Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Transcript

1 Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

2 Cuprins 2 Senzor si semnal analogic Senzor si semnal digital Performantele elementelor senzoriale Domeniul de masurare Erorile elementelor senzoriale Sensibilitate si rezolutie Precizia Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2

3 Senzor si semnal analogic Un semnal analogic este preluat din mediu, convertit în semnal digital şi căruia i se aplică o serie de algoritmi matematici în scopul etragerii informaţiei conţinute în el. Prelucrarea numerică a semnalelor presupune în esenţă efectuarea unor algoritmi de calcul(relaţii matematice). Structurile de calcul: 1. structuri hardware efectuate pe structuri logice cablate sau programate; 2. structuri software - programe de calculator. Valoarea instantanee se defineşte ca valoarea pe care o are mărimea variabilă la un moment dat t. U[V] t 1 t 2 t 3 timp Prof. dr. ing. Valer DOLGA 3

4 Semnalul analogic poate fi analizat prin prisma unui: Semnal periodic (fig. a); Semnal nepriodic(fig. b). Fig. a t Fig. b t Prof. dr. ing. Valer DOLGA 4

5 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 5

6 .. ansamblul valorilor instantanee într-un interval de timp dat sau un parametru global: valoarea medie, valoarea efectivă, valoare de vârf. Valoarea medie: Valoarea efectiva: X X med ef = = t 2 t 1 t t t 1 2 t 1 t t ( t) dt 1 ( t) dt Valoarea de virf X = m = mat t2 ( t ) 1... t Prof. dr. ing. Valer DOLGA 6

7 . 1-deplasarea elementului mobil (informatie de la traductor rezistiv de deplasare) 2 viteza unghiulara a motorului (informative de la tahogenerator) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 7

8 U[V] Valoarea medie t 1 t 3 Adeseori pentru transmiterea informaţiei analogice se folosesc semnale unificate(semnale analogice standardizate). curentulde(27.10)ma (47.20)mA Valoarea minimă a acestuia(2 ma sau 4 ma) corespunde valorii minime a măsurandului iar valoarea maimă(10 ma sau 20 ma) valorii maime aacestuia. Ecuaţia generală de conversie dintr-un măsurand într-un semnal unificat S este de forma: S 2 S 1 ( 1) Smin ma min S + = timp Prof. dr. ing. Valer DOLGA 8

9 S [ma] S mi S 0 S mi Dreapta de conversie Eemplu de calcul Semnalul analogic al unui element sensorial variază între [ ] [UM]. Se cere determinarea ecuaţiei de conversie în semnal analogic unificat[2710] ma. Utilizând relaţia anterioara se obţine: i ma = Prof. dr. ing. Valer DOLGA 9

10 U[V] Semnal analogic timp Referitor la semnalele analogice o importanţă majoră o reprezintă influenţa semnalelor perturbatoare. Semnalul perturbator = un semnal parazit care nu conţine semnal util dar se suprapune peste acesta. De obicei au un caracter aleatoriu dar pot fi şi semnale deterministe(pot fi eprimate printr-o lege de variaţie cunoscută)(de e.:brumul, semnale de la staţii de radioemisie, etc.). Orice semnal perturbator de aceeaşi natură cu semnalul analogic peste care suprapune, produce o eroare relativă egală cu raportul celor două semnale. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 10

11 La frecvenţe joase sub 50 Hz predomină perturbaţiile datorate descărcărilor electrice atmosferice şi vibraţiilor mecanice, valoarea lor efectivă fiind mare. Influenţa vibraţiilor mecanice asupra traductoarelor şi instrumentelor de măsură electrice are loc prin efect de microfonie. Din cauza vibraţiilor mecanice se modifică distanţa dintre electrozi, distanţa dintre armăturile condensatoarelor, poziţiile elementelor mobile etc. În zona apropiată de frecvenţa de rezonanţă mecanică influenţa este maimă. În domeniul de frecvenţe ( ) Hz perturbaţiile au un nivel relativ constant şi se numesc zgomot alb. Cauzele acestor pertubaţii se datorează in principal aparaturii electronice. Peste10 5 Hznivelulperturbaţiilorîncepesăcreascăînspecialdatorită factorilor eterni: emiţătoare radio TV, convertoare electrice de înaltă frecvenţă. Posibilităţile de reducere a raportului semnal util - zgomot (raportul dintre puterea semnalului util şi putera corespunzătoare perturbaţiilor dintr-un punct al liniei de transmitere) este modularea(în amplitudine, frecvenţă sau fază) pentru emiţător şi respectiv demodularea pentru receptor. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 11

12 Senzor si semnal digital Nivelul superior Frontul de Frontul de descreşter Nivelul inferior Semnal digital tensiune curent forma binară: reprezentarea se realizează prin cifrele 0 şi 1 ; logica active - high nivelul inferior corespunde valorii 0 iar nivelul superior valorii 1. logica active low modul de reprezentare este invers. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 12

13 Semnalul de sincronizare clock signal se constituie într-un semnal de sincronizare a două sau mai multe circuite electronice. Forma undei este cea dreptunghiulară cu factorul de cuplare de 50%. Tehnologia CMOS Nivelul inferior [V] 0. V cc 2 Nivelul superior [V] V cc 2.. V cc OBS. V cc - tensiunea de alimentare V = 4.75 V.5.25 V TTL V cc cc ECL V EE V EE V OBS: -CMOS complementary metal oid semiconductor; clasa majoritară a circuitelor integrate. -TTL transistor tranzistor logic; clasa circuitelor digitale, pornind de la tranzistoare bipolare BJT şi rezistoare. - ECL emitter coupled logic; familia circuitelor logice. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 13

14 Semnalele digitale se comportă diferit faţă de perturbaţii în mod comparative cu semnalele analogice; Practicoricesemnalcuprinsîntrevafiacceptatcasemnallogic 0 iaroricesemnalîntre caunsemnallogic 1 ; Suprapunerea unei tensiuni perturbatoare peste semnalul digital nu introduce erori, dacă plaja corespunzătoare fiecărui nivel nu este depăşită. eprimarea curentă referirea la 1 logic sau 0 logic se face prin cuvântul bit (BInary digit). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 14

15 bn 1 bn 2... b1b0 O succesiune de biţi, definesc noţiunea de cuvânt iar lungimea acestuia este egală cu numărul de n biţi; Cuvintele cu lungimea de 8 biţi au denumirea consacrată de byte sau octet; Bitul cel mai semnificativ este b n-1 şi se eprimă prin MSB (Most Significant Bit); Bitulcelmaipuţinsemnificativesteb 0 şiseeprimăprin LSB (Last Significant Bit); Eemple de cuvinte cu lungimea de 8 biţi: , etc. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 15

16 CIRCUIT ELECTRIC ANALOGIC informaţie SEMNAL ELECTRIC ELECTRONICĂ CABLATĂ (CIRCUITE CU PORŢI LOGICE) informaţie BIT ELECTRONICĂ PROGRAMATĂ (µp +MEMORIE) informaţie CUVÂNT Conversia unui semnal analogic într-unul digital este asigurată de convertoarele analog digitale(a/ D). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 16

17 Performantele elementelor senzoriale 1. Caracteristica statica P i y= f (, P i, Pe ) y P e ( ) y = f, p i, p e p i factori perturbatori interni p e -factori perturbatori eterni Caracteristica statica regim stationar Prof. dr. ing. Valer DOLGA 17

18 y y= a0 y y = a a2 a2 a) b) y y = a a2 a2 c) Caracteristici liniare si neliniare Prof. dr. ing. Valer DOLGA 18

19 Saturatie, insensibilitate, histereza y C y C A B A O a) O B b) y ε (2) A (1) O 0 c) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 19

20 10 ma min D= 20 log σe [ db] Domeniul de masurare [ min, ma ] Masuratorile cu incertitudinea: σe D σ ma min = Domeniul dinamic e 10 ma min D = 20 log [ db ] Scala logaritmica σe valoare nominală = valoarea superioară a domeniului de măsurare; Dacă mărimea de măsurat are mai multe componente (de e. forţa generalizată cu cele 6 componente), este necesară precizarea domeniului de măsurare pentru fiecare componentă. Domeniul de măsurare este impus de aplicaţia căreia îi este destinat senzorul. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 20

21 Erorile elementelor senzoriale valoarea _ medie incertitudine valoarea _ masurata valoarea _ medie+ incertitudine Valoarea medie: n 1 = i n i= 1 a) Erori de achizitie Erori de acuratete (sistematice) Erori de precizie (aleatoare) Erori de masurare Erori grosolane b) Erori de prelucrarea datelor acurateţea calculului valorilor din mǎsurǎtori acurateţea modelului de mǎsurare instalat Prof. dr. ing. Valer DOLGA 21

22 Erori sistematice erori de calibrare a instrumentelor de mǎsurare eliminabile prin calibrare proprie pe bazǎ de standarde corespunzǎtoare; erori de mǎsurare datorate senzorului eliminabile prin calibrarea senzorului şi ridicarea caracteristicii; erori de condiţionarea semnalului eliminabile prin calibrarea senzorului cu circuitele de condiţionare conectate şi ridicarea caracteristicii; erori de instalare a senzorului eliminabile prin instruirea personalului şi eperienţǎ; erori de aranjare spaţialǎ a senzorului; erori temporale eliminabile prin controlul mediului; erori datorate temperaturii eliminabile prin calibrare şi mǎsurǎri la aceeaşi temperaturǎ. Erori aleatoare erori de citire a instrumentelor de mǎsurare erori datorate modificǎrilor în condiţiile de eperiment Prof. dr. ing. Valer DOLGA 22

23 Eroarea de incarcare + + R i R V V i V V i = RV R + R i V R V0 1 V 0 R i Erori de calibrare Erori dinamice Prof. dr. ing. Valer DOLGA 23

24 Efectele aleatoarese constituie în cea de-a doua categorie de sursa de eroare din rândul cărora se pot aminti: influenţa mediului de e. interferenţa electromagnetică; erorile datorate rezoluţiei includ totalitatea efectelor de cuantificare din circuitul de măsurare; deriva este numele generic pentru variabile lente. Cauze posibile: modificarea temperaturii şi a umidităţii, instabilitatea surselor de putere zgomotul zgomotul termic, zgomotul alb; Prof. dr. ing. Valer DOLGA 24

25 Eroarea de neliniaritate ε = { y', y'' }. 100 ma y ma y min Prof. dr. ing. Valer DOLGA 25

26 metoda punctului fi. Începutul domeniului de măsurare şi sfârşitul domeniului de măsurare reprezintă punctele de trasare a liniei nominale; Abaterea dintre caracteristica măsurată şi cea nominală reprezintă eroarea de liniaritate. y Caracteristica măsurată ε Caracteristica nominală Prof. dr. ing. Valer DOLGA 26

27 metoda punctului fi y y ( ) min = A + B ( ) = A + B ma min ma A = y ( ) y ( ) ma min ma min B = y ( ) min y ( ) y( ) ma ma min ma min Prof. dr. ing. Valer DOLGA 27

28 minimul abaterii pătratice. Curba nominală se trasează astfel încât suma abaterilor făţă de toate punctele obţinute prin măsurare să fie minimă; Cea mai bună dreaptă de aproimare este AB y Cea mai bună dreaptă ce trece prin origine ε Prof. dr. ing. Valer DOLGA 28

29 A Eemplu = B (metoda liniarităţii independente) 2 ( ) ( ) y ( ) ( y) = n n 2 ( ) 2 ( y) ( ) ( y) n 2 ( ) 2 U [V] v [ cm/ s] Prof. dr. ing. Valer DOLGA 29

30 v [cm/s] U [mv] 2 y Y[mV] ε[mv] B=rel(3.31) y y ( ) 2 A=rel(3.30) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 30

31 B= 0 metoda liniarităţii bazată pe zero (origine) coeficientul unghiular al dreptei se determină pe baza criteriului celor mai mici pătrate; termenulb=0 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 31

32 metoda liniarităţii terminale y M M Punctul M = = y min ( ) min y N N Punctul N = = Y ma ( ) ma Prof. dr. ing. Valer DOLGA 32

33 S S y = yma y UM min Y = ma min UM X Sensibilitate, rezolutie mv/mm, ma/n, V/rad/s etc. un senzor de temperatură are sensibilitatea egală cu ceea ce înseamnă că modificarea temperaturii cu un 1 0 C determină modificarea tensiunii de ieşire cu. 20 µv 20 µ V / 0 Pragul de sensibilitate este cea mai mică variaţie a mărimii de intrare care poate fi pusă în evidenţă. Principalii factori care determină pragul de sensibilitate sunt datoraţi perturbaţiilor interne şi eterne. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 33 C

34 Rezoluţia se defineşte ca intervalul maim de variaţie a mărimii de intrare pentru a se asigura o variaţie sesizabilă a mărimii de ieşire. R = - traductorul incremental de deplasare N imp Senzorul este cu atât mai performant cu cât: sensibilitatea este mai mare; pragul de sensibilitate şi rezoluţia sunt mai reduse. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 34

35 Precizia a) repetabilitate; b) justete repetabilitatea = c) precizie val.maima val.minima domeniu 100 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 35

36 reproductibilitate = precizia unui set de măsurători în condiţiile: pe un lung interval de timp, sau7 realizate de operatori diverşi, sau7 cu instrumente diferite, sau 7 în laboratoare diferite. Eroare aleatorie Eroare sistematică Prof. dr. ing. Valer DOLGA 36

37 Eroarea de zero(offset)(a): are un caracter aditiv şi este constantă pe întreg domeniul de măsurare; Eroarea de proporţionalitate este de natură multiplicativă şi creşte propoţional odată cu valoarea informaţiei primare(b). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 37