Electronică Analogică. Invertoare-2-
|
|
- Ἅβραμ Γκόφας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Electronică Analogică Invertoare-2-
2 Invertoare autonome polifazate Invertoarele autonome polifazate se pot realiza prin cuplarea convenabilă a m invertoare monofazate. Schema bloc a unui invertor trifazat de acest tip este dată în figură. Invertoarele monofazate I1, I2 şi I3 sunt alimentate în paralel de la aceeaşi sursă de curent continuu, tensiunile lor de ieşire fiind aplicate prin intermediul unui transformator trifazat. Pentru obţinerea tensiunilor trifazate dorite, impulsurile de comandă a tiristoarelor ce intră în componenţa celor trei invertoare trebuie decalate între ele cu Invertor trifazat tip paralel Schema bloc a unui invertor trifazat Condensatoarele de comutaţie C1, C2 şi C3 asigură totodată şi puterea reactivă la bornele sarcinii.
3 Invertoare neautonome cu tiristoare În instalaţiile industriale, circuitele de conversie a puterii realizate cu tiristoare pot funcţiona uneori atât în regim de redresor, cât şi în regim de invertor. acţionarea electrică a unei maşini de curent continuu: În funcţionarea ca motor instalaţia lucrează ca redresor, furnizând energie maşinii de curent continuu. Dacă maşina trece în regim de generator (în cazul frânării electrice, spre exemplu), instalaţia funcţionează ca invertor, transferând energia furnizată de maşină în reţeaua de curent alternativ. O situaţie asemănătoare se întâlneşte în sistemele de transport a energiei de curent continuu în punctele de conectare cu reţelele de curent alternativ. În regim de invertor aceste instalaţii de conversie a energiei se comportă ca invertoare neautonome sau subordonate, deoarece frecvenţa de lucru a acestora este subordonată frecvenţei reţelei de curent alternativ în care se transferă energia. Orice schemă de redresor comandat fără diodă de nul (cu excepţia redresorului monoalternanţă), prevăzut cu o inductanţă suficient de mare în circuitul sursei de curent tensiunea medie redresată de un redresor comandat:continuu, poate fi transformată în invertor neautonom devine negativă dacă α > 90 0
4 Invertor neautonom monofazat În mod obişnuit, invertoarele neautonome au în componenţa lor transformatoare cu - o înfăşurare primară trifazată şi cu - secundarul cu trei, cu şase sau 12 faze. Transferul energiei în reţeaua de curent alternativ este posibil dacă se inversează polaritatea sistemului de curent continuu în raport cu polaritatea lui în funcţionarea ca redresor şi dacă tiristoarele schemei sunt amorsate la intervale de timp în care anozii lor primesc o tensiune negativă de la înfăşurarea corespunzătoare a transformatorului 1. Tensiunea Ub 2. Tensiunea Ua 3. Tensiunea pe tiristorul T2 4. Tensiunea pe tiristorul T1 5. Impulsurile de comandă
5 Tiristorul T1, alimentat cu tensiunea u a, este amorsat spre sfârşitul semiperioadei pozitive, în momentul t1; până în acest moment este în conducţie tiristorul T2, alimentat cu tensiunea u b, care este negativă. După amorsarea lui T1 tensiunea sa anodică este mai pozitivă decât tensiunea anodică a lui T2 astfel că T2 se blochează. Procesul de comutaţie durează un interval de timp căruia îi corespunde un unghi γ. După comutaţie, curentul în tiristorul T1 este determinat de suma tensiunii alternative u a şi a tensiunii continue E; până în momentul t2 acţionează tensiunea rezultantă u a + E, iar între momentele t2 şi t3 tensiunea E u a. Datorită inductanţei L, curentul în tiristorul T1 continuă să circule şi după momentul t3 (pe seama energiei acumulate în bobină proporţională cu aria haşurată pe diagramă, deasupra liniei E). Procesul de comutaţie a curentului trebuie să se termine astfel încât tiristorul care a condus să-şi poată recăpăta capabilitatea de a suporta tensiunea în stare de blocare directă, până în momentul t2. Dacă această condiţie nu este satisfăcută, tiristorul va intra din nou în conducţie atunci când tensiunea sa anodică devine pozitivă (în raport cu anodul tiristorului amorsat în momentul t1) şi invertorul intră în regim de avarie. Cu notaţiile folosite în figură putem scrie următoarea condiţie de funcţionare stabilă a invertorului neautonom: β γ +θ r sau: β γ =δ θ r în care: β este unghiul de comandă, măsurat din momentul intersectării curbelor tensiunilor ua şi ub, în sensul defazajului înainte; iar θr este unghiul corespunzător timpului de revenire al tiristorului;
6 2.4. Reglarea tensiunii de ieşire a invertoarelor În multe situaţii, invertoarele trebuie să asigure şi posibilitatea reglării în limite suficient de largi a raportului dintre tensiunea continuă E şi tensiunea de ieşire U S. De obicei este necesar să se menţină stabilă tensiunea U S când se modifică tensiunea E sau, să se regleze tensiunea U S în funcţie de caracterul sarcinii sau de regimul solicitat de consumator, atunci când tensiunea E este constantă. În funcţie de poziţia circuitului de reglaj (în raport cu schema de bază a invertorului) deosebim următoarele cazuri: regulatorul este situat între invertor şi sursa de curent continuu (figura 2.35); regulatorul este situat între invertor şi reţeaua de curent alternativ (figura 2.36); regulatorul este înglobat în schema invertorului (figura 2.37). Se disting două metode de reglare a tensiunii invertorului: prin variaţia amplitudinii; prin variaţia duratei. În primul caz se modifică valoarea u S max a tensiunii de ieşire, durata impulsurilor rectangulare rămânând constantă. În al doilea caz se modifică durata impulsurilor rectangulare aplicate sarcinii, valoarea amplitudinii menţinându-se constantă şi proporţională tensiunii de intrare. Prima metodă asigură distorsiuni mai mici a tensiunii de ieşire, a doua însă, este mai economică.
7
8 CAPITOLUL 3 Circuite de alimentare în comutaţie 3.1. Introducere Circuitele de alimentare în comutaţie (numite şi convertoare curent continuu curent continuu, deoarece transformă energia de curent continuu direct, tot în energie de curent continuu) se întâlnesc în literatura de specialitate sub diverse denumiri: chopper, switch mode power supply (SMPS) în limba engleză sau schaltnetzteil în limba germană. Circuitele de alimentare în comutaţie sunt montaje care lucrează în regim normal la o frecvenţă de Hz, folosind un tranzistor rapid, de putere şi tensiune înaltă, în funcţia de comutator rapid. Timpii de comutaţie ai tranzistorului trebuie să fie cât mai reduşi în aşa fel încât să se asigure un randament de conversie ridicat. Tranzistorul este conectat în serie cu o inductanţă de înmagazinare a energiei. Într-o astfel de schemă, tranzistorul joacă rolul unui întrerupător, fiind făcut conductiv doar o parte din perioada ciclului de funcţionare. În acest fel, legătura dintre redresorul tensiunii de reţea şi consumator se face într-un timp limitat. În restul timpului, redresorul este separat de consumator. Ca urmare, curentul de redresor la consumator curge în rate sau cu alte cuvinte este tocat sau choppat, prezentând discontinuităţi
9 Circuitele de alimentare în comutaţie trebuie să răspundă la următoarele cerinţe: să aibă un randament ridicat (75-95%); să asigure o bună stabilizare a tensiunilor livrate (1-2%) pe o plajă largă de variaţie a tensiunii de reţea; să asigure pentru fiecare tensiune continuă livrată un nivel redus al componentei alternative reziduale (0,1-1%); să aibă fiabilitate ridicată; să aibă volum şi greutate scăzute faţă de alimentatoarele liniare (20-25%) să aibă radiaţii electromagnetice parazite cu nivel cât mai scăzut pentru a nu perturba pe de o parte, funcţionarea celorlalte circuite electronice (a celor alimentate direct şi a celor aflate în preajmă) şi pe de altă parte, pentru a corespunde standardelor de radiaţii. Schema bloc a unui circuit de alimentare în comutaţie este prezentată în figura 3.1.
10 Fig Schemă bloc alimentator în comutaţie 1. redresor 2. comutator electronic 3. element de înmagazinare a energiei 4. redresor secundar 5. circuit de comandă Tensiunea alternativă de la reţea este redresată şi filtrată cu blocul (1). Urmează comutatorul (2) echipat cu un tiristor rapid de putere sau cu un tranzistor de comutaţie. Acestea joacă rolul unui întrerupător acţionat prin intermediul circuitului de comandă (5) în ritmul unei frecvenţe cuprinse între Hz. Perioada de conducţie reprezintă o parte din perioada totală a unui ciclu de funcţionare (T). Legătura dintre redresor şi consumator se realizează astfel, într-un timp limitat, reducându-se energia absorbită de la reţea. Dispozitivul activ care realizează comutarea are, deci, două stări: blocat sau saturat. Prima stare se caracterizează printr-un curent aproape nul şi cădere de tensiune ridicată la bornele dispozitivului de comutare iar cea de-a doua, printr-un curent de valoare ridicată, impus de sarcină şi o cădere de tensiune redusă, apropiată de zero, la bornele elementului regulator (dispozitivul de comutare).
11 Puterea disipată medie pe elementul de comutare este astfel mult mai redusă comparativ cu cea a circuitelor de alimentare liniare Rezultă astfel un randament mult mărit. Comutatorul este urmat de elementul de înmagazinare a energiei (3), care este o inductanţă serie, paralel sau transformator. Deoarece curentul absorbit de la reţea este intermitent (are frecvenţa dictată de frecvenţa tensiunii de comandă a elementului comutator), este necesar un redresor şi o celulă de filtraj (4), care furnizează tensiunea continuă aplicată sarcinii R S. Pentru a se obţine la ieşire o tensiune continuă stabilizată la variaţia de sarcină şi a tensiunii de reţea, se utilizează un circuit (5) de reglare automată a duratei de conducţie a elementului comutator. Prin intermediul acestuia se realizează cuplarea redresorului tensiunii de reţea la sarcină, pe durate de timp variabile, care depind de mărimea tensiunii de reţea şi a sarcinii. Reglajul se efectuează: fie prin modificarea duratei impulsurilor de comandă pentru deschiderea comutatorului, la o frecvenţă fixă a acestora, fie prin modificarea frecvenţei de repetiţie a impulsurilor la o durată fixă a acestora. Totodată circuitul de comandă permite reglajul manual al tensiunii de ieşire.
12 Convertoarele curent continuu curent continuu pot fi clasificate după mai multe criterii: a) După modul cum se realizează transferul de energie la sarcină: cu transfer direct de energie sau cu inductanţă serie; cu transfer indirect de energie sau cu inductanţă paralel. b) După modul de reglare a tensiunii de ieşire, există următoarele tipuri: stabilizatoare cu modulare în durată a impulsurilor; stabilizatoare cu modulare în frecvenţă a impulsurilor; stabilizatoare autooscilante. c) După frecvenţa de lucru, stabilizatoarele în comutaţie pot fi : cu frecvenţă liberă de KHz, autooscilante; cu frecvenţă fixă; d) După valoarea principalei tensiuni de ieşire, comparativ cu tensiunea de intrare, acestea pot fi: alimentatoare în comutaţie coborâtoare de tensiune; alimentatoare în comutaţie ridicătoare de tensiune. e) După tipul de protecţie folosit pentru elementul de comutare, circuitele de alimentare în comutaţie pot fi: cu protecţie tip clamp (cu diodă condensator şi rezistenţă); cu protecţie cu condensator de defazare; cu protecţie cu grup de defazare. f) După tipul elementelor active utilizate, circuitele de alimentare în comutaţie pot fi: cu dispozitive discrete, tranzistoare şi diode; cu circuite integrate şi dispozitive discrete, tranzistoare şi diode; cu tiristoare, tranzistoare şi diode.
13 3.2. Convertoare serie sau cu transfer direct de energie energia absorbită de la reţea este stocată în bobina de înmagazinare serie şi transferată sarcinii pe durată de conducţie a elementului de comutare. Acest tip de convertoare mai poartă denumirea de convertoare step-down (buck). 1. forma semnalului de comandă; 2. variaţia tensiunii UCE ; 3. variaţia tensiunii pe inductanţa de înmagazinare a energiei; 4. variaţia curentului de colector; 5. variaţia curentului prin diodă; 6. variaţia curentului prin inductanţă.
14 Comanda tranzistorului comutator T se realizează prin aplicarea unor impulsuri ale curentului de bază, curba 1. Pe durata T1 tranzistorul este saturat, iar pe durata T2 este blocat, rezultând pentru tensiunea U CE forma de undă din curba 2. Atunci când tranzistorul conduce, dioda D este blocată datorită sensului tensiunii redresate U1. Circulaţia curentului spre sarcină este prezentată cu linie plină. Totodată, are loc şi încărcarea condensatorului CF. În bobină se înmagazinează energia magnetică al cărei sens este indicat cu linie plină. Tensiunea aplicată la bornele bobinei L pe durata T1 este o tensiune continuă egală cu U1-U2 care determină prin inductanţă (datorită fenomenului de autoinducţie) o creştere liniară a curentului, având variaţia totală: În momentul blocării tranzistorului, datorită fenomenului de autoinducţie, curentul va tinde să-şi păstreze sensul şi în acelaşi timp să scadă. Ca urmare, tensiunea la bornele bobinei se inversează ca semn (linia punctată). Dioda D va intra în conducţie şi energia magnetică stocată se transferă sarcinii sub forma unui curent ID liniar descrescător (linia întreruptă). Variaţia totală a acestui curent pe durata T2 este:
15 Datorită periodicităţii fenomenelor, după o durată care cuprinde un număr de cicluri, se ajunge la o stare de echilibru, caracterizată prin egalitatea ΔI 1L =ΔI 2L. Numărul de cicluri depinde de mărimea sarcinii şi de valoarea condensatorului de filtraj CF. În regim staţionar va rezulta: Factorul de umplere al impulsurilor se defineşte prin relaţia:
16 Caracteristicile convertorului cu transfer direct de energie avantaj principal: faptul că o parte a energiei este transferată sarcinii când tranzistorul serie este saturat. Acest lucru duce la solicitări mai reduse ale tranzistorului, diodei, condensatorului de ieşire şi bobinei de şoc. Principalul dezavantaj al acestui tip de convertor este reprezentat de faptul că nu se poate realiza o separare galvanică a sarcinii de reţea; în cazul unui scurtcircuit între colectorul şi emitorul tranzistorului serie, întreaga tensiune de intrare se aplică circuitelor de sarcină. Din relaţii, observăm că tensiunea de ieşire este întotdeauna mai mică decât tensiunea de intrare. această sursă în comutaţie poate funcţiona fără a se defecta chiar în lipsa sarcinii. În final trebuie amintit faptul că randamentul convertorului poate atinge %, iar gradul de stabilizare este de cca. 1/20, ceea ce înseamnă că la o variaţie a tensiunii de reţea cuprinsă între 180V şi 260V, tensiunea de ieşire variază cu cca. ±1%.
17 3.3 Convertoare cu transfer indirect de energie energia este în întregime stocată în bobina de şoc când comutatorul este în conducţie, ea transferându-se sarcinii pe durata de blocare a acestuia. Din acest considerent convertorul se mai numeşte şi convertor cu inductanţă de înmagazinare paralel. Acest tip de convertor mai este numit şi convertor CUK (boost converter, sau step-up converter). 1. forma semnalului de comandă; 2. variaţia tensiunii UCE ; 3. variaţia tensiunii pe inductanţa de înmagazinare a energiei; 4. variaţia curentului de colector; 5. variaţia curentului prin diodă; 6. variaţia curentului prin inductanţă.
18 - Pe durata T1 a impulsului pozitiv de comandă, tranzistorul T este adus în conducţie (saturaţie). -Tensiunea redresată U1 determină un curent de colector, care circulă prin bobina L unde se înmagazinează energia magnetică. -Curentul, datorită fenomenului de autoinducţie, are o formă liniar crescătoare cu o variaţie totală de: -În momentul când în bază tranzistorul primeşte comanda de blocare, curentul prin bobină (datorită fenomenului de autoinducţie) îşi va păstra sensul dar cu tendinţa de scădere. -Ca urmare, tensiunea la bornele bobinei se inversează ca semn (săgeata întreruptă din figură). -Dioda D se va deschide, permiţând transferarea energiei magnetice înmagazinate spre sarcina RS sub forma unui curent liniar descrescător care are o variaţie totală: După un număr de cicluri care depinde de mărimea capacităţii CF, se ajunge la echilibru când există egalitatea: ΔI 1 = ΔI 2
19 Factorul de umplere al impulsurilor de comandă în baza tranzistorului se defineşte prin coeficientul: Dar: -Pe baza acestei relaţii putem ajunge la concluzia că dacă se variază factorul de umplere al impulsurilor de comandă în mod convenabil, atunci tensiunea de ieşire poate fi făcută independentă de cea de intrare (proces de stabilizare). - O a doua concluzie care se poate trage este că în funcţie de valoarea factorului de umplere, tensiunea de ieşire U2 poate fi mai mică sau mai mare ca tensiunea de intrare U1. Schemă de principiu a unui convertor cu transfer indirect de energie ridicător de tensiune.
20 Caracteristicile convertorului cu transfer indirect de energie Referindu-ne la schema de bază a convertorului cu transfer indirect de energie, se pot menţiona următoarele particularităţi ale convertorului: tensiunea de ieşire U2 poate fi mai mică sau mai mare decât tensiunea de intrare U1; tensiunea suportată de tranzistor pe perioada blocării este U1+U2, lucru ce duce la o suprasolicitare a acestuia faţă de schema cu transfer direct; datorită faptului că întreaga energie stocată în inductanţă în timpul conducţiei tranzistorului urmează a fi transferată sarcinii pe perioada de blocare, se impune o creştere a secţiunii miezului magnetic, precum şi alegerea unei diode de putere convenabilă; curentul pulsatoriu rezidual la bornele condensatorului CF este mai mare ca la convertorul cu transfer direct, deoarece încărcarea condensatorului are loc numai în timpul conducţiei diodei; nivelul radiaţiilor parazite este mai mare datorită creşterii tensiunii UCE şi a puterilor comutate mari; montajul nu poate funcţiona fără sarcină (RS= ), întrucât există riscul defectării tranzistorului datorită regimurilor tranzitorii care apar pe bobină; în cazul străpungerii tranzistorului, nu există risc pentru circuitele de sarcină întrucât dioda este blocată de tensiunea U1; deoarece întreaga energie transferată sarcinii este stocată iniţial în bobina de şoc, prin utilizarea unui transformator se poate realiza izolarea galvanică a sarcinii faţă de reţea; randamentul este relativ ridicat 70-80%.
21 3.4. Circuite de protecţie folosite pentru elementul de comutare Întrucât tranzistorul lucrează pe o sarcină inductivă, la blocare pot apare supratensiuni foarte periculoase, cauzate în principal de inductanţele de scăpări ale bobinei sau transformatorului. Totodată, în montajele practice se utilizează şi circuite de protecţie la supratensiune ale tranzistorului comutator aşa cum se arată în figura Circuite de protecţie: a) circuit de protecţie tip clamp ; b) protecţie cu condensator de defazare; c) circuit de protecţie cu grup de defazare.
22 Circuitul de protecţie din figura.a este de tip clamp, fiind compus din componentele D,C şi R. Pe durata unei perioade T, tensiunea la bornele condensatorului C nu trebuie să scadă sub valoarea Ui+nUe. Ca urmare, se alege o constantă de timp RC 10T. La apariţia unei supratensiuni în colectorul tranzistorului T, care depăşeşte tensiunea la care este încărcat condensatorul C, se produce deschiderea diodei D, care cuplează grupul RC cu efect de amortizare. Puterea instantanee disipată pe durata comutării inverse se poate reduce ca în figura.b. prin montarea în paralel pe tranzistor a capacităţii C1 care se comportă ca un scurtcircuit la începutul blocării, defazând creşterea tensiunii U CE. Tensiunea la care se găseşte încărcat condensatorul C1 la sfârşitul perioadei de blocare este Ui+nUe. În momentul când tranzistorul primeşte comanda de intrare în saturaţie, C1 se descarcă puternic prin T, putând avea loc o străpungere secundară, Acesta este principalul dezavantaj al schemei din figura b. O schemă de circuit de defazare eficientă, larg utilizată, este prezentată în figura c. În timpul comutării inverse a tranzistorului, dioda D2 intră în conducţie cuplând condensatorul C1 în colector şi ca urmare intervine efectul de defazare. Pe intervalul de timp când tranzistorul intră în saturaţie, C1 se va descărca cu constanta de timp C1R1, numai pe rezistenţa R1, care preia cea mai mare parte a energiei acumulate în condensatorul C1.
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραCap.4. REDRESOARE MONOFAZATE
INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare -2-
Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραStudiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436
Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE
CAPITOLUL 4 Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE 4.. Chestiuni generale Contactoarele statice (prescurtat CS) servesc la cuplarea sau decuplarea unei sarcini la o sursa de energie electrica.
Διαβάστε περισσότερα4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE
4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE Într-un şir de aplicaţii practice este necesar de a regla nivelul tensiunii redresate. Această reglare poate fi efectuată în câteva modificaţii: variind tensiunea la ieşirea
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII
3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραCap.5. REDRESOARE TRIFAZATE
INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 5. Cap.5. REDRESOARE TRIFAZATE 5.. Redresoare trifazate necomandate Intr-o serie de domenii de utilizare, energia de curent continuu are
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE
LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.3. Stabilizatoare în comutaţie
5.3. Stabilizatoare în comutaţie Stabilizatoarele liniare au proprietatea că oferă un răspuns rapid la acţiunea perturbaţiilor şi o tensiune de zgomot mică pe sarcină. În schimb, randamentul lor este mic,
Διαβάστε περισσότεραCOMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR
Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ
STABILIZATARE DE TENSIUNE CNTINUǍ 3.1. Probleme generale Un stabilizator de tensiune continuă, STC, este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii
Διαβάστε περισσότεραSURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI
EPICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -eerrvi iccee EP 0079... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. chema 3 3. Lista de componente 4-5 4 Amplasare componente 6-7 URĂ DE ALIMENTARE
Διαβάστε περισσότεραSURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V
EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0112... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 3 3. Lista de componente 4 4. Amplasare componente 4 5. Tutorial Surse
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie
Διαβάστε περισσότεραDiode semiconductoare şi redresoare monofazate
Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότερα4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE COMANDǍ PENTRU DISPOZITIVE DE PUTERE
CAPITOLUL 9 Capitolul 9 Circuite de comandă CIRCUITE DE COMANDǍ PENTRU DISPOZITIVE DE PUTERE Un circuit de comandă a unui dispozitiv electronic de putere (CCD) furnizează acestuia, în cazul cel mai general,
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότερα1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRISTOARE.
1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRITOARE. În regimurile dinamice de intrare şi ieşire din conducţie, diodele şi tiristoarele, ca urmare a sarcinilor preponderent inductive, pot fi supuse la
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότερα