[ C] [%] INT-CO2 [ C]

Transcript

1 . Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN MAX MED Mediana STDEV Min H 5s Vext[m/s] Dv[ ] V Fe[m/s] INT-NO [ppb] INT-NOx [ppb] INT-NO [ppb] MIN MAX MED Mediana STDEV INT-O3 [ppb] EXT-NO [ppb] EXT-NO [ppb] EXT-NOx [ppb] EXT-O3 [ppb] dp [Pa] MIN MAX MED Mediana STDEV dp [Pa] INT/EXT NO INT/EXT NO INT/EXT O3 INT/EXT NOx Q camera [m3/h] MIN MAX MED Mediana STDEV Q fatada [m3/h] NA Q camera [m3/h] Q fatada [m3/h] NA MIN MAX MED Mediana STDEV

2 . Dispersii. Ozon (O 3): Graficul referitor la concentratia ozonului din aerul de la exteriorul cladirii releva valori aproximativ egale ale frecventei aparitiei valorilor masurate, acestea variind intre.5 ppb si. ppb. Nu exista maxime sau minime ale frecventei valorilor mult mai mari decat restul frecventelor, toate avand aproximativ % din valori. Graficul referitor la concentratia ozonului din aerul din interior releva aproximativ acelasi rezultat ca si cel de exterior. In acest caz insa se evidentiaza un varf al frecventei valorilor in jurul valorii concentratiei de aproximativ.35 ppb, in restul timpului valorile masurate ale concentratiei ozonului fiind egal impartite pe intervalul. ppb. ppb. Faptul ca invervalele din care concentratiile de la exterior, respectiv din interior isi iau valorile sunt relative apropiate ca limite conduce la concluzia ca exista surse de ozon la interiorul cladirii. Viteza si directia vantului: Din primul grafic referitor la caracteristicile vantului (viteza vantului din exterior), se observa ca in timpul a peste % dintre masuratori s-a inregistrat o viteza a vantului corespondenta valorii de aproximativ. m/s, aceasta fiind si cea mai mica valoare a vitezei inregistrata. In restul masuratorilor, viteza masurata a vantului de la exterior a avut valori de pana la. m/s. Cel de-al doilea grafic figureaza directia vantului din timpul masuratorilor. Este evident faptul ca aceasta directie nu a fost deloc constanta, ci dimpotriva, variatia ei este foarte accentuata. Frecventa valorilor inregistrate cu privire la direcita vantului are o impartire

3 aproape egala pe tot intervalul - 3, neexistand nici-un unghi fata de directia nord pe care sa fie inregistrate o parte insemnata a valorilor. Observam din cel de-al treilea grafic, cu privire la viteza vantului cu directia perpendiculara pe fatada cladirii, ca aproape toate valorile inregistrate sunt cuprinse in intervalul. m/s. Au fost inregistrate si valori peste aceasta viteza, insa in putine cazuri. Monoxid de azot (NO) Concentratia monoxidului de azot masurata la exteriorul cladirii, asa cum se observa din graficul de mai sus, are valori egal impartite pe intervalul.3. ppb. Nu avem un minim sau un maxim al frecventei valorilor masurate care sa indice o valoare preponderenta a concentratiei. Acelasi lucru se poate spune si despre concentratia de monoxid de azot din interiorul cladirii, insa in acest caz valorile sunt cuprinse intre.7 si 7.7 ppb. Se observa faptul ca valoarea concentratiei maxime din interior este semnificativ mai mare decat valoarea concentratiei maxime de la exterior, relevand o poluare a aerului de la interior cu monoxid de azot destul de accentuata, fapt ce conduce la concluzia ca exista surse ale acestui poluant la interiorul cladirii. Bioxid de azot (NO )

4 In cazul bioxidului de azot de la exterior, valorile concentratiei se comporta aproape identic cu cele ale monoxidului de azot. Astfel, s-au masurat valori ale concentratiei cuprinse intre 5. si 57 ppb, egal impartite pe acest interval. Acelasi lucru este valabil si despre concentratia acestui poluant din interiorul cladirii, in acest caz intervalul de valori este cuprins intre.99 si.57 ppb, de asemenea neexistand un maxim sau un minim semnificativ al frecventei valorilor. Monoxid / Bioxid de azot (NO x) Comportamentul valorilor concentratiilor de NO cumulate cu concentratiile de NO (fiind vorba de NOx) are un comportament aproape identic cu cel al valorilor fiecaruia dintre acesti doi poluanti in parte, comportament valabil si in cazul aerului din interior, si in cazul aerului de la exterior. Exista insa un minim al frecventei valorilor in graficul poluantului din aerul de la exterior, valoarea de aproximativ 5 ppb nefiind masurata decat in sub % din cazuri. Limitele acestor intervale sunt. 7. ppb in cazul aerului de la exterior si ppb in interiorul cladirii. Interior / exterior O 3 Interior / exterior NO

5 Interior / exterior NO Interior / exterior NO x Cele diagrame de mai sus se refera la concentratiile din aer ale poluantului respectiv la interiorul cladirii raportate la concentratiile din aer ale poluantului respectiv de la exteriorul cladirii. Astfel, in cazul ozonului, valorile raportului se gasesc in intervalul.9.9, valori atat supraunitare cat si subunitare, ceea ce nu spune nimic daca concentratia din interior este mai mare sau mai mica decat cea din exterior. Valorile rapotului sunt egal impartite pe toata lungimea intervalului. Acelasi lucru se intampla si in cazul monoxidului de carbon, aici valoarea minima a raportului fiind.3, aici insa toate valorile obtinute fiind subunitare. Astfel, se deduce ca concentratia din interior de NO este mai mica sau cel mult egala cu cea din exterior. In legatura cu bioxidul de azot, din grafic se poate deduce ca valoarea concentratiei de la interior este mai mica sau aproximativ egala cu cea de la exterior. Aceasta reiese din faptul ca majoritatea valorilor raportului se gaseste in intervalul.9.9. Dupa aceasta valoare cazurile sunt izolate, valoarea maxima a raportului atingand.79. Acelasi lucru se poate spune si despre valoarea concentratiei cumulate a NO si NO, fiind vorba de NO x. Valorile raportului in acest caz sunt similare celor obtinute in cazul bioxidului de azot. Astfel, majoritatea valorilor sunt in intervalul.9.9, iar valoarea maxima atinsa de raport este..

6 Temperatura (Te / Ti) Graficul referitor la temperatura aerului exterior arata ca acest parametru a avut o variatie puternica pe durata in care s-au facut masuratorile. Aceasta variatie are loc pe intervalul.3. C, frecventa valorilor fiind aproape egala pe tot parcursrul intervalului. Valorile temperaturii de la interior sunt mai ridicate, fiind cuprinse intre. si.9 C. Valorile cel mai des inregistrate ( -3% din cazuri) sunt cele de,.3 si. C. In mod firesc, temperaturile de la interior sunt mai ridicate decat cele de la exterior, acest lucru fiind necesar pentru a se crea un confort termic favorabil omului. Umiditatea relativa (Φ) Masurarea umiditatii relative a aerului de la exterior, cum se regaseste in graficul de mai sus, a inregistrat valori cuprinse intre 37% si 7%, cea mai des intalnita valoare fiind cea de aproximativ 7%, urmatoarea valoare frecvent intalnita fiind cea de aproximativ %. In restul intervalului, valorile sunt aproximativ egal impartite, cu cea mai putin intalnita valoare de 37%, valoare minima a umiditatii inregistrate la exterior. In cazul interiorului, umiditatea este relativ constanta, luand valori intre 7% si %. Cea mai des intalnita valoare este cea de 9%, cu aproximativ % din cazuri. Se observa ca

7 valorile obtinute la masuratorile efectuate in interior au relevat valori semnificativ mai mici ale umiditatii din aer decat in cazul exteriorului. Bioxid de carbon (CO ) Graficele referitoare la concentratia de bioxid de carbon din aer releva valori cuprinse intre - si ppb in cazul aerului din exterior si intre -5 si ppb, in cazul aerului din interiorul cladirii. Valoarea maxima inregistrata la exterior, cea de ppb, este si cea mai frecvent intalnita in acest caz, semnificativ mai mare decat valoarea maxima intalnita la interior, adica cea de aproximativ ppb. Acest lucru se datoreaza poluarii accentuate a aerului din exteriorul cladirii, in principal cauzat de traficul intens de automobile. Desi au fost inregistrate si valori negative, acest lucru nu este posibil. Valorile respective se datoreaza cel mai probabil erorilor de masurare. Diferenta de presiune (dp) de aer Numarul de schimburi al volumului Diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul cladirii ia valori intre.9 si.53 Pa, valori mici, daca nu chiar neglijabile. Se poate spune ca nu exista o valoare mai des intalnita decat restul valorilor, toate valorile avand o pondere de aparitie aproximativ egala. In cazul numarului de schimburi al volumului de aer din incaperea in care s-au efectuat masuratorile, graficul se comporta aproximativ identic cu cel al diferentei de presiune. Astfel, valorile limita ale intervalului sunt.35, respectiv.7 schimburi ale volumunlui de

8 aer. Graficul are o tendinta descrescatoare a numarului de aparitii pana in valoarea de.3, dupa care creste pana la limita maxima a intervalului. Debitul de aer prin rosturile camerei (Q camera) si debitul de aer prin fatada (Q fatada) Masurandu-se debitul de aer prin toate rosturile incaperii, s-a obtinut un grafic cu frecvente egale de valori pe tot parcursul intervalului (). Limitele intervalului de valori sunt insa relativ departate: 93.9 m 3 /h, respectiv.35 m 3 /h. In cazul debitului de aer care intra in incapere exclusiv prin fatada cladirii, graficul se prezinta insa diferit, existand 3 varfuri ale frecventei de aparitie in dreptul valorile de.3 (valoarea minima),.79 si respectiv 7. (valoarea maxima). 3.Comparatii I/E. Ozon interior / ozon exterior (ppb) NO interior / NO exterior (ppb) Graficul de comparatie al concentratiei de ozon din interior cu cea de la exterior releva valori aproximativ egale in ambele cazuri, cu valori mediane mai mici decat valorile medii. Variatiile valorilor nu sunt foarte accentuate, fiind cuprinse intre si aproximativ.5 ppb in cazul interiorului, si aproximativ.7 ppb in cazul exteriorului.

9 In cazul comparatiei concentratiilor de monoxid de carbon, lucrurile stau diferit fata de ozon. Astfel, se observa o variatie mai accentuata a concentratiei poluantului la exterior fata de interior ( ppb fata de 7 ppb). Valorile mediane sunt mai mici decat valorile medii ale concentratiilor. Deducem ca poluarea cu monoxid de carbon este mai accentuata la exterior decat la interior. NO interior / NO exterior (ppb) NO x interior / NO x exterior (ppb) Poluarea cu bioxid de azot se prezinta aproape la fel ca si cea cu monoxid de azot, insa in sens invers. Aici, variatia valorilor de la exterior este relativ slaba. Valorile mediane sunt mai mici decat cele medii (in special in cazul aerului din interior), variatia valorilor fiind mai accentuata la interior. Intervalele de valori sunt ppb la interior si 7 ppb la exterior. Deducem ca si in cazul bioxidului de azot, poluarea cu acest gaz este mai accentuata la exterior decat la interior. Cumuland cele doua grafice (monoxid de azot si bioxid de azot), obtinem graficul poluarii cu NO x. Acesta reflecta aproape aceleasi rezulate ca in cazul poluantilor analizati separat. Se observa aceeasi diferenta intre valoarea mediana mai mica decat cea medie in cazul aerului din exteior, insa in cazul interiorului cele doua valori sunt egale. Variatia este semnificativ mai accentuata la exterior. Se observa ca aerul exterior este mai bogat in acest poluant. Φ interior / Φ exterior (%) T interior / T exterior ( C)

10 Umiditatea relativa a aerului din interior are o variatie relativ mica (aproape nula), mai mica decat variatia umiditatii relative de la exterior. Aceasta are limitele intervalului de valori 37% si respectiv 77%. In ambele cazuri valorile mediane sunt aproape egale cu valorile medii masurate (in special in cazul aerului din interior), insa masuratorile arata faptul ca aerul este mult mai umed la exterior (probabil rezultatul unei zi cu vreme ploioasa). Graficul variatiei temperaturii arata o variatie relativ mica a temperaturii din interior, si o variatie ceva mai mare la exterior. Valorile medii sunt aproape egale cu cele mediane, insa temperatura din exterior este evident mai scazuta fata de cea din interior. Aceasta se datoreaza necesitatii unui climat favorabil activitatilor umane ce se desfasoara in cladirea in care s-au efectuat masuratorile. CO interior / CO exterior (ppb) Graficul referitor la variatia concentratiei de bioxid de carbon evidentiaza de asemenea o variatie mai puternica la exterior, cuprinsa intre ppb si aproximativ ppb. Valoarea mediana in acest caz este egala valoarea medie. Variatia concentratiei de la interior este mai scazuta, cu valori intre ppb si paroximativ ppb. In acest caz, valoarea mediana este putin mai scazuta decat cea medie. Din nou se observa o poluare mai accentuata a aerului de la exterior. Se observa ca valorile minime ale variatiei concentratiei sunt negative. Desi acest lucru nu este posibil in realitate, se datoreaza erorilor aparatelor de masura. In realitate, valorile acelor concentratii sunt apropiate de valoarea nula.

11 Acest grafic trateaza variatiile valorilor masurate ale concentratiilor din aerul interior in ozon, noxe, monoxid de azot si bioxid de azot. Se observa ca cea mai accentuata variatie a valorilor masurate este cea a bioxidului de azot. Valoarea mediana a acestuia este semnificativ mai mica decat valoarea medie masurata a acestuia, acest lucru fiind valabil si pentru bioxid de azot, in cazul ozonului si a monoxidului de azot aceste valori fiind aproximativ egale. Cea mai slaba variatie a avut-o ozonul, acesta atingand valoarea maxima de sub ppb. Graficul mai sus se refera la compararea concentratiilor aerului din exterior in ozon, noxe, monoxid de azot si bioxid de azot. Aici, cea mai accentuata variatie este cea a noxelor, in timp ce cea mai slaba variatie apartine ozonului. Valorile mediane ale concentratiilor acestor poluanti sunt mai mici decat mediile valorilor masurate in cazul noxelor si al monoxidului de azot, si apriximativ egale in cazul ozonului si al bioxidului de azot. Cea mai mare concentratie masurata dintre cei este cea a noxelor, cu o concentratie de aproape 5 ppb.

12 In cele din urma, in graficul de mai sus sunt comparate rapoartele dintre concentratiile de la interior si cele de la exterior in cazul bioxidului de azot, monoxidului de azot, ozonului si ale noxelor. In cazul a tuturor celor poluanti, valorile medii ale rapoartelor sunt aproximativ egale cu valorile mediane, si in acelasi timp aproximativ egale intre ele, luand valori apropiate de, de unde se deduce ca si la interior si la exterior aerul este poluat in masura aproape egala cu fiecare dintre cei poluanti.

13 . Corelatii NO i NO i 5 R =.975 NO i 5 R =.9 NO i 5 R =.7 NO i 5 R = NO e NO e NOx e O3 e.5 NO i 7 5 R =.3 NO i 7 R =.99 5 NO i 7 5 R =.7 NOi 7 5 R = Ti 7 9 phi i CO i 5 5 TE 5 NO i 7 R =.3 NO i 7 R =. NOi 7 R =.9 NOi 7 R = phi e 5 CO e 5.. Vext. 3 Dv NOi 7 5 R =.53 NOi 7 5 R =. NOi 7 5 R =.9 NOi 7 5 R = VFe dp Qcam Qfer 3 NOi 7 R = NA

14 Se va analiza variatia lui NOi, NO i, NO xi si O 3i cu parametrii: NOe, NO e, NO x e, O 3e, temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara si exterioara, directia vantului, viteza vantului perpendiculara pe fatada, diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a. Coeficientul de corelatie intre NO interior si NO exterior are valoarea egala cu.97, deci cei doi parametri sunt direct corelati, adica daca valoarea concentratiei la exterior de NO creste, valoarea concentratiei la interior se va mari. Pe grafic se observa gruparea punctelor in jurul unei linii crescatoare. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei intre NO interior si NO exterior deoarece coeficientul de corelatie este egal cu.9. Forma norului de puncte prezinta o tendinta crescatoare. In concluzie, concentratia de NO la interior este dependenta de concentratia de la exterior, cei doi parametri fiind direct corelati. Coeficientul de corelatie dintre NO interior si NO x exterior este., ceea ce indica faptul ca cele doua marimi nu sunt dependente una de alta, Mentionam, prezenta a doua tendinte de crestere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei dintre NOi si ozonul la exterior, valoarea coeficientului de corelatie avand o valoare mai mica (.5 ). Mentionam prezenta a doua tendinte de scadere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul corelatiei NOi cu parametrii: temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara, exterioara, si a dioxidului de carbon interior si exterior, se constata ca valorile coeficientilor de corelatie sunt scazute, rezultand o lipsa a unei corelatii intre NOi si fiecare din acesti parametri. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta descrescatoare a lui NOi. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Directia vantului si concentratia de NO de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NO de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in NO la interior, coeficientul de corelatie fiind.. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST- VEST si de la VEST-EST in raport cu imobilul, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli.

15 NO i NO i R =.97 NO e NO i R =.93 NO e NO i R = NOx e 3 NO i R = O3 e.5 NO i R = Ti NO i R = phi i NO i R =.95 CO i NO i R =. 5 5 TE 5 NO i R =.5 phi e NO i R = 7E CO e 5 5 NO i R =.39.. Vext. NO i R =.57 3 Dv NO i R = VFe.5 NO i R =.7 dp NO i R =.99 Qcam NO i R =. 3 Qfer NO i R =..5.5 NA

16 Coeficientul de corelatie intre NO interior si NO exterior are valoarea egala cu.9, deci cei doi parametri sunt direct corelati, adica daca valoarea concentratiei la exterior de NO creste, valoarea concentratiei la interior se va mari. Pe grafic se observa gruparea punctelor in jurul unei linii crescatoare. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei intre NO interior si NO exterior deoarece coeficientul de corelatie este egal cu.9. Forma norului de puncte prezinta o tendinta crescatoare. In concluzie, concentratia de NO la interior este dependenta de concentratia de la exterior, cei doi parametri fiind direct corelati. Coeficientul de corelatie dintre NO interior si NO x exterior este.5,ceea ce indica faptul ca cele doua marimi sunt dependente una de alta, respective se poate considera o corelatie directa la fel ca in cazul in cazul precedent. Mentionam, prezenta a doua tendinte de crestere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei dintre NOi si ozonul la exterior, valoarea coeficientului de corelatie avand o valoare mai mica (.55 ). Mentionam prezenta a doua tendinte de scadere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul corelatiei NO i cu parametrii: temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara, exterioara, si a dioxidului de carbon interior si exterior, se constata ca valorile coeficientilor de corelatie sunt scazute, rezultand o lipsa a unei corelatii intre NO i si fiecare din acesti parametri. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta descrescatoare a lui NO i. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Directia vantului si concentratia de NO de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NO de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in NO la interior, coeficientul de corelatie fiind.. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST- VEST si de la VEST-EST, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli.

17 NO x i NOx i R =.75 NO e NOx i R =.37 NO e NOx i R =. NOx e 3 NOx i R = O3 e.5 NOx i R =.599 NOx i R =.97 NOx i R =.57 Nox i R =..5.5 Ti 7 9 phi i CO i 5 5 TE 5 R =.5 R =. R =.73 Nox i R =.3 NOx i NOx i Nox i phi e 5 CO e 5.. Vext. 3 Dv Nox i R = VFe Nox i R =.5 dp Nox i R =.9 Qcam Nox i R = Qfer Nox i R =..5.5 NA

18 Coeficientul de corelatie intre NO x interior si NO exterior are valoarea egala cu., deci cei doi parametri nu sunt direct corelati, adica valoarea concentratiei la interior de NO x nu depinde de valoarea concentratiei la exterior. Pe grafic se observa gruparea punctelor in jurul unei linii crescatoare. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei intre NO x interior si NO exterior deoarece coeficientul de corelatie este egal cu.5. Forma norului de puncte prezinta o tendinta crescatoare. In concluzie, concentratia de NO la interior este dependenta de concentratia de la exterior, cei doi parametri fiind direct corelati. Coeficientul de corelatie dintre NO x interior si NO x exterior este.9,ceea ce indica faptul ca cele doua marimi sunt dependente una de alta, respective se poate considera o corelatie directa la fel ca in cazul in cazul precedent. Mentionam, prezenta a doua tendinte de crestere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul NOxi si ozonul la exterior, valoarea coeficientului de corelatie avand o valoare mai mica (.), se poate spune ca cei doi parametri nu mai sunt corelati. Mentionam prezenta a doua tendinte de scadere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul corelatiei NO xi cu parametrii: temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara, exterioara, si a dioxidului de carbon interior si exterior, se constata ca valorile coeficientilor de corelatie sunt scazute, rezultand o lipsa a unei corelatii intre NO xi si fiecare din acesti parametri. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta descrescatoare a lui NO xi. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Directia vantului si concentratia de NO x de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NOx de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in NO x la interior, coeficientul de corelatie fiind.9. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST- VEST si de la VEST-EST, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli.

19 O 3 i R =.3 NO e R =.3 NO e R = NOx e R = O3 e.. R =.37.. R =... R =.9 R = Ti 7 9 phi i CO i 5 5 TE 5.. R =.5.. R = 7E-7.. R =.395 R = phi e 5 CO e 5.. Vext. 3 Dv R = VFe R =.77 dp R =. Qcam R =. 5 5 Qfer5.. R = NA

20 In cazul variatiei ozonului de la interior cu NO la exterior se observa ca nu exista o dependenta intre cei doi parametri, coeficientul de corelatie avand valoarea.55. NO de la exterior nu influenteaza concentratia de ozon de la interior. Concentratia de NO de la exterior nu influenteaza concentratia de ozon de la interior, coeficientul de corelare avand valoarea de.5, ceea ce dovedeste faptul ca intre cei doi parametri nu exista o relatie de corelare. Valoarea concentratiei de NO x de la exterior nu influenteaza concentratia de O 3 de la interior, coeficientul de corelare fiind.. Se observa ca aici nu exista o corelare intre cei doi parametri. Pe graficul de variatie al ozonului exterior cu ozonul interior se observa faptul ca daca concentratia de ozon din atmosfera creste, atunci si concentratia de ozon din interior va creste direct proportional cu aceasta. Coeficientul de corelare este.9 si ne arata relatia de directa corelare intre cele doua marimi. Temperatura interioara si cea exterioara, respectiv umiditatea interioara si exterioara influenteaza concentratia de ozon de la interior, aratand totodata ca acesti coeficienti de corelatie ai acestor parametri au valori medii peste.5. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare de ozon este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli. Directia vantului si concentratia de O 3 de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de O 3 de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in O 3 la interior, coeficientul de corelatie fiind.3. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST- VEST si de la VEST-EST, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta crescatoare a ozonului. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Concentratiile de CO de la interior, respectiv de la exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de ozon de la interior, ele avand valorile coeficientilor de corelatie apropiate de zero.

21 . Grafice de variatie ale coeficientului de corelatie. coeficient de corelatie Grafic de corelare NO int cu poluanti ext. NO ext NO ext NOx ext O3 ext coeficient de corelatie Grafic de corelare NO int Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] timp(ore) timp(ore) -. Grafic de corelare NO int cu poluanti ext. coeficient de corelatie NO ext NO ext NOx ext O3 ext coeficient de corelatie Grafic de corelare NO int Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] timp(ore) timp(ore) Grafic de corelare NOx int cu poluanti ext. coeficient de corelatie NO ext NO ext NOx ext O3 ext -. timp(ore) coeficient de corelatie Grafic de corelare NOx int timp(ore) Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] -. Grafic de corelare nt cu poluanti ext. coeficient de corelatie timp(ore) NO ext NO ext NOx ext O3 ext coeficient de corelatie Grafic de corelare nt Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] -. timp(ore)

22 Din graficul de corelare a lui NOi cu NOe reiese faptul ca cei doi parametri sun corelati direct, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de tip t = este.95. De aici rezulta ca NOi si NOe sunt de intr-o legatura directa si se influenteaza reciproc. Curba de variatie a lui NOe in raport cu NOi mai prezinta un maxim intre defazajul de - ore cu valoarea coeficientului de corelatie.. Acelasi lucru se poate spune si in cazul curbei de variatie a lui NO exterior, pe palierul - ore aceasta este identica cu curba de variatie a lui NOe, la t = avand coeficientul de corelatie.9. Cei doi parametri, NO si NOi sunt dependenti unul de celalalt, intre ei stabilindu-se o relatie de directa corelare. Pe curba de variatie a lui NO x exterior in raport cu NOi intalnim un maxim, avand coeficientul de corelatie de.75 la defazajul de timp de ore, iar la momentul t = avnd valoare de.. La t = NO x la exterior nu influenteaza NOi identic cand avem defazaje mai mari de timp. Putem spune ca NO x la exterior influenteaza concentratia de NO de la interior cei doi parametri fiind dependenti unul de celalalt. Mai putin este influentata concentratia de NOi de concentratia de O 3e fata cele doua cazuri prezentate mai sus, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de timp t = este.5. Pe curba de variatie intalnim doua valori maxime ale coeficientului, de.3 la 7 ore si.3 la 7 ore. Curbele de variatie ale temperaturii interioare si exterioare in raport cu NOi sunt asemanatoare fiind crescatoare din pana la 7 ore, urmand apoi o descrestere pe tronsonul -3 ore inregistrand la final valoare coeficientului de corelatie de.. Putem spune ca temperaturile influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NOi la momentul t =, urmand apoi ca la defazaje mai mari de timp sa nu mai conteze in ceea ce priveste cresterea sau scaderea concentratiei de NOi. Curba umiditatii interioare are o aliura descrescatoare pe intervalul - ore, urmand apoi sa creasca pe intervalul -, apoi din nou descreste pe intervalul -. Umiditate exterioara are valoare coeficientului de corelatie la t = egala cu.. Curba umiditatii exterioare nu prezinta variatii pronuntate de-a lungul intervalelor de timp, ceea ce inseamna ca ea nu influenteaza concentratia de NOi. Din graficul de corelare al CO i si CO e cu NOi rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametri asupra concentratiei de NOi. Din curba de variatie a diferentei de temperatura rezulta faptul ca nu avem o dependenta intre NOi si diferenta de temperatura, coeficientii de corelare de pe curba de variatie avand valori mici. Curba prezinta un minim de.35 pe intervalul - ore.

23 Din graficul de corelare a lui NO i cu NOe reiese faptul ca cei doi parametri sun corelati direct, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de tip t = este.97. De aici rezulta ca NOi si NOe sunt de intr-o legatura directa si se influenteaza reciproc. Curba de variatie a lui NOe in raport cu NOi mai prezinta un maxim intre defazajul de - ore cu valoarea coeficientului de corelatie.. Acelasi lucru se poate spune si in cazul curbei de variatie a lui NO exterior, pe palierul - ore aceasta este identica cu curba de variatie a lui NOe, la t = avand coeficientul de corelatie.97. Cei doi parametri, NO e si NO i sunt dependenti unul de celalalt, intre ei stabilindu-se o relatie de directa corelare. Pe curba de variatie a lui NO x exterior in raport cu NO i intalnim un maxim, avand coeficientul de corelatie de.7 la defazajul de timp de ore, iar la momentul t = avnd valoare de.5. La t = NO x la exterior nu influenteaza NO i identic cand avem defazaje mai mari de timp. Putem spune ca NO x la exterior influenteaza concentratia de NO de la interior cei doi parametri fiind dependenti unul de celalalt. Mai putin este influentata concentratia de NO i de concentratia de O 3e fata cele doua cazuri prezentate mai sus, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de timp t = este.5. Pe curba de variatie intalnim doua valori maxime ale coeficientului, de.57 la 7 ore si.33 la 7 ore. Curbele de variatie ale temperaturii interioare si exterioare in raport cu NOi sunt asemanatoare fiind crescatoare din pana la 7 ore, urmand apoi o descrestere pe tronsonul -3 ore inregistrand la final valoare coeficientului de corelatie de.. Putem spune ca temperaturile influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NO i la momentul t =, urmand apoi ca la defazaje mai mari de timp sa nu mai conteze in ceea ce priveste cresterea sau scaderea concentratiei de NO i. Curba umiditatii interioare are o aliura descrescatoare pe intervalul - ore, urmand apoi sa creasca pe intervalul -, apoi din nou descreste pe intervalul -. Umiditate exterioara are valoare coeficientului de corelatie la t = egala cu.. Curba umiditatii exterioare nu prezinta variatii pronuntate de-a lungul intervalelor de timp, ceea ce inseamna ca ea nu influenteaza concentratia de NO i. Din graficul de corelare al CO i si CO e cu NO i rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametri asupra concentratiei de NO i. Din curba de variatie a diferentei de temperatura rezulta faptul ca nu avem o dependenta intre NOi si diferenta de temperatura, coeficientii de corelare de pe curba de variatie avand valori mici. Curba prezinta un minim de.5 pe intervalul - ore.

24 Din graficul de corelare a lui NO xi cu NOe reiese faptul ca cei doi parametri nu sunt corelati la t =, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de tip t = este.. Curba de variatie a lui NOe in raport cu NO xi mai prezinta un maxim intre defazajul de - ore cu valoarea coeficientului de corelatie.7. Se poate spune ca la un defazaj de acest fel avem o relatie de corelatie intre acesti doi parametri. Acelasi lucru se poate spune si in cazul curbei de variatie a lui NO exterior, pe palierul - ore aceasta este identica cu curba de variatie a lui NOe, la t = avand coeficientul de corelatie.5. Cei doi parametri, NO e si NO xi sunt dependenti unul de celalalt, intre ei stabilindu-se o relatie de directa corelare. Din curba de variatie a lui NO x exterior in raport cu NO xi reiese faptul ca la t = coeficientul de corelatie este. si la de fazajul de de ore el este. ceea ce indica faptul ca cei doi parametri sunt corelati direct. Pe celelalte intervale de timp curba de variatie prezinta un varf mai mic al coeficientului de.7. Mai putin este influentata concentratia de NOi de concentratia de O 3e deoarece coeficientul de corelatie la momentul de timp t = este.. Valoarea maxima pe care o atinge coeficientul de corelatie pe curba de variatie este de. la ore. Curba de variatie a temperaturii interioare are o aliura in raport cu curba de variatie a temperaturii exterioare, mai precis cele doua curbe prezinta coeficienti de corelatie mici la momentul de timp t = si valori mai mari de peste cinci ale coeficientului pe intervalele de - si - de ore. Pe aceste intervale valorile mai mari ale coeficientilor de corelatie arata ca exista o corelatie directa intre cele doua temperaturi si concentratia de NOx de la interior. In mod asemanator si pentru umiditatea interioara, coeficientii de corelatie au valori mici apropiate de zero pentru t = si la defazaje mai mari se inregistreaza coeficienti mai mari, deci o corelare directa. Curba de variatie pentru umiditatea exterioara are un maxim la t = 9 ore, coeficientul de corelatie este.5. Din graficul de corelare al COi si COe cu NOxi rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametrii asupra concentratiei de NOxi. Curba de variatie a diferentei de temperatura dt prezinta un maxim al coeficientului de corelare de.5 pe intervalul de timp - ore de aici rezultand faptul ca diferenta de temperatura influenteaza concentratia de NOxi existand deci corelatie. Curbele de variatie ale NOe si NOe au o aliura asemanatoare respectiv cele doua curbe prezinta doua maxime ale coeficientului de corelatie pe intervalele - si - de ore. LA un defazaj de timp de ore, coeficientul de corelatie este

25 . fapt ce demonstreaza ca exista o corelatie intre NOe si NOe si concentratia de ozon de la interior. Pentru curba de variatie a lui NOx avem un maxim de. al coeficientului de corelatie pe intervalul - ore. Pentru acest defazaj avem o corelatie directa intre concentratia de NOx exterior si concentratia de O3 de la interior. Pentru t = avem coeficienti mici de valori apropiate de zero ceea ce arata ca cei doi parametrii nu sunt dependenti. Curba de variatie a O3 exterior prezinta doua maxime: unul la defazajul de de ore cu coeficientul de corelatie. si unul la t = cu coeficientul de corelatie. Aceste doua maxime sugereaza faptul ca in intervalele amintite avem o corelatie directa intre O3e si O3i. Pe restul de intervale curba nu mai are variatii accentuate cu alte maxime ale coeficientilor. Curba de variatie pentru temperatura interioara are o tendinta usoara de crestere pe intervalul - ore, cu coeficientul de corelatie in t = ceea ce indica o corelatie intre temperatura si O3i, apoi curba descreste de la intervalul de ore pana la intervalul de ore ( coeficientul de corelatie fiind de -.7), dupa care curba are o tendinta crescatoare pe intervalul - ( coeficientul de corelatie fiind de.). Curba de variatie pentru temperatura exterioara are o variatie asemanatoara cu cea pentru temperatura interioara, la t = avand coeficientul de corelatie., iar la t = de ore coeficientul de corelatie.7 ceea ce releva o dependenta intre temperatura exterioara si concentratia de O3i la momentele de timp prezentate. Din curba de variatie a umiditatii interioare reiese faptul ca la momentul de timp de ore avem coeficientul de corelatie de.7, iar pentru t = coeficientul este.3. Din acestea rezulta faptul ca umiditatea interioara influenteaza concentratia de O3 de la interior. La fel se poate spune si in cazul curbei de variatie a umiditatii exterioare, cu precizarea ca valorile maxime ale coeficientului de corelatie se inregistreaza la ore si ore, deci aici realizandu-se o corelatie intre umiditatea exterioara si concentratia de O3i. Din graficul de corelare al COi si COe cu NOxi rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametrii asupra concentratiei de NOxi. Pe intregul interval de la - de ore se inregistreaza valori mici apropiate de zero ale coeficientilor de corelatie. Din curba de variatie a diferentei de temperatura dt rezulta faptul ca, concentratia de ozon de la interior este dependenta si influentata in mare masura

26 de diferenta de temperatura dt. La capetele intervalului coeficientul de corelatie are o valoare identica de.. Aici se intalneste o corelatie directa intre cei doi parametrii. Curba mai prezinta un maxim intre intervalul de si ore coeficientul de corelatie depasind..