REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
|
|
- Θεόκλεια Βλαβιανός
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării valorilor rezistenţei de sarcină şi condensatorului de filtraj asupra tensiunii redresate. c) Deducerea tensiunii inverse maxime şi a curentului direct maxim prin diodele redresoare. II. COMPONENTE ŞI APARATURĂ Pentru experimentare vom folosi un montaj echipat cu un transformator de reţea, patru diode redresoare, două condensatoare electrolitice, un potenţiometru şi o rezistenţă. Pentru vizualizarea tensiunilor avem nevoie de un osciloscop catodic cu două canale, iar pentru măsurarea valorilor medii ale tensiunii şi curentului de un voltmetru, respectiv un miliampermetru de c.c. III. SUPORT TEORETIC Dascălu, D., Dispozitive şi circuite electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, pag IV. EXERCIŢII PREGĂTITOARE P1. Redresor monofazat monoalternanţă P1.1. Redresor monofazat monoalternanţă cu sarcină rezistivă Care sunt cronogramele tensiunilor v S şi şi a curentului i O pentru circuitul din Fig. 4.1, dacă raportul de transformare al transformatorului este n=22? Care este valoarea medie (componenta continuă) V O a tensiunii de ieşire? Cum este influenţată această valoare de valoarea rezistenţei de sarcină RRt? Care este valoarea tensiunii inverse maxime pe dioda redresoare D? Pentru ce poziţie a cursorului reostatului R se obţine curent mediu maxim în sarcină? Care este valoarea instantanee maximă a curentului direct prin D, I Fmax? P1.2. Redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru capacitiv Ce deosebire există între circuitele din Fig. 4.1 şi Fig. 4.2? Cum se modifică v S (t) şi (t) şi I O (t) prin introducerea condensatorului C? Cum se modifică valoarea componentei continue a tensiunii de ieşire V O pentru circuitul din Fig. 4.2 faţă de circuitul din Fig. 4.1, la aceeaşi valoare medie a curentului de ieşire I O? Care este tensiunea inversă maximă ce poate apare pe D? 1
2 DE lab3 Nicolae Patache P2. Redresor monofazat bialternanţă P2.1. Redresor monofazat bialternanţă cu sarcină rezistivă În continuare ne referim la circuitul din Fig Care dintre cele patru diode conduc în alternanţa pozitivă a tensiunii v S? Care sunt cronogramele tensiunilor v S şi? Cum este valoarea medie a tensiunii de ieşire în comparaţie cu valoarea medie a tensiunii de ieşire obţinută la P1.1.? P2.2. Redresor monofazat bialternanţă cu filtru capacitiv Cum arată tensiunea de ieşire pentru circuitul din Fig lucrând în gol? Se modifică forma de variaţie în timp a tensiunii de la întrebarea anterioară dacă curentul de ieşire creşte la 100? Dacă da, cum? Pentru ce valoarea a condensatorului de filtraj (100μF sau 1000μF) valoarea medie a tensiunii de ieşire este mai mare la un curent de ieşire de 100? Dar la curent de ieşire de 0? V. EXPERIMENTARE În experimentele din această lucrare tensiunea sinusoidală ce urmează a fi redresată se obţine din secundarul unui transformator de reţea,, după cum se observă şi din figurile ce descriu montajele experimentale. Aşadar sursa de tensiune de redresat este o sursă flotantă. Deoarece în primarul transformatorului ajunge tensiunea de reţea, aveţi grijă să nu atingeţi această parte a transformatorului când este pus sub tensiune, deoarece există pericol de electrocutare! E1. Redresor monofazat monoalternanţă E1.1. Redresor monofazat monoalternanţă cu sarcină rezistivă Se construieşte circuitul din Fig Cu osciloscopul cu două canale, calibrat, în modul de lucru Y-t, se vizualizează v S şi. Cu miliampermetrul de cc. se măsoară componenta continuă a curentului prin sarcină I O. Cu un voltmetru de cc. se determină componenta continuă V O a tensiunii de ieşire a redresorului. Se vizualizează v o (t) şi se măsoară componenta continuă V O a tensiunii de ieşire pentru următoarele valori ale I O : 0, 25, 50, 75, 100, 125, 150[]. Valoarea curentului I O se reglează din reostatul R. I O =0 se obţine prin întreruperea circuitului din secundarul transformatorului. D ~ v S 1K R Fig Redresor monoalternanţă 2
3 Cu osciloscopul se vizualizează tensiunea V Rt pe rezistenţa Rt, cu rezistenţa reostatului R=0. E1.2. Redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru capacitiv Se construieşte circuitul din Fig D ~ v S C 1K R Fig Redresor monoalternanţă cu filtru capacitiv Experimentul se desfăşoară urmărind aceeaşi paşi ca la E1.1. Experimentul se desfăşoară în mod similar cu cel de la E1.1. E2. Redresor monofazat bialternanţă E2.1. Redresor monofazat bialternanţă cu sarcină rezistivă Se construieşte circuitul din Fig ~ v S D4 D3 D1-1K R D2 Fig Redresor bialternanţă Cu osciloscopul calibrat în modul de lucru Y-t, se vizualizează tensiunea. Componenta continuă V O a tensiunii de ieşire se măsoară cu un voltmetru de cc., iar componenta continuă a curentului prin sarcină I O, se măsoară cu un miliampermetru de cc. Se vizualizează (t) şi se măsoară componenta continuă V O a tensiunii de ieşire pentru următoarele valori ale I O : 25, 50, 75, 100, 125, 150[]. Valoarea curentului I O se reglează din reostatul R. I O =0 se obţine prin întreruperea circuitului din secundarul transformatorului. 3
4 DE lab3 Nicolae Patache E2.2. Redresor monofazat bialternanţă cu filtru capacitiv Se construieşte circuitul din Fig. 4.4 ~ v S D4 D3 D1 D2 C 1K R Fig Redresor bialternanţă cu filtru capacitiv Experimentele se desfăşoară în mod similar cu E2.1. Experimentele se desfăşoară în mod similar cu E2.1. VI. REZULTATE R1. Redresor monofazat monoalternanţă R1.1. Redresor monofazat monoalternanţă cu sarcină rezistivă v S (t) şi (t) pentru valorile curentului I O indicate la E1.1. Cum explicaţi forma tensiunii pentru I O =0? Se observă vreo schimbare a acestor tensiuni pe măsură ce I O creşte? Cum explicaţi? Valorile V O se trec în prima linie a tabelului 4.1. Se modifică valoarea tensiunii V O dacă I O se modifică? De ce? Care este tensiunea inversă maximă pe care trebuie să o poată suporta dioda D? Tensiunea pe D este diferenţa tensiunilor v S şi. Cronogramele tensiunii V Rt şi curentului I O pentru R=0 (i O =v Rt / ). Care este valoarea curentului direct maxim prin D, I Fmax? Tabelul 4 1 I O [] C [μf] 0 V O [V] R1.2. Redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru capacitiv v S (t) şi (t) pentru valorile curentului I O indicate la E1.1. Cum explicaţi forma tensiunii pentru I O =0? Cum influenţează creşterea I O, forma tensiunii în timp? De ce oare? Valorile V O se trec în linia a doua a tabelului 4.1. Pentru ce valoare a I O apare tensiunea inversă maximă pe D? Care este valoarea acestei tensiuni? (se folosesc cronogramele şi v S ) 4
5 Ce relaţie există între tensiunea inversă maximă pe D şi amplitudinea tensiunii v S? Cronogramele tensiunii V Rt şi curentului I O pentru R=0 (i O =v Rt / ). Care este valoarea curentului direct maxim prin D, I Fmax? v S (t) şi (t) pentru valorile curentului I O indicate la E1.1. Cum explicaţi forma tensiunii pentru I O =0? Valorile V O se trec în linia a treia a tabelului 4.1. Care este valoarea maximă a tensiunii inverse ce poate apare pe D? Cronogramele tensiunii V Rt şi curentului I O pentru R=0 (i O =v Rt / ). Care este valoarea curentului direct maxim prin D, I Fmax? Pentru care redresor (cu sau fără filtru capacitiv) este mai solicitată dioda redresoare D din punct de vedere al curentului direct maxim? Pentru fiecare valoare a curentului I O din tabelul 4.1 comparaţi între ele formele de variaţie în timp ale tensiunilor obţinute la punctele R1.2.a, respectiv R1.2.b. Cum este influenţată tensiunea de valoarea condensatorului de filtraj? Cum explicaţi diferenţa calitativă mare între formele de variaţie ale (t) obţinute la R1.1 şi cele obţinute la R1.2? Conform datelor din tabelul 4.1. se ridică caracteristicile de ieşire ale redresorului monoalternanţă V O =f(i O ) în următoarele cazuri: -redresor fără filtru; -redresor cu filtru capacitiv: -C=100μF; -C=1000μF. Cele trei caracteristici se trasează pe acelaşi grafic. Comparaţi aceste caracteristici din punct de vedere a valorii curentului prin sarcină şi a valorii condensatorului de filtraj. R2. Redresor monofazat bialternanţă Construiţi tabelul 4.2 (identic cu tabelul 4.1) în care se vor centraliza datele obţinute la redresorul bialternanţă. R2.1. Redresor monofazat bialternanţă cu sarcină rezistivă Cronogramele tensiunii v o pentru valorile curentului I O de la E2.1. Cum explicaţi forma tensiunii (t)? Prin ce diferă de tensiunea (t) obţinută la R1.1? Valorile se trec în prima linie a tabelului 4.2 construit de voi. R2.2. Redresor monofazat bialternanţă cu filtru capacitiv Cronogramele tensiunii v o pentru valorile curentului I O de la E2.1. De ce forma tensiunii de ieşire diferă de cea obţinută la E2.1? Cum influenţează valoarea I O forma? Valorile V O se trec în linia a doua a tabelului 4.2. Cronogramele tensiunii pentru valorile curentului I O de la E2.1. Pentru aceeaşi valoare a I O comparaţi forma tensiunii de ieşire cu cea obţinută la punctul a). 5
6 DE lab3 Nicolae Patache Valorile V O se trec în linia a treia a tabelului 4.2. Conform datelor din tabelul 4.2. se ridică caracteristicile de ieşire ale redresorului bialternanţă în cazurile: -redresor fără filtru; -redresor cu filtru capacitiv: - C=100μF; - C=1000μF. Comparaţi aceste caracteristici din punct de vedere a valorii curentului prin sarcină şi a valorii condensatorului de filtraj. Care tip de redresor (monoalternanţă sau bialternanţă) furnizează la ieşire o tensiune continuă mai mare, pentru aceleaşi valori ale tensiunii de intrare (v S ), curentului prin sarcină (I O ), respectiv capacităţii de filtraj (C)? Considerând redresorul ca o sursă de tensiune, care dintre cele 6 variante studiate este cea mai aproape de o sursă de tensiune continuă ideală? Care ar putea fi câteva criterii după care să comparăm redresorul monoalternanţă cu cel bialternanţă? Conform acestor criterii, ce avantaje şi dezavantaje apar de fiecare parte? După ce am redresat tensiunea electrică în fel şi chip, n-ar fi rău să ne redresăm şi noi cu o ceaşcă de cafea! 6
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραL7. REDRESOARE MONOFAZATE
L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE
LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE
Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare -2-
Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότεραDiode semiconductoare şi redresoare monofazate
Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCap.4. REDRESOARE MONOFAZATE
INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII
3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραRedresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότερα4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE
4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE Într-un şir de aplicaţii practice este necesar de a regla nivelul tensiunii redresate. Această reglare poate fi efectuată în câteva modificaţii: variind tensiunea la ieşirea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραDIODE SEMICONDUCTOARE
OE EMCONUCTOARE. OBECTVE a) eterminarea caracteristicilor curent-tensiune pentru diode redresoare. b) eterminarea unor modele statice şi diferenţiale.. COMPONENTE Ş APARATURĂ Pentru experimentare vom folosi
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραL3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Διαβάστε περισσότεραStudiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436
Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Circuite integrate digitale TTL
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραPOARTA TTL STANDARD. Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale.
PORT TTL STNDRD 1 Scopul lucrării Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale 2 parate necesare - panou logic - sursă dublă de alimentare
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα