M A C R O F O T O G R A F I A

Transcript

1 Tema XVI-a M A C R O F O T O G R A F I A 16.0 Macrofotografia, se refera la fotografierea de aproape a subiectelor mici si foarte mici, pentru care este necesara o scadere a distantei de fotografiere sub limita de acomodare a obiectivelor. In acest domeniu se face o clasificare dupa cum urmeaza : Fotografia la mica distanta reprezinta fotografierea obiectelor mici, pana la scara de reproducere de 1 :1 Macrofotografierea, cuprinde scara raporturilor de fotografiere in domeniul 1 : 1 la 10 : 1 Microfotografierea se refera la fotografierea la microscop In acest capitol, ne vom referi la domeniul cuprins in limitele raporturilor de marire intre limita inferioara de acomodare a obiectivelor si scara 10 : 1, domeniu care se poate acoperi prin marirea extensiei obiectivului, urmand ca utilizarea microscopului sa fie tratata separat Aparatele de fotografiat recomandate pentru macrofotografie Pentru a fotografia in domeniul susmentionat, aparatul utilizat trebuie sa permita urmatoarele facilitati : - posibilitatea adaptarii unei extensii suplimentare - controlul cadrarii precise - controlul detaliilor si al profunzimii - controlul iluminarii Acestea conditii se pot indeplini utilizand: Aparate de fotografiat cu vizare pe geam mat si obiectiv detasabil In general se utilizeaza aparatele de format mare cu posibilitati de redresare a liniilor de fuga, pentru a obtine o buna definitie si control al campului de claritate prin utilizarea efectului Scheimpflug. Aceste aparate trebuie sa permita o manipulare usoara fiind totodata suficient de rigide. Sistemele lor de deplasare si inclinare trebuie sa posede repere pentru controlul pozitiei momentane. ( pentru cazul in care dorim sa refacem o anumita pozitie de fotografiere ) Pentru imbunatatirea controlului claritatii este utila montarea unei lupe maritoare pe geamul mat,. Aparatele moderne de acest tip, sunt dotate cu un sistem de masurare directa a iluminarii corecte a subiectului pe geamul mat ( o sonda care poate explora intregul plan al imaginii ). De obicei cu acest tip de aparate, se lucreaza in studiou, fiind greu de transportat si manipulat pe teren.

2 Aparate de fotografiat reflex Aceste aparate, fie ca utilizeaza pelicula conventionala fie ca utilizeaza senzor de imagine, permit schimbarea obiectivelor si deci intercalarea unei extensii suplimentare pentru a fotografia de aproape. De mentionat ca vizoarele de tip display, sau electronic eye sunt mai putin sensibile la detalii ( geamul mat ofera o definitie mai buna a imaginii ) Se pot utiliza pentru macrofotografie si aparatele fara vizare reflex, cu obiective demontabile, prin vizare directa in planul filmului, sau cu observarea imaginii formate pe display. Acestea nu permit analizarea campului de claritate si in lipsa dotarii cu accesorii suplimentare ( obiective suplimentare, extensii, lupe pentru analiza claritatii, etc.) limiteaza aplicatiile Calcule necesare in macrofotografie Pe baza schitei de din Fig.380 prezentam cateva formule necesare in calculele folosite in macrofotografie : A O 1 Y B F O F B 1 y O 2 A 1 Fig.380 x f f x 1 a a 1 a 1 y scara de marire : M = = ( 1 ) a Y x 1 din triunghiurile asemenea formate = M ( 60 ) f si x 1 = M. f ( 61 ) rezulta ca distanta la imagine a 1 va fi : a 1 = f + M. f = f ( 1 + M ) ( 62 )

3 Tot din triunghiuri asemenea obtinem relatiile: f f = M ( 63 ) si x = ( 64 ) x M f 1 atunci distanta la subiect va fi: a = f + x = f a = f ( ) ( 65 ) M M pe de alta parte, din aceleasi triunghiuri asemenea, putem obtine : a 1 - f f = M si = M iar egaland expresiile obtinem : f a - f a 1 - f f = a.a 1 a.f - a 1.f + f 2 = f 2 f a - f a. f din care rezulta : a 1 = ( 66 ) a - f pe de alta parte, putem scrie si relatiile : Y f a 1 - f = = din care rezulta : y a - f f y. f y ( a 1 f ) Y = ( 67 ) sau Y = ( 68 ) a - f f Y ( a f ) Y. f si y = ( 69 ) sau y = ( 70 ) f a 1 - f Aceste relatii s-au calculat pentru ipoteza ca se va utiliza un obiectiv simetric ( f = f 1 )

4 Limitele constructive ale extensiei si marirea acesteia Dupa cum s-a prezentat anterior ( Tema III Obiectivul): a 1 M = a cum insa a 1 = f + x 1 si x 1, este limitat constructiv la f x 1 anumita valoare, rezulta ca marirea M va fi limitata ( uzual pen- a a 1 tru a inregistra subiectul la scara 1 : 10 ( vezi Fig.381 ) Fig Marirea extensiei cu ajutorul lentilelor proxar Dupa cum se vede in schita din Fig. 382, in fata obiectivului, se monteaza un menisc convergent ( proxar ), orientat cu suprafata concava spre obiectiv si cat mai aproape de acesta. Fig.382 Obiectivul va fi pus pe infinit, imaginea formandu-se in planul focal al acestuia, iar punerea la punct, se va efectua prin deplasarea aparatului spre subiect. f. fp Distanta focala a sistemului se calculeaza : f 1 = ( 71 ) f + fp in care f este distanta focala a obiectivului iar fp este distanta focala a proxarului

5 Sa analizam un exemplu : Montam o lentila de 2 dioptrii (distanta focala fp = 100 / 2 = 50 cm) pe un obiectiv cu distanta focala de 5cm care are din constructie distanta minima de punere la punct de 0,5m - care va fi noua distanta focala? - de la ce distanta minima se poate acum fotografia? - cum s-a modificat raportul de marire? f. fp noua distanta focala va fi : f 1 = = = 45,5 cm f + fp Inainte de a monta lentila proxar, distanta a 1 la imagine pentru infinit era : f a 1 = f + x 1 dar x 1 = = = 5mm x 500 a 1 = = 55 mm utilizand formula ( 3 ) = extragem relatia : f a a 1 a 1. f ,5 a = ( 57 ) = = 263 mm ( fata de 500 mm anterior ) a 1 - f 55-45, iar M = = 5,3 fata de M = = 9 ( initial ) Marirea extensiei cu burduf sau inele La aparatele de fotografiat cu obiective demontabile, se intercaleaza intre obiectiv si aparat, un dispozitiv cu burduf sau inele de distantare care maresc extensia din constructie a obiectivului.( Fig.383) plan nou imagine Fig.383

6 Dupa cum se vede din schita, fiecarei pozitii a subiectului ii corespunde o noua pozitie planului imagine. Reglajul continuu al extensiei ( in fapt al distantei dintre obiectiv si planul imagine al aparatului de fotografiat ) permite o mai buna cadrare a subiectului. Se recomanda, ca obiectivul sa fie pus la punct pe pozitia pe care este cel mai bine corectat ( de obicei pe infinit ) si vizarea sa se faca cu el deschis, deoarece sistemele de prelungire a extensiei micsoreaza cantitatea de lumina care trece prin obiectiv. Diafragmarea se va face inainte de efectuarea expunerii. La obiectele foarte mici unde este necesara o extensie mare, obiectivul se va inversa cu montura pentru aparat spre subiect. Pozitia inelelor ( burdufului ) intre aparatul de fotografiat si obiectiv este ilustrata in Fig. 384 ( a si b ) Fig. 384 a Lungimea inelelor se calculeaza cu ajutorul formulelor de la pct Fig. 384 b In cazul utilizarii burdufurilor de extensie, pe ghidajul acestora sunt inscriptionate scarile de reproducere Factorii de prelungire a timpilor de expunere se vor calcula conform indrumarilor de la pct Pentru a se face masuratoarea expunerii TTL Inelele sau burduful vor fi echipate cu contacte electrice corespondente cu cele ale aparatului si cele ale obiectivului.

7 Dispozitiv pentru reproducere si macrofotografie In Fig.385, este reprezentat un dispozitiv, la care se ataseaza un aparat de fotografiat reflex, pentru a se realiza reproduceri si fotografii in domeniul macro. y a 1 a a a 6 Y Fig.385 Ansamblul este compus din: 1 aparatul de fotografiat 2 obiectivul aparatului de fotografiat 3 extensia suplimentara ( inele sau burduf ) 4 mecanismul de reglare a extensiei pentru efectuarea claritatii 5 coloana suport a aparatului de fotografiat. Deplasarea in lungul coloanei stabileste scara de redare a subiectului. 6 placa de baza 7 subiectul 8 vizor special ( unghiular sau / si cu lupa maritoare ) Y marimea subiectului y y marimea imaginii formate M = Y

8 Dupa cum se poate observa destul de usor, dispozitivul descris se poate realiza din elementele unui aparat de marit Expunerea in macrofotografie Fluxul luminos reflectat de subiect, care intra in obiectiv, este direct proportional cu luminanta B a subiectului, cu aria elementului de suprafata S, cu suprafata ariei de trecere prin obiectiv Π d 2 / 4 si invers proportional cu patratul distantei de la subiect la obiectiv a. ( vezi Fig.386 ) S Π d 2 / 4 Π d 2 a 1 Φ = B. S a 2 a s Fig.386 Fluxul de lumina care iese din obiectiv si ajunge la imagine, va fi direct proportional cu aceeasi luminanta B,cu aceeasi arie de trecere prin obiectiv Πd 2 / 4, cu pierderile la trecerea prin obiectiv τ, cu elementul de arie al imaginii s si invers proportional cu distanta de la obiectiv la imagine. Π. d 2 Φ 1 = B. τ.s a 2 1 f x 1 Exprimam distanta de la obiectiv la imagine, prin scara de marire : a 1 = f + x 1 = f ( 1 + M ) rezulta ca formula anterioara va deveni : Π.d 2 Φ1 = B. τ. s f 2 ( M + 1 ) 2 Φ Iluminarea subiectului este I = , iar expunerea este E = I. t s a 1

9 Luminozitatea obiectivului este : τ. Π d = ( 72 ) 4 f 2 k rezulta expunerea : E = B. t ( 73 ) k 2 ( M + 1 ) Compensarea expunerii functie de scara de marire Pentru M < 0,1 ( pana la a 10 f ) ( M + 1 ) 2 1,2 nu este necesara compensarea expunerii, insa pentru scari de marire mai mari, este necesara aceasta compensare, care se poate face fie prin marirea diafragmei, fie prin prelungirea timpului de expunere. Exemplu : Dorim sa fotografiem un subiect de 6 x 9 cm astfel incat sa ocupe in intregime negativul de 24x 36 mm. Pentru suprafata pe care este situat subiectul, s-a masurat expunerea : k = 8 si t = 1 / 30 sec M = = 0, = = 0,51 90 ( M + 1 ) 2 ( 0,4 + 1 ) 2 Rezulta ca subiectul, datorita maririi, ( in realitate datorita majorarii distantei a 1 ) primeste doar jumatate din lumina necesara. putem compensa prin marirea diafragmei, in loc de k =8, k =5,6 t 1 1 sau marind timpul de expunere t 1 = = = sec. 0, ,3 Pentru evitarea calculelor, se folosesc tabele cu valorile de compensare a timpului de expunere, functie de scara de marire M. La aparatele de fotografiat cu masurare TTL, nu este necesara compensarea expunerii, celula fotoelectrica apreciind corect lumina necesara. ( Se mentioneaza totusi faptul ca la aparatele de fotografiat mai vechi, fotocelula poate avea o viteza de reactie mica producand erori la masurare. Deasemenea este determinant sistemul de masurare ales, spot, mediu central sau matrix. )

10 Probleme de iluminare la macrofotografiere Datorita distantei mici de fotografiere, o iluminare satisfacatoare a subiectului cu lampi conventionale devine dificila din urmatoarele motive : - instrumentul de fotografiat, cu toate accesorile sale, obtureaza razele de lumina venite din anumite directii - timpii de expunere lungi, incalzesc nu numai corpurile de iluminat dar afecteaza de multe ori subiectele sensibile deteriorandu-ie suprafata, deformandu-le, iar in cazul plantelor si animalelor mici, scurtandu-le viata. La acesti timpi lungi contribuie si compensarile care se fac datorita efectului de reciprocitate sau ale efectului Kron. Datorita acestor cauze, in macrofotografie se utilizeaza din ce in ce mai mult blitzul, impreuna cu ecrane si oglinzi reflectorizante. Se pot efectua mai multe declansari de blitz, in cadrul aceleiasi expuneri, alegand pentru blitz pozitiile cele mai convenabile pentru expunere si efect. Pentru utilizarea mai multor blitzuri simultan, se apeleaza la cabluri de sincronizare sau sincroflashuri. Un alt avantaj al utilizarii luminii de blitz, o constituie lumina calibrata a acestuia din punct de vedere al temperaturii de culoare. Dezavantajul utilizarii blitzului, il constituie lipsa controlului asupra umbrelor care se formeaza. Din aceasta cauza, se utilizeaza un iluminat mixt, initial cu lampi conventionale pentru dirijarea si controlul efectului luminii, iar ulterior facandu-se expunerea cu ajutorul blitzului Expunerea cu blitzul in macrofotografie La expunerea cu blitzul, iluminarea depinde de distanta blitzului pana la subiect. In acest caz, reglarea iluminarii se face prin alegerea distantei dintre blit si subiect, prin modificarea diafragmei, sau prin reglarea duratei de fulgerare a blitzului ( la blitzurile cu celula si computer ). La macrofotografiere, datorita distantei foarte mici a blitzului pana la subiect, inertia dispozitivului de intrerupere a descarcarii blitzului, poate fi prea mare si in acest caz, se produc erori de expunere. In acest caz, solutia cea mai sigura, o constituie alegerea distantei corecte a blitzului fata de subiect si utilizarea sa in regim manual. Dupa cum s-a prezentat anterior in Tema XV-a : ND = k. d in care ND - numarul director al blitzului k - diafragma de lucru d - distanta blitzului pana la subiect Fata de formula prezentata mai sus, la macrofotografie, trebuie aplicata si urmatoarea corectura : k = ( M + 1 ). k ( 74 ) ef

11 datorita influentei pe care o are scara de redare a subiectului. Expunerea va fi influentata de constructia obiectivului, respectiv de scara de redare a pupilei, notiune care va fi explicata urmarindu-se schita din Fig.387 La obiectivele nesimetrice, respectiv cele la care distantele E 1 K E 2 focale nu sunt egale fata de centrul optic, apare o nepotrivire intre diafragmele lor functie de sensul de parcurgere a obiectivului de catre fascicolul luminos. Dupa cum se vede in schita alaturata, piesele E1 si E2 de fixare a elementelor optice, formeaza alaturi de diafragma K, pupile de intrare si de iesire. Marimea si pozitia celor doua Fig.387 pupile sunt diferite de la un sistem optic la altul, conditionate de valorile distantelor focale ale elementelor optice din fata si din spatele diafragmei si de pozitia diafragmei fata de ele. Astfel, daca elementul E 1 formeaza Φp 1 - pupila de intrare iar elementul E 2 formeaza Φp 2 - pupila de iesire Φp 1 atunci mp = reprezinta scara de redare pupilara Φp 2 In tabelul urmator, se dau cateva valori pentru scara de redare pupilara la obiective nesimetrice cu diverse distante focale, pentru formatul de 35mm lungimea focala (mm) mp 2,2 1,9 1,5 1 0,75 0,7 0,65 0,4 Pentru obiectivele simetrice, mp = 1 Revenind la formula diafragmei, aceasta devine k ef = mp. ( M + 1 ). k iar formula de baza devine ND = k. mp. ( M + 1 ). d din aceasta expresie obtinem ND. 100 d = ( cm ) distanta k. mp ( M + 1 ) la care trebuie situata lampa de blitz fata de subiect. Un ultim aspect care trebuie reamintit este faptul ca datorita timpilor foarte mici de actiune, utilizarea blitzului in macrofotografie impune si aplicarea coeficientilor Schwarzschield la expunere.

12 Exemple de utilizare a blitzului la fotografierea obiectelor mici Dupa cum am prezentat, utilizarea blitzului montat pe aparatul de fotografiat nu este totdeauna recomandata la fotografierea obiectelor mici, deoarece prelungirea obiectivului cu inele sau burduf, obtureaza lumina lampii de blitz. Aceasta situatie este prezentata in Fig.388 In cazul in care nu dispunem de un blitz inelar, blitzul obisnuit con de umbra trebuie montat lateral si sincronizat, cu aparatul de fotografiat printr-un cablu sincron, sau cu sincroflashuri. Fig.388 In Fig.389, alaturata, pentru a se putea contura subiectul, se utilizeaza doua lampi de blitz. Lampa 1, este racordata la aparatul de fotografiat printr-un cablu sincron, iar lampa 2, este echipata cu sincroflash si va fi declansata la aprinderea lampii 1 L 1 L 2 In Fig.390 este ilustrat modul de iluminare al unei cavitati pe care dorim s-o fotografiem. Pe inelul frontal al obiectivului s-a montat un reflector sub forma de disc inelar care va reflecta lumina data de blitzul situat lateral. Declansarea blitzului este comandata cu un cablu sincron conectat la aparatul de fotografiat. Fig.390

13 Iluminarea prin transparenta si iluminarea prin reflexie Subiectele din domeniul macrofotografiei pot fi partial transparente sau complet opace. In acest caz, si iluminarea lor se poate face prin transparenta sau prin reflexie ( vezi schemele de iluminare din Fig.391 a si b ) fond fond a Fig. 391 b Bineinteles ca in cazul iluminarii prin transparenta ( Fig.391 a ) obiectivul aparatului de fotografiat se va situa in conul de umbra pentru a nu primi contralumina. In cazul iluminarii prin reflexie ( Fig. 391 b ) pozitia surselor de lumina se va alege astfel icat obiectivul sa nu primeasca reflexele puternice. In general subiectelor iluminate prin transparenta li se asigura un fond inchis la culoare iar subiectelor iluminate prin transparenta un fond de o culoare complementara cu cea a subiectului. Pentru a se alege dupa voie culoarea fondului ( fara ca aceasta sa fie influentata de sursele de lumina ) se poate utiliza un paravan de protectie asa cum este prezentat in schema de iluminare din Fig.392 Daca este necesar fondul va fi luminat separat. fond Fig.392

14 Fotografierea obiectelor, fara umbre aruncate In fotografiile de prezentare sau in prospecte, obiectele se prezinta fara umbra aruncata. Pentru a se evita formarea umbrei, se apeleaza la mai multe metode, dintre care reamintim fotografierea pe fond inchis la culoare, care nu evidentiaza umbra, fotografierea cu lumina difuza ( cu cort de lumina ), iluminarea puternica a umbrei formate, sau a fondului pe care se formeaza umbra, etc. In afara de metodele descrise mai sus, prezentam si o alta metoda, care elimina complet din imagine umbra aruncata de obiect. prezentare sursa de lumina umbra sursa de lumina fond de a Fig.393 b In Fig.393 a, obiectul luminat formeaza o umbra care se proiecteaza pe planul pe care este asezat. In Fig.393 b, in locul planului opac obiectul va fi asezat pe un plan transparent. ( sticla ). In acest caz, umbra sau umbrele ( in cazul in care iluminam obiectul cu mai multe surse de lumina ) obiectului nu se vor proiecta pe acest plan, il vor strabate si se vor forma pe primul plan opac pe care il vor intalni. Urmeaza ca la incadrarea si fotografierea obiectulu, axa de fotografiere sa fie astfel aleasa, incat in imagine sa nu fie cuprinse umbrele aruncate de obiect. Obiectul va aparea in imagine, fara nici o umbra aruncata ca si cand ar fi suspendat in aer. Bineinteles ca in spatele planului transparent, se poate aseza un fond de orice culoare care avantajeaza prezentarea obiectului. Firmele producatoare de accesorii fotografice fabrica standuri speciale pentru fotografierea prin aceasta metoda. Piesa cea mai importanta a acestor standuri este planul transparent de asezare al obiectului, Fig.394, confectionat din plexiglas si continuat printr-o racordare lina cu planul vertical ( pentru ca in imagine sa nu apara linia de separatie dintre planul orizontal si planul vertical ) Fig. 394

15 Functie de complexitate, standul respectiv poate fi dotat cu suporti pentru corpuri de iluminat, suporti pentru ecrane de difuzare a luminii, posibilitati de articulare, de reglare pe inaltime, etc Marirea campului de claritate Sa analizam un exemplu : Avem de reprezentat un obiect de 48 x 72 mm si utilizam un obiectiv cu f = 50 mm, diafragmat la valoarea 8 fotografiind de la 150 mm. ( Fig.395 ) x f f x 1 Care va fi campul de claritate rezultat? a a 1 f H = = = mm 50/8 k. u 8.0,03 Fig.395 a = f. ( 1 + M ) = 50 ( ) = 150 mm H. a a 1 = = = 152,19 mm H - a H. a a 2 = = = 147, 87 mm H + a campul de claritate va fi a 1 - a 2 = 152,19-147, 87 = 4,3 mm Solutiile pentru obtinerea unui camp de claritate mai mare sunt ; - utilizarea unui obiectiv cu distanta focala mai mica - diafragmarea mai mare a obiectivului - fotografierea de la o distanta mai mare Solutiile, prezinta inconveniente intr-o anumita situatie data Utilizarea efectului Scheimflug Acest efect apare in cazul in care trei plane respectiv planul subiect, planul imagine si planul optic central se intalnesc dupa aceeasi linie, atunci toate punctele subiectului vor fi reprezentate clar in imagine.( Fig.396 ) plan imagine Fig.396 plan subiect

16 Pentru a obtine efectul, este necesar sa fotografiem cu aparat descentrabil, de studio, cu vizare pe geam mat, pe care se poate controla perfect campul de claritate si incadrarea subiectului. In acest fel se obtine claritatea, fara a diafragma obiectivul. Diafragmandu-l, campul de claritate va creste mult mai mult Punerea la punct ( stabilirea claritatii ) la macrofotografiere Ca si in alte domenii ale fotografiei, sunt cazuri in care avem dificultati cu delimitarea campului de claritate datorita lipsei unor repere distincte. Dificultatile apar in trei cazuri : ( Fig.397 ) - subiect dispus in mai multe planuri in adancime ( Fig.397 a ) - subiect dispus intr-un plan larg ( Fig.397 b ) - subiect dispus intr-un plan inclinat ( Fig.397 c ) M M M a b c Fig.397 In figurile de mai sus, sagetile indica limitele campului de claritate necesar, camp care este format din camp de claritate anterior ( P 2 ) distantei de punere la punct ( a ) si camp de claritate posterior ( P 1 ) acestei distante P = P 1 + P 2 Se poate considera ca la diafragmarile mai mari de valoarea 11 campul de claritate anterior P 2 1/ 3 P iar campul de claritate P 1 2/ 3 P ceace ne permite sa stabilim cu suficienta precizie faptul ca punerea la punct trebuie sa se faca la o distanta de 1 / 3 P de punctul situat cel mai aproape de aparatul de fotografiat. Etapele care se vor parcurge sunt urmatoarele : a ) Se masoara distanta cea mai apropiata de la subiect la aparatul de fotografiat. ( masurarea reprezinta efectuarea claritatii pe punctul ales ) b ) Se masoara distanta cea mai indepartata ( de la subiect la aparatul de fotografiat )

17 c ) Diferenta dintre cele doua distante constituie campul total de claritate necesar P, pentru care se va alege diafragma corespunzatoare d) Punerea la punct se va face pe un reper M existent sau marcat special, situat la o distanta de 1/3 P de punctul cel mai apropiat de aparatul de fotografiat De mentionat faptul ca se prefera focalizarea manuala Subiecte Fotografia in domeniul macro se realizeaza in mai multe scopuri : - pune in valoare a particularitatile si estetica obiectelor de mici dimensiuni, obiecte care desi ne inconjoara se sustrag de multe ori atentiei noastre - prezinta aspectul si activitatea insectelor si a animalelor mici - analizeaza frumusetea si particularitatile florilor - realizeaza documentare ( lucrari medicale, gravuri, montaje, texturi, detalii, etc. ) - reproduceri Fotografierea monezilor, medaliilor si bijuteriilor Aceste obiecte prezinta particularitatea unei suprafete fin reliefate, care alaturi de materialul din care sunt confectionate trebuie bine scoasa in evidenta. Majoritatea acestor obiecte sunt fin inscriptionate, imaginea obtinuta trebuind sa permita citirea acestor inscriptii. Pentru a scoate in evidenta relieful suprafetei se va utiliza o sursa de lumina usor inclinata fata de suprafata fotografiata ( razanta ). Se utilizeaza o sursa difuza situata la cca. 1m distanta, dintr-o singura parte a subiectului, ceeace va impune studierea in prealabil a modului optim de prezentare. Utilizand ca suport un geam clar, se elimina umbra aruncata de subiect. Pentru a se controla efectul iluminarii, se recomanda utilizarea luminii continui ( calitatea luminii se corecteaza cu filtre de conversie ) Pentru a se obtine contrast si saturatie color se va utiliza parasolarul. Fotografierea florilor si a animalelor mici Fotografierea florilor, cuprinde numeroase aspecte, de la prezentarea macro a corolei cu arhitectura ei particulara si pana la prezentarea schematizata a formelor pe care floarea le genereaza. Aspectul, atitudinea florii poate sa constituie subiect sau ospitalitatea pe care o acorda vreunei insecte. Floarea ca simbol genereaza totdeauna un sir complex de sentimente. Ceeace trebuie evitat in aceste imagini, este confuzia care se poate crea prin prezentarea a prea multor elemente sau prin repetarea acestor elemente la nesfarsit ( petale, frunze, tulpini in exces )

18 Tema va fi personificarea florii respective, ignorarea rolului ei pur decorativ, prezentarea ei simbolica, idealizata. Aceasta se face, prin izolare si marirea rolului compozitional al subiectului principal, folosind regulile clasice de compozitie, prezentandu-l intr-un punct forte al cadrului, in care se va produce si convergenta celorlalte linii din imagine. Se va utiliza unghiul subiectiv de prezentare, cu ajutorul caruia sa se poata exploata cat mai bine iluminarea si efectul de perspectiva, sa se puna in valoare materialitatea florii respective, cu particularitatile ei structurale si coloristice. Pentru personalizarea acestui subiect, el trebuie sa apara cat mai viu si stralucitor. Florile se vor pulveriza fin cu apa, inainte de fotografiere, care, pe de o parte le revigoreaza, pe de alta parte formeaza pe trupul florii, o serie picaturi care par izvorate din ea. In cazul lucrului in exterior, fotografierea se face imediat dupa ploaie, sau se pulverizeaza apa pe flori. Prin crearea acestui univers particular si specific, subiectul, floarea prezentata, va fi desprinsa din universul celorlalte obiecte din jur si astfel ii vom putea pune in valoare atributele proprii. Lumina frontala scade saturatia si gradatia culorilor si elimina relieful asa incat se va apela la o iluminare laterala, combinata cu lumina de contur ( contrejour ). In exterior se foloseste iluminarea pe care o ofera unui cer partial acoperit, folosindu-se la nevoie si blitzul in regim fill-in. Pentru a se obtine intreaga gradatie coloristica, in interior se foloseste lumina difuza, indicata si pentru modulatia formelor acestui tip de subiect. Tonurile, se obtin cu ajutorul panourilor reflectorizante. Trebuie acordata o mare atentie fondului pe care se realizeaza astfel de imagini. Un fond prea incarcat, sau cu detalii accentuate, abate atentia de la subiectul propriu-zis, strica compozitia imaginii. Pentru a scoate in evidenta gingasia florii si pastelul culorilor, este de preferat folosirea unui fond de culoare inchisa. Acesta, va concentra atentia asupra subiectului, izolandu-l in universul lui. In cazul in care se fotografiaza in exterior, se recomanda inconjurarea subiectului, florii, cu panouri pentru a se evita miscarea ei sub adierea vantului. La iluminarea in interior, cu surse care degaja caldura puternica, viata florii va fi afectata, recomandandu-se situarea acestor surse cat mai departe de floare.