunătăţirea coeficientului de stabilizareprin conectarea în cascadă a două celule. Pentru a micşora însă rezistenţa interna singura soluţie este utilizarea reacţiei Stabilizatoare cu reacţie La stabilizatoarele cu reacţie tensiunea de iesire U O, preluată printr-un traductor de reacţie la ieşirea căruia apare o tensiune proporţională cu tensiunea de ieşire, KU O care este comparată cu o tensiune fixă, numită tensiune de referinţă furnizata de un element referinţă de tensiune. În cazul obişnuit referinţa este un stabilizator parametric cum sunt cele din paragraful anterior. Unde este nevoie de precizie ridicată calitatea referinţei decide calitatea stabilizatorului. Compraţie este făcută de un amplificator de eroare, numit aşa pentru că amplifică diferenţa celor doua tensiuni si comanda un element de control care acţionează în sensul micsorării acesteia. Dupa poziţia elementului de control faţă de sarcină se disting: - Stabilizatoare serie, la care elementul de control este în serie cu sarcina; - Stabilizatoare paralel, mai puţin utilizate, la care elementul de control este în paralel cu sarcina; Fig Schema bloc a unui stabilizator serie cu reacţie. 120
6 Stabilizatoare serie Schema bloc a unui stabilizator de tip serie este prezentată în figura 6.5. Se pot observa componentele amintite. Cel mai simplu stabilizator cu reacţie serie utilizează un stabilizator parametric cu diodă Zener ca referinţă de tensiune şi un tranzistor care are simultan rol de comparator şi element de control serie a cărui schemă este prezentată în figura 6.6. Fig Stabilizator serie cu diodă Zener şi tranzistor Funcţionarea schemei poate fi apreciata printr-o analiză directă. Se vede că: U O = U Ref - U BE Unde U Ref se presupune constantă. Deoarece tensiunea U BE a unui tranzistor are variaţii mici pentru un domeniu întins de curenţi se poate aprecia că: U O constantă Schema are avantajul fata de stabilizatorul parametric că rezistenţa interna este mult mai mică si anume: r R O Z (6.8) unde β este factorul de amplificare în curent al tranzistorului. Schemele de stabilizatoare serie cu reacţie şi amplificator cu reacţie sunt dintre cele mai diverse. Una dintre cele mai utilizate este schema din figura 6.7. Ca amplificator de eroare este utilizat un amplificator diferenţial format din tranzistoarele T 1 şi T 2, care are avantajul unei sensibilităţi mici la variaţii ale tensiunii de intrare şi a ale temperaturii. Traductorul de reacţie este un divizor rezistiv format din rezistenţele R 4 şi R 5. adeseori între acestea este pus un potenţiometru cu care se poate regla tensiunea de ieşire a stabilizatorului prin modificarea constantei de divizare. Referinţa de tensiune este un stabilizator parametric, R, D Z. Performantele acestei scheme sunt mult mai bune decât ale celor fără amplificator. Dar acestea pot fi îmbunătăţite şi mai mult. De exemplu mărirea 121
7 suplimentară a coeficientului de stabilizare se poate face prin alimentarea separată, de la un stabilizator auxiliar, a amplificatorului diferenţial. Fig Stabilizator serie cu reacţie şi amplificator diferenţial Stabilizatoare paralel Schema bloc a unui stabilizator de tip paralel este prezentată în figura 6.8. Se pot observa şi aici componentele amintite la începutul paragrafului. Fig Schema bloc a unui stabilizator paralel cu reacţie. 122
8 Cel mai simplu stabilizator cu reacţie paralel utilizează un stabilizator parametric cu diodă Zener ca referinţă de tensiune şi un tranzistor care are simultan rol de comparator şi element de control serie a cărui schemă este prezentată în figura 6.9. Fig Stabilizator serie cu diodă Zener şi tranzistor Funcţionarea schemei poate fi apreciata printr-o analiză directă. Se vede că: U O = U Ref + U BE Unde U Ref se presupune constantă. Deoarece tensiunea U BE a unui tranzistor are variaţii mici pentru un domeniu întins de curenţi se poate aprecia că: U O constantă Schema are avantajul fata de stabilizatorul parametric că rezistenţa interna este mult mai mică, similar cu cazul serie (relaţia 6.8). Un exemplu de stabilizator cu reacţie, paralel este prezentat în figura 6.10 Fig Stabilizator paralel cu reacţie şi amplificator operational 123
9 Elementul de control Elementul de control este, la schemele cu reactie prezentate, un tranzistor. Obişnuit schemele utilizează combinaţii de tranzistoare ca elemente de reglaj serie sau paralel. Atunci cân curenţii de iesire sunt mari se alege ca tranzistorul să fie format din două tranzistoare identice, puse în paralel ca în figura 6.11: Fig Conectarea în paralel a două tranzistoare de putere Deoarece tranzistoarele pot avea diferenţe notabile între curenţii principali funcţie de tensiunea bază-emitor, fapt ce ar avea ca urmare o diferenţa similară de incărcare (putere disipată) şi in consecinţa posibilitatea ambalării termice a celui mai solicitat, se utilizează rezistente de egalizare, de valoare mică, conectate în serie cu emitoarele. O a doua combinaţie este conxiunea Darligton (figura 6.12) care conduce la micşorarea rezistenţei interne. Aceasta depinde, la amplificatoarele cu reacţie, atât de amplificarea amplificatorului cât şi de factorul de amplificare al tranzistorului regulator. Fig Conxiunea Darligton două tranzistoare Protecţia stabilizatoarelor O problema principală a stabilizatoarelor de tensiune cu element de reglaj serie este protecţia la suprasarcina sau la scurcircuit. Protecţiile asigură obisnuit doua tipuri de caracteristici curent tensiune pentru stabilizatoarele serie, prezentate în figura
10 Fig Tipuri de caracteristici curent tensiune. Prima limitează curentul dupa trecerea de punctul de curent maxim si conduce la un curent de scurtcircuit putin mai mare decat curentul maxim (6.13a). În acest fel însa puterea disipata pe tranzistor este mult mai mare decât puterea rezultată din funcţionarea în domeniul normal. Stabilizatorul nu poate rămâne în regim de scurtcircuit decât un timp limitat. A doua produce o întoarcere a caracteristicii şi un curent de scurtcircuit mult mai mic ce (6.13b). În acest fel puterea disipata pe tranzistor este comparabilă cu puterea rezultată din funcţionarea în domeniul normal. Stabilizatorul poate rămâne în regim de scurtcircuit fară riscuri. În figura 6.14 este prezentată varianta de schema ce produce doar limitarea curentului. Fig Schemă de protecţie cu limitarea curentului. T 3 este elementul de reglaj serie iar R P este o rezistenţă mică prin care trece curentul de sarcină I O care produce o tensiune pe aceasta egala cu R P I O. T 5 este tranzistorul de protecţie. Pentru I O < I max tensiunea R P I O < U BE de deschidere a tranzistorului de protecţie. Si acesta este blocat. La valori I O > I max T 5 se deschideşi preia din curentul de comandă furnizat de amplificatorul de eroare. Se realizează o limitare a curentului de sarcină. În figura 6.15 este prezentată varianta de schema ce produce micşorarea cutrentului de scurtcircuit. Se observa că, pentru tranzistorul de protectie, T 5 : U BE = R P I O - ku O 125
11 După deschiderea T 5, prin acţiunea de deviere a curentului, tensiunea de ieşire U O scade, scade ku O şi deci U BE creşte si deci si curentul preluat de la amplificatorul de eroare. Se micşorează, nu doar se limitează curentul de comandă al tranzistorului principal si deci şi curentul principal. Fig Schemă de protecţie cu micşorarea curentului de scurtcircuit. 126
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ
STABILIZATARE DE TENSIUNE CNTINUǍ 3.1. Probleme generale Un stabilizator de tensiune continuă, STC, este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă
104 apitolul 9 tabilizatoare de tensiune continuă 9.1 lasificarea stabilizatoarelor de tensiune continuă Pentru o funcţionare corectă a aparaturii electronice şi pentru asigurarea preciziei funcţionării
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότερα2.3. Tranzistorul bipolar
2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραSURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI
EPICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -eerrvi iccee EP 0079... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. chema 3 3. Lista de componente 4-5 4 Amplasare componente 6-7 URĂ DE ALIMENTARE
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE
STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE Presupunem ca se doreste obtinerea unui stabilizator cu urmatoarele performante Tensiunea de iesire reglabila in intervalul: 15 0 V; Sarcina la iesire 3Ω;
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραEtaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent
Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραEPSICOM 12-15V/20A POWER SUPPLY EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale
EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0192... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. PCB 3 4 Lista de componente 3 5 Tutorial Surse de alimentare 4-6
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραF I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647
Διαβάστε περισσότερα