STRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "STRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ"

Transcript

1 STRUCTURA BIOLOGICĂ SECVENŢE DE AMINOACIZI: FORME DE REPREZENTARE Sorana D. BOLBOACĂ

2 Despre 2 Informaţia genetică: Definiţie Forme de prezentare Genomul Codul genetic Aminoacizi: Definiţie Clasificare Secvenţe de aminoacizi: forme de prezentare

3 Informaţia genetică: definiţie 3 = informaţia codificată în materialul genetic cu care este înzestrat orice organism viu (unicelular sau pluricelular) genotipul = totalitatea informaţiei genetice dintr-un organism genomul = întreaga material genetic dintr-un organism Nuclear Celular BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

4 Informaţia genetică 4 Este stocată în structura macromoleculară a ADNului (acidul dezoxiribonucleic), la nivelul ADNului nuclear (rol principal în stocarea informaţiei genetice) şi a ADN-ului extracelular.

5 Structura genetică 5

6 Genomul: forme de prezentare 6 Eucariote Nuclear (prezent în nucleu) Extranuclear: Mitocondrial animale Cloroplastic plante Procariote: Cromozomal (prezent în cromozomul circular) Plasmidic (prezent în plasmidă)

7 Genomul: forme de prezentare 7 Virusuri ADN (dezoxiribovirusuri): Herpes Varicelă ARN (ribovirusuri): Gripal Mozaicului tutunului HIV BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

8 Harta genetică a virusului herpetic 8

9 Codul genetic Set de reguli prin care informaţia din nmaterialul genetic (ADN, ARNm) este transformată în proteine (secvenţe de aminoacizi) în celulele vii. Codonul = secvenţa de trei nucleotide ale macromoleculei de acid dezoxiribonucleic care codifică un aminoacid specific Baze purinice: A = adenina & G = guanina Baze pirimidinice: C = citozina & T = timina (U = uracil în ARN) 9

10 Nucleotide 10 adenina guanina citozina timina uracil

11 AND (1 milion de nucleotide) 11 "reţeta" necesară sintezei de proteine ADN gene - zone fără funcţie - zone cu funcţie necunoscută Structură de dublu helix Baze azotate care se combină într-un mod bine stabilit: Adenina doar cu timina (A + T sau T + A) Citozina doar cu guanina (G + C sau C + G) Ordinea contează: A + T nu e identic cu T + A

12 ADN 12 Organizat în structuri lungi numite cromozomi Replicarea ADN-ului duplicarea cromozomilor înainte de divizare Nucleul celular (± mitocondrii / cloroplast): eucariote (animale, plante, fungi) Citoplasmatic: procariote (bacterii) BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

13 Structura chimică a ADN-ului 13 James D. Watson & Francis Crick, 1953 modelul dublu-helix al AND-ului [Watson, J.D., F.H.C. Crick, (1953). A Structure for Deoxyribose Nucleic Acid. Nature 171(4356): ] Sursa: [26 Octombrie 2010]

14 ARN ( nucleotide) 14 Lanţ polipeptidic unicatenar bază azotată (A,U,G,U,C), riboză, şi un fosfat Sintetizat prin proces de transcripţie Clasificare: ARN genetic controlează ereditatea la unii viruşi ARN non-genetic implicat în sinteza substanţelor proteice (ARN celular) ARNm mesager ARNt de transfer (sau solubil) ARNr ribozomal BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

15 ARNm 15 4 nucleotide de bază: A G C U Codon din trei baze 64 codoni pentru cei 20 aminoacizi esenţiali BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

16 Universalitatea codului genetic 16 3 baze azotate (codon) codifică un aminoacid Citirea se face de la 5' la 3' (prima bază este cea de la 5'): 5' -AUG- 3' codifică metionina 5' -UCU- 3' codifică serina 5' -CCA- 3' codifică prolina Codonul ternimal (nu codifică aminoacizi): UAA UAG UGA: codonul de stop sinteza de proteină se încheie AUG - codon de start +/- GUC UUG Cea mai frecventă excepţie: UGA codifică triptofanul mitocondrial BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

17 Universalitatea codului genetic Variaţii ale codului genetic nuclear 17 Sursa: [26 Octombrie 2010]

18 Universalitatea codului genetic Variaţii ale codului genetic mitocondrial 18 Sursa: [26 Octombrie 2010]

19 Caracterele codului genetic 19 Specificitate: un codon specific întotdeauna va deterina sinteza aceluiaşi aminoacid Universabilitate: Acelaşi codon este utilizat la toate organismele vii, procarote şi eucariote Degenerarea: Fiecare codon codifică un singur aminoacid dar un aminoacid poate fi codificat de mai mulţi codoni (ex. arginina are 6 codoni diferiţi)

20 Caracterele codului genetic 20 Sursa: Slide 3 [accesată 26 Ocrombrie 2010]

21 Caracterele codului genetic 21 Sursa: [26 Octombrie 2010]

22 Organizarea genomului 22 Genomul la eucariote este complex Cantitatea şi organizarea ADN-ului variază semnificativ între specii Paradoxul valorii C: Cantitatea de ADN în celulele haploide ale unui organism nu este în legătură complexitatea evoluţionară sau numărul de gene BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

23 Organizarea genomului Genom de 20x mai mic decât omul şi de 2x mai puţine gene Specii ADN (bp) Gene Escherichia coli Saccharomyces cerevisiae Drosophila melanogaster Homo sapiens Muntiacus muntjak vaginalis Lăcusta Salamandra Lungfish Amoeba dubia Genom de 50x mai mare decât omul Sursa: [26 Octombrie 2010] Genom de 5x mai mare decât omul 23

24 Cronologia secvenţierii genomului An Organism Obs Genom (bp) Nr. gene Bacteriophage fx174 Primul genom Human mitochondria Haemophilus influenzae Rd Primul organism viu ~ Saccharomyces cerevisiae Primul eucariot ~6000

25 Cronologia secvenţierii genomului An Organism Obs 1998 Caenorhab-ditis elegans Primul organism multicelular Genom (bp) Nr. gene ~ Cromozomul uman 22 Primul cromozom Drosophila melanogaster 2000 Arabidopsis thaliana Prima insectă ~14000 Prima plantă ~25000

26 Cronologia secvenţierii genomului An Organism Obs Genom Nr. gene Homo sapiens (bp) ~ Orez 389 (Mb) Porumb 2300 (Mb)

27 Transposable Element BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

28 Genomul la plante 28 Informaţia genetică este divizată în cromozomi Mărimea genomului diferă de la o specie la alta (este specie dependentă) Diferenţa de mărime a genomului este dată în principal de numărul diferit de secvenţe identice de mărimi diferit Genele structurale Conţin informaţii structurale şi funcţionale a proteinelor Pentru proteinele înrudite formează o familie de gene sunt prezente în doar câteva copii, uneori existând doar o singură copie BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

29 Genomul la plante 29 Sursa: [26 Octombrie 2010]

30 Genomul la plante 30 Denumire Volum (mil bp) Arabidopsis thaliana 145 Prunus persica 363 Ricinus communis 323 Citrus sinensis 367 Oryza sativa spp. Javanica 424 Petunia parodii 1221 Pisum sativus 3947 Avena sativa Tulipa spp BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

31 Genomul plantelor: particularităţi Pot pot ajunge până la zeci de miliarde de perechi de baze Existenţa a numeroase forme poliploide Abundenţa ADN-ului non-sense (până la 99%) - împiedică secvenţiere, cartografierea genetică Cunoştinţe insuficiente cu privire la morfologia, genetica şi cartografierea fizică a cromozomilor Număr mare de cromozomi mici lungime 3 μm

32 Genomul plantelor: particularităţi Genom Arabidopsis thaliana Zea mays Vicia faba Human Nuclear 70 mil 3900 mil mil 2800 mil Plasmidic mil mil mil Mitocondrial mil mil mil mil

33 Arabidopsis thaliana Cromozomi: 2 5 Mărime: 70 Mbp Ciclul de viaţă: 6 weeks Conţine gene structurale aparţinând la familii Genele structurale sunt prezente în doar puţine copii, uneori doar o singură proteină

34 Organizarea genomului: cromozomul Genomul nuclear este organizat în cromozomi Cromozomul - o spirală de AND în jurul nucleozomului La metafaza (genomul este relativ inactiv) cromozomul este condensat mai uşor de observat citologic Cromozomii genomul plantei este replicat şi segregă regulat în mitoză şi meioză BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

35 Organizarea genomului: cromozomul Heterocromatina: ADN non-genetic -Centromerul -Telomerele Braţul scurt (p) Centromerul Braţul lung (q) - Cea mai mare parte a cromozomului - Conţine majoritatea genelor Cromatida

36 Poliploidia şi numărul de cromozomi Organism Poliploidia Nr. cromozomi Porumb Diploid (2X) 20 Roşia Diploid (2X) 24 Arabidopsis Diploid (2X) 10 Cartoful Tetraploid (4X) 48 Grâu Hexaploid (6X) 42 BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

37 Organizarea genomului la plante Cele mai multe plante conţin cantităţi de ADN care depăşesc cu mult nevoile lor de codificare şi funcţiile de reglare Un procent foarte mic din genom codifică genele responsabile de producţia de proteine

38 Aminoacizi: definiţie 38 Substanţa specifică materiei vii, care se caracterizează prin prezenţă în aceeaşi moleculă a unei funcţii acid şi a unei funcţii bazice şi care intră în componenţa proteinelor

39 Amino acizi: clasificare 39 Sursa: [accesată 26 Octombrie 2010] Standard Intră în structura proteinelor: formează lanţuri polimerice scurte (peptide) sau lungi (polipeptide sau proteine) Structură: primară secundară terţiară cuaternară 22 aminoacizi (12 existenţi în codul genetic universal) Non-standard: identificaţi în proteine ca urmare a modificărilor post-translaţionale esenţiale pentru funcţia şi reglarea proteică BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

40 Aminoacizi: structura generală Grup carboxil Grup amino Un atom de hidrogen Un radical (R) Determină: - Polaritatea - Încărcarea - Acid / Bază - Hidrofobicitatea / hidrofilicitatea Nu se combină cu apa Absoarbe apa în cantitate mare BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

41 Aminoacizi: structura generală Molecule în oglindă dar nu identice (nu se pot suprapune una peste celaltă)

42 Aminoacizi: structura AA alifatici: Lanţuri alchil Ne-polari & neutrii 6 aa (GAVLIP) Glicina Alanina Valina Leucina Izoleucina Prolina BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

43 Aminoacizi: structura AA aromatici R = benzen Ne-polari & neutrii 3 aa (FYW) Fenilalanina Y-Tirozina W-Triptofanul BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

44 Aminoacizi: structura Alcoolic AA Grup hidroxil Polari & neutrii 2 aa (ST) Serina Treonină BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

45 Aminoacizi: structura AA cu sulf Atom de sulf Slab polari & neutrii 2 aa (CM) Cisteina Metionina BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

46 Aminoacizi: structura AA acizi Polari & negativi 2 aa (DE) D - Acid aspartic (Aspartan) E - Acidul glutamic (Glutamat) BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

47 Aminoacizi: structura AA amidici Polari & neutrii 2 aa (NQ) N - Asparagina Q - Glutamina BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

48 Aminoacizi: structura AA bazici Grup nitrogenos bazic Polari & pozitivi 2 aa (KHR) K - Lizina H - Histidina R - Arginina BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

49 Aminoacizi: structura BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

50 Aminoacizi: structura 50

51 Aminoacizi: compuşi derivaţi din aa Amino acid Glutamat Histidina Tirozina Tirozina Compus derivat Alfa-amino butirat Histamina Epinefrina Tiroxina BIOLOGIE COMPUTAŢIONALĂ BIODIVERSITATE & BIOCONSERVARE CURS 3

52 aa 52

Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara

Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara Biologie Celulara si Histologie Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara Cuprins Nucleul celular structura Acizi nucleici Transcriptia, translatia informatiei genetice; sinteza de

Διαβάστε περισσότερα

AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR

AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR Elena Rîvneac Dr.în biologie, conf.univ. Catedra Biochimie și Biochimie Clinică Aminoacizii au o importanță deosebită pentru

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană

Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană biologiemoleculara.usmf.md acces: bmgu 1 Tema 1 Macromoleculele = biopolimerii Tipuri Structură Biogeneză Proprietăţi Funcţii Localizare Interacţiuni 2 Functiile

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

BIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI

BIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI BIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI Baze pirimidinice: pirimidina; citozina (2-oxo-4-amino-pirimidina); uracilul (2,4-dioxo-pirimidina); timina (5-metil-2,4-dioxo-pirimidina). Baze purinice: purina (imidazolpirimidină);

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

COMPUŞI ORGANICI CARE CONŢIN FUNCŢIA CARBOXIL ALĂTURI DE ALTE GRUPE FUNCŢIONALE

COMPUŞI ORGANICI CARE CONŢIN FUNCŢIA CARBOXIL ALĂTURI DE ALTE GRUPE FUNCŢIONALE MPUŞI GANII AE NŢIN FUNŢIA ABXIL ALĂTUI DE ALTE GUPE FUNŢINALE Prezenţa în compuşii organici a altor grupe funcţionale X, -, =, -, alături de grupa - conduce la compuşi cu funcţiune mixtă (acizi halogenati,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

4. Elemente de biologie celulară şi moleculară

4. Elemente de biologie celulară şi moleculară 4. Elemente de biologie celulară şi moleculară O caracteristică esenţială a materiei vii este reprezentată de structura sa celulară, alături de încă două proprietăţi fundamentale: metabolismul şi reproducerea.

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII

ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII 2 Capitolul 2 ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII Elementele chimice cel mai frecvent întâlnite în materia vie sunt H, C, N, O, P, S (numite elemente organogene) care reprezintă în medie 99% din masa organismelor

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A SUBIECTE: I. COMPLEMENT SIMPLU (Alegere simplă) - 30 puncte La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din

Διαβάστε περισσότερα

3. Noţiuni de biochimie

3. Noţiuni de biochimie 3. Noţiuni de biochimie În acest capitol vom trece în revistă structura şi proprietăţile a două mari clase de molecule ce constituie de fapt obiect de studiu pentru bioinformatică:. proteinele, compuse

Διαβάστε περισσότερα

Controlul expresiei genice

Controlul expresiei genice Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană

Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană www.bimogeum.ucoz.com Cursul Biologie moleculară Semestrul I Prelegeri 34 ore Lucrări practice 51 ore două totalizări (lucrare scrisă + teste la calculator)

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

CROMOZOMUL LA ORGANISME 3 PRO- SI EUCARIOTE

CROMOZOMUL LA ORGANISME 3 PRO- SI EUCARIOTE CROMOZOMUL LA ORGANISME 3 PRO- SI EUCARIOTE 3.1 CROMOZOMUL BACTERIAN 3.1.1 Dimensiune Imensa majoritate a bacteriilor deţin ca material genetic esenţial o moleculă ADN dublu catenar circular covalent închis,

Διαβάστε περισσότερα

dogma centrala a biologiei moleculare

dogma centrala a biologiei moleculare Sinteza proteinelor Este activitatea fundamentala a fiecarei celule din organism Ea reprezinta expresia informatiei genetice din ADN si este un fenomen care se desfasoara intr-un singur sens: ADN ARN proteine

Διαβάστε περισσότερα

Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 2

Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 2 Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 2 Aminoacizii Aminoacizii sunt compuși biochimici cu masă moleculară mică și importanţă deosebită pentru organismul uman. Aceştia sunt elemente structurale

Διαβάστε περισσότερα

CATEDRA DE BIOCHIMIE MEDICALĂ

CATEDRA DE BIOCHIMIE MEDICALĂ CATEDRA DE BIOCHIMIE MEDICALĂ Şeful catedrei: Prof.Dr. Ileana Olteanu Membrii: Conf. Dr. Ioana Brudasca Conf. Dr. Alexandra Craciun Conf. Dr. Luminiţa Diaconescu Conf. Dr. Maria Dronca Conf. Dr. Cristina

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 5 Structura acizilor nucleici

Curs 5 Structura acizilor nucleici BIOINFORMTICĂ PLICTĂ ÎN BIOLOI STRUCTURLĂ 3/28/2018 Curs V - Structura acizilor nucleici 1 29.03.2018 Curs 5 Structura acizilor nucleici Structura chimică a DN-ului - în 1869 Friedrich Miescher izolează

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015 PROBA TEORETICĂ CLASA a XII-a OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015 COMPLEMENT SIMPLU La întrebările 1-30 alegeți un singur răspuns corect. 1. La ADN-ul de tip B, scobitura mare:

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu. Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană. Curs.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu. Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană. Curs. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană Curs Genetica umană Chişinău, 2015 Cuprinsul CURS 1... 4 GENETICA UMANĂ ŞTIINŢĂ FUNDAMENTALĂ

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Peptide Structura peptidelor

Peptide Structura peptidelor CURS 6 Peptide Structura peptidelor Se formează prin eliminarea moleculelor de apă între cele două grupări funcţionale ce intră în catena principală a aminoacizilor ( gruparea carboxil a unui aminoacid

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Biochimia moleculelor informaţionale. 11.I Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor

Biochimia moleculelor informaţionale. 11.I Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor Biochimia moleculelor informaţionale 11.I. 2018-1100-1500 Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor Catabolismul ADN-ului Structura şi mecanismele de reparaţie fac ca molecula de ADN

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA LOCALĂ DE BIOLOGIE 6 februarie 2016 CLASA a XII-a

OLIMPIADA LOCALĂ DE BIOLOGIE 6 februarie 2016 CLASA a XII-a MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDETEAN VASLUI STRADA DONICI, NR.2. TEL. 0235/311928, FAX 0235/311715, 0235/319234 E-MAIL: isjvaslui@ isj.vs.edu.ro OLIMPIADA LOCALĂ

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Aminoacizi, peptide, proteine

Curs 2 Aminoacizi, peptide, proteine BIINFRMATICĂ APLICATĂ ÎN BILGIA STRUCTURALĂ 3/01/2018 Curs II - Structura proteinelor 1 01.03.2018 Curs 2 Aminoacizi, peptide, proteine 3/01/2018 Curs II - Structura proteinelor 2 Proteinele - molecule

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Repere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile

Repere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile Repere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile ADN-polimerază Aminoacid Anticodon Apoptoza ARN-polimeraza I ARN-polimeraza II ARN-polimeraza III CAP-are Catena

Διαβάστε περισσότερα

Algoritmi genetici. 1.1 Generalităţi

Algoritmi genetici. 1.1 Generalităţi 1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluţionist şi sunt inspiraţi de teoria lui Darwin asupra evoluţiei. Idea calculului evoluţionist a fost introdusă în

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

RECOMBINAREA GENETICĂ

RECOMBINAREA GENETICĂ 14 RECOMBINAREA GENETICĂ Prin recombinare genetică se defineşte fenomenul producerii unor combinaţii genetice noi prin rearanjarea, reasortarea sau redistribuţia materialului genetic cuprins în două unităţi

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

1. Proteinele rolul, structura și clasificarea

1. Proteinele rolul, structura și clasificarea 1. Proteinele rolul, structura și clasificarea Proteinele sunt componentele majore ale organismelor vii și îndeplinesc o multitudine de funcții esențiale. Proteinele reglează activitatea metabolică, catalizează

Διαβάστε περισσότερα

Structura genei 1. Structura genei

Structura genei 1. Structura genei Structura genei 1 Structura genei Gena (din gr. genos descendentă) reprezintă unitatea elementară a eredităńii. Pentru a specifica particularităńile eredităńii G. Mendel (1865) a folosit termenul de factor

Διαβάστε περισσότερα

BIOLOGIE GENERALĂ. - moleculară şi celulară CURS II. Bazele chimice ale organizării materiei vii

BIOLOGIE GENERALĂ. - moleculară şi celulară CURS II. Bazele chimice ale organizării materiei vii BILGIE GENERALĂ - moleculară şi celulară CURS II Bazele chimice ale organizării materiei vii Bazele chimice ale organizării lumii vii rice substanţă din natură care are masă se defineşte ca fiind materie.

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

ANP-Curs 13 Mutaţiile genetice 1. Mutaţii genomice Poliploidia Tetraploidia Aneuploidia

ANP-Curs 13 Mutaţiile genetice 1. Mutaţii genomice Poliploidia Tetraploidia Aneuploidia ANP-Curs 13 Mutaţiile genetice Constituie modificarile permanente din secvenţa sau ADNului sau aranjarea moleculei de ADN, avand un caracter intamplător şi ereditar. In funcţie de mărimea materialului

Διαβάστε περισσότερα