CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE
|
|
- Ἄμμων Βασιλείου
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut cu o poartă de intrare şi o poartă de ieşire), care are rolul de a dezvolta în circuitul de ieşire o putere mai mare decât cea din circuitul de intrare, fără a distorsiona (modifica) forma semnalului amplificat. Amplificatorul de semnal mic are semnalul amplificat mic în raport cu valoarea tensiunii de c.c. de polarizare a tranzistorului (tranzistoarelor) din circuit. În majoritatea cazurilor semnalul electric aplicat la intrarea unui amplificator este un semnal alternativ de formă sinusoidală (fig. 1.1) U U V tensiunea la vârf (tensiunea U V maximă - Umax). Valoarea acestei Uef tensiuni este indicată de osciloscop. U V Uef tensiunea efectivă. Valoarea 0 U VV t acestei tensiuni este indicată de un voltmetru de curent alternativ. U VV - tensiunea vârf la vârf. U max = U V = U VV 2 = 2 U ef Figura 1.1 Reprezentarea mărimilor caracteristice semnalului alternativ Cele mai importante mărimi caracteristici ale semnalului de curent alternativ, la studiul unui amplificator sunt: AMPLIUDINEA (U V ) care reprezintă valoarea tensiunii maxime a semnalului; PERIOADA () intervalul de timp dintre începuturile a două semialternanţe de acelaşi tip (o alternanţă completă); FRECVENŢA ( f [ Hz] [ s] [ ms] [ s] ) reprezintă numărul de alternanţe în unitate de timp.
2 Pentru vizualizarea formei semnalului, măsurarea amplitudinii şi perioadei semnalului se utilizează osciloscopul catodic (utilizarea osciloscopului va fi prezentată la punctul 1.2) Pentru calculul frecvenţei semnalului se utilizează formula prezentată mai sus, după ce a fost determinată cu osciloscopul perioada semnalului. Pentru calculul amplificării unui amplificator se face raportul dintre valoarea semnalului de ieşire şi valoarea semnalului de intrare (raportul tensiunilor, curenţilor sau puterilor în funcţie de tipul amplificatorului) CLASIFICAREA AMPLIFICAOARELOR Amplificatoarele se clasifică după mai multe criterii: După natura semnalului amplificat: o amplificatoare de tensiune; o amplificatoare de curent; o amplificatoare de putere. După tipul elementelor active folosite: o cu tranzistoare; o cu circuite integrate (operaţionale); o magnetice. După banda de frecvenţă a semnalului amplificat: o amplificatoare de curent continuu - amplifică frecvenţe începând cu 0 Hz; o de audiofrecvenţă(joasă frecvenţă) f=20hz...20khz; o de radiofrecvenţă(înaltă frecvenţă) f=20khz...30mhz; o de foarte înaltă frecvenţă f=30mhz...300mhz. După lăţimea benzii de frecvenţă: o de bandă îngustă f=9khz...30khz; o de bandă largă (videofrecvenţă) f=5hz...5mhz. După tipul cuplajului folosit între etaje: o cu cuplaj RC; o cu circuite acordate; o cu cuplaj prin transformator; o cu cuplaj rezistiv (amplificatoare de curent continuu).
3 1.1.3 CONSRUCŢIA UNUI AMPLIFICAOR DE SEMNAL MIC Un amplificator de semnal mic cu tranzistoare poate avea unul sau mai multe etaje. Fiecare etaj este format din următoarele elemente de circuit: ranzistorul este elementul principal al etajului de amplificare şi reprezintă elementul de amplificare; În funcţie de modul de conectare a tranzistorului sunt 3 tipuri de amplificatoare de semnal: o amplificatoare cu emitorul comun; o amplificatoare cu colectorul comun; o amplificatoare cu baza comună. Reţea de rezistoare - care polarizează tranzistorul în curent continuu; Elemente de cuplaj şi separare galvanică se află la intrarea şi ieşirea unui etaj de amplificare şi au rolul de a separa semnalul de curent alternativ care trebuie amplificat, de componenta de curent continuu care polarizează tranzistorul amplificatorului. Aceste elemente permit trecerea semnalului de curent alternativ de la un etaj la altul, permit cuplarea etajelor de amplificare între ele. Cele mai utilizate elemente de cuplaj şi separare sunt condensatoarele, dar în unele situaţii se utilizează şi cuplajul prin transformator care poate face şi adaptarea de putere PARAMERII AMPLIFICAOARELOR a. Coeficientul de amplificare (amplificarea) - reprezintă raportul dintre mărimea electrică de ieşire şi mărimea electrică de intrare. Se pot definii: Us amplificare în tensiune Au ; Ui Is amplificare în curent Ai ; Ii Ps amplificare în putere Ap. Pi Pentru exprimarea valorii amplificării se utilizează ca unitate de măsură decibelul (db). Au[ db] 20 log Au ; Ai[ db] 20 log Ai ; Ap[ db] 10 log Ap.
4 b. Caracteristica amplitudine frecventă - se referă la dependenţa amplificării faţă de frecvenţa semnalului de intrare. Amplificarea este independentă de frecvenţă în regiunea frecvenţelor medii şi scade spre capetele benzii, atât la frecvenţe mici cât şi la frecvenţe mari. A A 0 A O 2 f J Figura 1.2 Caracteristica amplitudine - frecvență a unui amplificator. Banda de frecvență reprezintă intervalul în care amplificarea se menține constantă B = f S f J. Produsul amplificare bandă (PAB) este produsul dintre modulul amplificării și banda de frecvență PAB = A B f S f Frecvențele limită f J și f S sunt frecvențele la care modulul amplificării scade sub valoarea: Ao = 0, 707 Ao 2 c. Distorsiunile - reprezintă reproducerea inexactă a semnalului de ieşire faţă de cel de intrare. Distorsiunile pot fi: ale amplitudinii în funcţie de frecvenţă(liniare); ale fazei în funcţie de frecvenţă(liniare) (au importanţă în videofrecvenţă); armonice (neliniare) (au importanţă în amplificatoarele de putere); de intermodulaţie(neliniare). d. Raportul semnal / zgomot - reprezintă raportul între tensiunea de ieşire produsă de semnalul amplificat şi tensiunea de zgomot propriu. ensiunea de zgomot propriu este produsă de elementele componente ale amplificatorului. Aceasta se poate măsura la ieşirea amplificatorului, scurtcircuitând bornele de intrare. e. Sensibilitatea - reprezintă tensiunea necesară la intrarea amplificatorului pentru a obţine la ieşire tensiune sau putere nominală. Ea caracterizează amplificatoarele de putere şi se exprimă în unităţi de tensiune. f. Gama dinamică - reprezintă raportul dintre semnalul de putere maximă şi cel de putere minimă pe care le poate reda amplificatorul. Nivelul semnalului amplificat este limitat superior de puterea etajului final şi limitat inferior de raportul semnal / zgomot al amplificatorului.
5 1.2. UILIZAREA OSCILOSCOPULUI CAODIC Descrierea panoului osciloscopului catodic Figura 1.3Panoul frontal al unui osciloscop catodic 1 buton PORNI / OPRI 2 comutator V / DIV (canal 1) 5V; 2V; 1V; 0,5V; 0,2V; 0,1V; 50mV; 20mV; 10mV; 5 mv 3 comutator V / DIV (canal 2) 5V; 2V; 1V; 0,5V; 0,2V; 0,1V; 50mV; 20mV; 10mV; 5 mv 4 comutator /DIV 0,2s; 0,1s ; 50ms; 20ms; 10ms; 5ms; 2ms; 1ms; 0,5ms; 0,2ms; 0,1ms; 50μs; 20 μs; 10 μs; 5 μs; 2 μs; 1 μs; 0,5 μs; 0,2 μs. 5- buton deplasare spot canal 1 pe verticală ; 6- buton deplasare spot canal 2 pe verticală; 7- buton deplasare spot canal 1 şi spot canal 2 pe orizontală 8 şi 9 comutatoare de selecţie a metodei de cuplare a semnalului de intrare la sistemul de deflexie verticală: DC semnalul de intrare este cuplat direct la sistemul de deflexie AC- semnalul de intrare este cuplat printr-un condensator (se elimină componenta continuă) 10- bornă intrare canal 1 ; 11- bornă intrare canal afişaj cu tub catodic şi gradaţii interne
6 Metodologia de calcul a amplitudinii şi frecvenţei semnalului afişat. a. Calculul amplitudinii (U) a unui semnal sinusoidal. Notăm cu: d y distanţa dintre vârful semialternanţei pozitive şi vârful semialternanţei negative; p v numărul pe care este poziţionat comutatorul V / DIV. ensiunea vârf la vârf: = ensiunea la vârf (tensiunea maximă): = b. Calculul frecvenţei (f) a unui semnal sinusoidal. f [ Hz] 1 s [] 1000 f [ Hz] [ ms] f [ Hz] [ s] Perioada: = d x distanţa pe orizontală dintre începuturile a două alternanţe consecutive p t numărul pe care este poziţionat comutatorul / DIV Exemplu de măsurare a amplitudinii şi frecvenţei unui semnal sinusoidal. Se poziţionează comutatorul V/DIV a canalului CH1 în funcţie de valoarea tensiunii de intrare. Se poziţionează comutatorul /DIV în funcţie de frecvenţa semnalului de intrare. Pentru a determina corect amplitudinea se deplasează sinusoida pe verticală până ce vârful semialternanţei negative este pe una din liniile orizontale şi pe orizontală până ce vârful semialternanţei pozitive este pe axa O y. Pentru a determina corect perioada se scurtcircuitează semnalul la masă prin activarea butonului dezactivează butonul apoi se deplasează spotul (linia orizontală) pe axa O x. Se apoi se deplasează sinusoida pe orizontală până ce începutul unei alternanţe este la intersecţia unei linii verticale cu axa O x.
7 Comutatorul V / DIV este pe poziţia 20 mv deci p v = 20 Comutatorul / DIV este pe poziţia 2 ms deci p t = 2 d y d x Figura 1.4Caracteristicile unui semnal sinusoidal afișat de un osciloscop Din figura 1.4rezultă că:d y = 6 şi d x = 3,8 = = = = =, =, [ ] = [ ] =, Deci: Amplitudinea U VV = 120 mv Frecvenţa f = 132 Hz
8 1.3. AMPLIFICAOARE CU EMIORUL COMUN Schema electronică şi rolul elementelor schemei +V CC R1 Rc C2 B GS C1 R2 Re Ce A Osciloscop A A B + _ + _ B a b Figura 1.5 Amplificator cu emitor comun a. Schema electronică b. Oscilograma semnalului de intrare (A) şi de ieşire (B) GS generator de semnal generează un semnal alternativ sinusoidal de o anumită amplitudine şi frecvenţă. C1, C2 condensatoare de cuplaj blochează componenta continuă, împiedicând astfel modificarea tensiunii continue de polarizare a tranzistorului. În curent alternativ condensatorul reprezintă, teoretic, un scurtcircuit şi permite semnalului alternativ să le parcurgă. Ce condensator de decuplare decuplează în curent alternativ rezistenţa din emitorul tranzistorului (Re). În curent alternativ această rezistenţă are un efect negativ asupra amplificării în sensul că micşorează amplificarea semnalului de c.a. R1, R2 rezistenţe de polarizare a tranzistorului formează un divizor de tensiune care asigură în baza tranzistorului tensiunea optimă de polarizare Rc rezistenţa de sarcină a amplificatorului. Re rezistenţă de stabilizare termică asigură funcţionarea stabilă a tranzistorului în c.c. la variaţia temperaturii sau a parametrilor tranzistorului.
9 1.3.2 Mărimi caracteristice ale amplificatorului cu emitorul comun. Amplificatorul cu emitorul comun se caracterizează prin: impedanţa de intrare este medie (500 Ω Ω); impedanţa de ieşire este mare (30 kω 50 kω); amplificarea în curent mare (10 100); amplificarea în tensiune mare (peste 100); amplificarea în putere foarte mare (până la ); semnalul de ieşire este defazat cu 180 faţă de semnalul de intrare Stabilitatea amplificării unui amplificator cu emitorul comun. Condensatorul Ce care este conectat în paralel cu rezistenţa Re, decuplează în c.a. rezistenţa din emitorul tranzistorului şi conectează emitorul la masa montajului, situaţie în care amplificarea în tensiune este maximă. Dar prin decuplarea totală a rezistenţei Re apare problema stabilităţii amplificării la variaţia temperaturii şi parametrilor tranzistorului. În absenţa condensatorului de decuplare Ce, amplificarea în tensiune scade mult deoarece Re este introdusă în circuitul de c.a. În această situaţie amplificarea in tensiune este Av Pentru a optimiza stabilitatea amplificării în tensiune, rezistenţa Re se decuplează parţial astfel încât să se obţină un câştig în tensiune acceptabil care să fie stabil în timp. Practic acest lucru se realizează prin înlocuirea grupului Re-Ce(figura 1.6 a) din Rc Re emitorul tranzistorului cu grupul Re 1 Re 2 Ce (figura 1.6 b). Re Ce Re1 Re2 Ce a b Figura 1.6 Optimizarea amplificatorului cu emitorul comun Rezistenţa totală din emitor Re este compusă din două rezistoare conectate în serie Re1 şi Re2. Condensatorul Ce este conectat în paralel cu rezistorul Re2, deci rezistorul Re2 este decuplat în c.a. iar rezistorul Re1 rămâne cuplat şi asigură stabilitatea amplificării. Valoarea amplificării în tensiune se reduce şi este Rc Av. Re1
10 1.4. AMPLIFICAOARE CU COLECORUL COMUN Schema electronică şi oscilograma semnalelor de intrare și de ieșire V C R1 Intrare GS C1 C2 Ieşire R2 Re Rs a b Figura 1.9 Amplificator cu colectorul comun a. Schema electronică b. Oscilograma semnalelor de intrare şi de ieşire Mărimi caracteristice ale amplificatorului cu colectorul comun Amplificatorul cu colectorul comun se caracterizează prin: semnalul de intrare se aplică pe bază prin intermediul unui condensator de cuplaj, iar semnalul de ieşire se culege din emitor prin intermediul unui condensator de cuplaj; impedanţa de intrare este mare (2 kω kω); impedanţa de ieşire este mică (50 Ω 1500 Ω); amplificarea în curent mare (peste 10); amplificarea în tensiune unitară (1); amplificarea în putere mare (peste 10); semnalul de ieşire este în fază cu semnalul de intrare Avantajele acestui amplificator sunt: câştigul mare în curent; rezistenţa de intrare mare. Amplificatorul cu colectorul comun mai poartă denumirea de repetor pe emitor.
11 1.5. AMPLIFICAOARE CU BAZA COMUNĂ Schema electronică şi oscilograma semnalelor de intrare și de ieșire VCC R1 Rc C1 C3 V1 Re R2 C2 Rs a Comutatoarele V/DIV ale osciloscopului sunt fixate astfel: Comutatorul canal intrare este fixat pe 50 mv / DIV; Comutatorul canal ieșire este fixat pe 500 mv / DIV. b Figura 1.12 Amplificator cu baza comună a. Schema electronică b. Oscilograma semnalelor de intrare şi de ieşire Mărimi caracteristice ale amplificatorului cu baza comună Amplificatorul cu baza comună se caracterizează prin: semnalul de intrare se aplică pe emitor prin intermediul unui condensator de cuplaj, iar semnalul de ieşire se culege din colector prin intermediul unui condensator de cuplaj; impedanţa de intrare este mică (30 Ω -160 Ω); impedanţa de ieşire este mare (250 kω 550 kω); amplificarea în curent unitară (1); amplificarea în tensiune mare (până la 1000); amplificarea în putere mare (până la 1000); semnalul de ieşire este în fază cu semnalul de intrare. Se utilizează în etajele amplificatoare de RF din receptoarele UUS. Avantaj - lucrează la frecvenţe foarte înalte. Dezavantaj - rezistenţă de intrare mică.
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE
prof. RUSU CONSTANTIN ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA - 2017 ISBN 978-973-0-23573-9 CUPRINS PREFAȚĂ... 1 CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE...
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραF I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραREACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE
Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare
Lucrarea Nr. 0 Etaje cu două tranzistoare. Polarizarea în RAN A.Scopul lucrării - Determinarea unor PSF-uri optime pentru tranzistoarele etajului - Obervarea influenţei neîmperecherii tranzistoarelor în
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραÎndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice
Îndrumar de laborator Circuite ntegrate Analogice Lucrarea 3. ETAJE DE EŞRE. Prezentare generală Etajele de ieşire pentru circuite integrate analogice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:. să
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότερα4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραC U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραPARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE
3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραTDA7294 BRIDGE POWER AMPLIFIER
EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia HI--FI I Sono & Lightt EP 0222... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. Lista de componente 3 4. PCB 3 5. Tutorial TDA7294 4-6
Διαβάστε περισσότεραEtaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)
taj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor) Circuitul echivalent natural π - hibrid (Giacoletto)... taj de polarizare cu TB in conexiune colector
Διαβάστε περισσότεραCurs 6 COMPARATOARE CU AO CU REACȚIE POZITIVĂ AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Curs 6 COMPAATOAE CU AO CU EACȚIE POZITIĂ AMPLIFICATOAE ELECTONICE CUPINS Comparatoare de tensiune cu reacție pozitiă cu AO Diferența dintre comparatoarele simple și cele cu P Comparator inersor cu P cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
2. Osciloscopul 2.5 Canalul Y Rolul şi funcţiunile canalului Y Asigură impedanţa de intrare de valoare ridicată a osciloscopului; Realizează amplificarea în tensiune pentru sistemului de deflexie (osciloscopul
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραTitlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator.
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1 Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator. Scopul lucrării: Prezentarea aparaturii folosite în cadrul laboratorului, explicarea principiilor de funcţionare,
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραPropagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραAPARATURA DE LABORATOR
APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραOSCILOSCOPUL ANALOGIC
OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότερα