RAPORT DE ANALIZĂ TERMOENERGETICĂ
|
|
|
- Ἴκαρος Κούνδουρος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 RAPORT DE ANALIZĂ TERMOENERGETICĂ RECTOR, prof.univ.dr.ing. IOHAN NEUNER RESPONSABIL LUCRARE, conf.univ.dr.ing. FLORIN DELIA Bucuresti
2 ELABORATOR conf.univ.dr.ing. Mirel Florin DELIA Expert Tehnic MDRAP, exigenta E, conform Legea 10/1995 3
3 Cuprins Piese scrise 1. Motivul efectuării analizei termoenergetice 2. Obiectivul analizei termoenergetice 3. Documentele şi actele normative care au stat la baza efectuării analizei termoenergetice 4. Aspecte generale privind condiţiile efectuării analizei termoenergetice 5. Metodologia aplicată la elaborarea raportului 6. Analiza măsurătorilor în situ 7. Sinteza evaluării şi formularea concluziilor Anexe Anexa 1 Panel 1 (soluţie tip lambriu) Valori ale parametrilor mediului interior (umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului interior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate măsurători Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin termoviziuni Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin termoviziuni 4
4 Anexa 2 Panel 2 (soluţie termoexpandabilă) Valori ale parametrilor mediului interior (umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului interior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate măsurători Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin termoviziuni Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin termoviziuni 5
5 RAPORT DE ANALIZĂ TERMOENERGETICĂ 1. MOTIVUL EFECTUĂRII ANALIZEI TERMOENERGETICE Prezenta documentaţie a fost elaborată conform contractului încheiat între SC FEREASTRA SUKI SRL cu sediul în com. Moara Vlăsiei, Str. Agromec, nr. 3, jud. Ilfov şi UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI cu sediul în Bd. Lacul Tei, nr , sector OBIECTIVUL ANALIZEI TERMOENERGETICE Obiectivul contractului a avut drept scop efectuarea de analize între valorile determinărilor în situ şi rezultatele modelărilor teoretice, pentru două soluţii de paneluri de uşi, curent folosite de firma SC FEREASTRA SUKI SRL. La realizarea analizei a fost avută în vedere cerinţa de performanţă care se referă la comfortul termic şi economia de energie. Măsurătorile in situ au fost efectuate la sediul SC FEREASTRA SUKI SRL, com. Moara Vlăsiei, Str. Agromec, nr. 3, jud. Ilfov, în data de DOCUMENTELE SI ACTELE NORMATIVE CARE AU STAT LA BAZA EFECTUARII ANALIZEI TERMOENERGETICE Analiza tehnică s-a efectuat cu luarea în considerare, în principal, a următoarelor documente şi acte normative: Legea nr. 10/2010 privind calitatea în constructii. SR EN ISO / 2000 Performanţa termică a clădirilor Detecţia calitativă a neregurarităţilor termice în anvelopa clădirilor Metoda în infraroşu 6
6 C107/ Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri. C 107/ Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit. C 107/ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. C 107/ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul. EN ISO 7345/1995 Thermal insulation. Physical quantities and definitions. (Izolare termica. Marimi fizice si definitii). SR EN ISO 10077/1 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor Calculul transmitantei termice. Partea I: Metoda simplificata. SR EN ISO 6946 Parti si elemente de constructie - Rezistenta termica si transmitanta termica Metoda de calcul. SR EN Materiale si produse pentru constructii - Proprietati higrotermice Valori de proiectare tabelate SR EN ISO 9288 Izolatie termica. Transfer de caldura prin radiatie. Marimi fizice si definitii. SR EN Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice. 4. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONDIŢIILE EFECTUĂRII ANALIZEI TERMOENERGETICE 4.1. Referitor la istoria produselor analizate Atât panelul denumit tip lambriu cât şi panelul obţinut prin procedeul termoexpandabil, sunt produse si comercializate de către SC FEREASTRA SUKI SRL, pentru soluţii de uşi.. Pentru efectuarea analizei tehnice, SC FEREASTRA SUKI SRL a pus la dispoziţie documentaţia tehnică a produselor Referitor la destinaţia produselor analizate ambele produse sunt destinate a fi utilizate pentru toate tipurile de clădiri. 7
7 4.3. Lucrarile efectuate in cadrul prezentei analize au fost următoarele: s-a însuşit documentaţia tehnică s-a efectuat o investigare vizuală detaliată a panelurilor colaborată cu documentaţia tehnică; s-au efectuat măsurători ale parametrilor de mediu, interiori şi exteriori; s-au efectuat măsurători de contact ale temperaturilor superficiale interioare şi exterioare, ale panelurilor; s-au efectuat termoviziuni ale celor două tipuri de paneluri; s-au efectuat calcule termoenergetice, ale celor două paneluri, considerând situaţia unui regim termic staţionar; s-au efectuat modelări ale celor două paneluri, şi analize termoenergetice, utilizând programul RDM6; s-a elaborat raportul de analiză termoenergetică. 5. METODOLOGIA APLICATĂ LA ELABORAREA RAPORTULUI 5.1. Definitie. Prin termenul de metodologie intelegem un sistem de concepte si metode aplicate la rezolvarea unei probleme tehnice Stabilirea metodei de investigare folosită Metoda de investigare folosită a fost una complexă, în care s-au folosit valorile rezultate atat prin metode practice de determinare cât şi teoretice, specifice unor calcule manuale sau prin modelări folosind programe de calcul specializate (RDM 6). Metodele de determinare prin măsurate sunt cele prevăzute în: SR EN Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice; SR EN ISO 13187/2000 Performanţa termică a clădirilor Detecţia calitativă a neregurarităţilor termice în anvelopa clădirilor Metoda în infraroşu Scopurile metodei Prin metodologia aplicata s-a urmărit să se stabileasca următoarele aspecte: 8
8 măsura în care sunt respectate prevederile de conformare termoenergetică ale prescripţiilor în vigoare; măsura în care condiţiile de execuţie şi de exploatare corespund proiectului; modul de comportare al elementelor constructive din punct de vedere termoenergetic. În metodologia de investigare aplicată un rol important l-a avut examinarea vizuală, efectuarea releveelor de arhitectură, efectuarea de relevee foto, efectuarea de măsurători ale mediului, efectuarea de termoviziuni Aparatura utilizată pentru măsurătorile practice Pentru efectuarea măsurătorilor practice a fost utilizată următoarele aparate: Testo 875 pentru măsurători de termoviziune; Testo 435 pentru măsurarea parametrilor mediului interior şi exterior (temperatura aerului, umiditate relativă,viteza relativă a aerului, presiunea relativă a aerului); Testo 435 pentru măsurarea temperaturilor superficiale interioare şi exterioare. Caracteristicile şi performanţele aparatelor folosite (toleranţe de măsurare sub 0.1) le recomandă pentru măsurători practice, conform condiţiilor impuse de standardul SR EN ISO / Descrierea conditiilor de amplasament Condiţiile climatice au fost prielnice efectuării termoviziunilor deoarece au fost îndeplinite condiţiile impuse de standardul SR EN ISO / 2000 şi anume: în perioada , cerul a fost acoperit, neexistând riscul solarizării faţadei; ora de începere a măsurătorilor a fost 08.00; diferenţa minimă de temperatură ale mediilor interior si exterior a fost de aproximativ 8ºC. 9
9 Fig. 1 Locaţie uşă analizată 6. EVALUAREA TERMOENERGETICĂ A PANELURILOR DE USI, ANALIZATE 6.1. Nivelurile de performanţă termoenergetică Nivelul pe derformanţă termoenergetică al elementelor de construcţie ce compun anvelopa termică vor fi evaluate conform normei C107-1/2010. Ţinând cont de activităţile existente într-o clădire, elementele analizate au fost echivalate celor mai severe cerinte, şi anume clădire de locuit. În consecinţă valorile rezistenţelor minime corectate, impuse tâmplăriilor, are valoarea egală cu 0,75 (m 2 K/W) Caracteristici termoenergetice materiale Valorile caracteristicilor termoenergetice ale materialelor au fost luate în considerare conform datelor furnizate de producătorul SC SUKI FEREASTRA SRL şi anume: PVC: λpvc = 0,17 W/(mK); XPS: λxps = 0,033 W/(mK). 10
10 6.3. Programul RDM6 (elaborat I.U.T. Le Mans - Departament G.M.P ) Programul permite efectuarea de analize în regim termic staţionar, în 2D, utilizând metoda elementului finit FEM (Finite Element Method). Pentru modelarea structurii foloseşte elementele de tip placă izotropă. Excitaţia termică modelată în calcul este cea de schimb termic prin fenomene de convecţie (convecţie-radiaţie). Pentru discretizarea detaliilor analizate s-au folosit elemente quadrilatere drepte cu 4 noduri. Pentru elementulele analizate programul oferă valori ale câmpului de temperaturi precum şi ale fluxului termic Panel soluţia Descriere soluţie constructivă panel Fig. 2Detaliu constructiv panel 1 a) b) Poze 1 Vedere soluţie panel 1 a) vedere de la interior; b) vedere de la exterior 11
11 Calcul în regim termic staţionar, unidrecţional Zona câmp curent Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = mpk/w Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC strat aer XPS strat aer PVC R = mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = mpk/w U = 1 / R = W/mp*K Zona nervură Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = mpk/w Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC R = mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = mpk/w U = 1 / R = W/mp*K Zona îmbinare Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = mpk/w 12
12 Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC strat aer PVC PVC strat aer PVC PVC strat aer PVC R = mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = mpk/w U = 1 / R = W/mp*K Rezultate panel Metoda teorie / U A U*A zona (w/mp*k) (mmp) (w/k) camp imbinare nervura Suma U'm R'm Calcul în regim termic staţionar, bidirecţional, utilizând programul RDM6 Fig. 3 Panel soluţia 1 - modelare 13
13 Fig. 4 Panel soluţia 1 - direcţie flux termic Fig. 5 Izoterme panel Panel soluţia Descriere soluţie constructivă panel Fig. 6 Detaliu constructiv panel 2 14
14 a) b) Poze 2 Vedere soluţie panel 2 a) vedere de la interior; b) vedere de la exterior Calcul în regim termic staţionar, unidrecţional Zona câmp curent Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = mpk/w Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC XPS PVC R = mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = mpk/w U = 1 / R = W/mp*K Rezultate panel Metoda teorie / U A U*A zona (w/mp*k) (mmp) (w/k) camp
15 Suma U'm R'm Calcul în regim termic staţionar, bidirecţional, utilizând programul RDM6 Fig. 7 Panel soluţia 2 - modelare Fig. 8 Izoterme panel 2 16
16 6. ANALIZA MĂSURĂTORILOR ÎN SITU 6.1. Date generale Măsurătorile pe paneluri au fost efectuate în situ, la sediul de birouri al SC FEREASTRA SUKI SRL, pe o uşă exterioară de acces secundar. La data efectuării măsurătorilor clădirea era mobilată şi exploatată, în totalitate. Uşa este orientată pe direcţia cardinală sud. Deşi în Anexe sunt prezentate doar un număr redus de măsurători, considerate ca fiind reprezentative, pentru a efectua o anliză corectă şi concludentă a zonelor analizate au fost efectuate un număr important de măsurători pentru fiecare tip de panel, după cum urmează: panel 1: 7 termoviziuni efectuate la interior; 6 termoviziuni efectuate la exterior; 9 determinari ale parametrilor mediului interior; 6 determinari ale parametrilor mediului exterior; 6 determinări de contact, pe suprafaţa interioară plină; 9 determinări de contact, pe suprafaţa exterioară plină; 13 determinări de contact, pe suprafaţa interioară, zona de îmbinare; 6 determinări de contact, pe suprafaţa exterioară, zona de îmbinare; panel 2: 4 termoviziuni efectuate la interior; 5 termoviziuni efectuate la exterior; 6 determinari ale parametrilor mediului interior; 15 determinari ale parametrilor mediului exterior; 13 determinări de contact, pe suprafaţa interioară; 12 determinări de contact, pe suprafaţa exterioară; 6.2. Rezultate sintetice panel Determinările parametrilor mediului Determinările parametrilor mediului au fost următoarele: Tab. 1 Parametri mediu v [m/s] t [ᵒC] φ [%] Mediul interior ,13 Mediul exterior , Valori rezultate conform calculelor teoretice Pentru analiza detaliilor se va face referire la parametrul temperatură superficială (ts) considerat ca fiind definitoriu. 17
17 Tab. 2 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC] Valori rezultate conform programului de calcul RDM6 Valorile temperaturilor superficiale rezultate în urma utilizării programului de calcul RDM6 sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 3 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC] Fig. 9 Variaţie temperatură superficială interioară (tsi) panel 1 18
18 Fig. 10 Variaţie temperatură superficială exterioară (tse) panel Determinări efectuate prin contact Valorile temperaturilor superficiale determinate prin măsurători de contact sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 4 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC] Determinări efectuate prin termoviziune Valorile detaliate ale temperaturilor superficiale determinate prin termoviziuni sunt prezentate in Anexa 1 iar cele sintetice, în tabelul următor. Tab. 5 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC]
19 Analizând valorile prezentate în tabelele 2, 3, 4 şi 5, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat, calculul automat (folosind programul RDM6) şi măsurătorile de contact, nu sunt diferenţe; - în cazul determinărilor efectuate prin contact, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 1,2ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,2ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; - din analiza fig. 9 şi fig. 10 se poate aprecia că lungimile de influenţă ale punţilor termice datorate nervurilor din PVC şi din zona de îmbinare de tip nut şi federe, sunt relativ reduse; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 0,5ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,1ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; nu există reduceri importante ale valorilor temperaturilor superificale în zonele de îmbinare ca urmare al infiltraţiilor de aer; soluţia poate fi considerată favorabilă şi datorită măsura producătorului de a introduce adeziv, în zonele cu nut şi feder Rezultate sintetice panel Determinările parametrilor mediului Determinările parametrilor mediului au fost următoarele: 20 Tab. 6 Parametri mediu v [m/s] t [ᵒC] φ [%] Mediul interior ,01 Mediul exterior ,05
20 Valori rezultate conform calculelor teoretice Pentru analiza detaliilor se va face referire la parametrul temperatură superficială (ts) considerat ca fiind definitoriu. Tab. 7 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] Valori rezultate conform programului de calcul RDM6 Valorile temperaturilor superficiale rezultate în urma utilizării programului de calcul RDM6 sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 8 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] Determinări efectuate prin contact Valorile detaliate ale temperaturilor superficiale determinate prin termoviziuni sunt prezentate in Anexa 2 iar cele sintetice, în tabelul următor. Tab. 9 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] Determinări efectuate prin termoviziune Valorile temperaturilor superficiale determinate prin termoviziuni sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 10 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] Analizând valorile prezentate în tabelele 7, 8, 9 şi 10, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat şi calculul automat (folosind programul RDM6), nu sunt diferenţe; între aceste determinări şi măsurătorile de contact există o diferenţă de cca. 0,4ᵒC pentru care se poate considera că este încadrată în limitele de toleranţe admisibile; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este 21
21 de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa exterioară; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; Analizând comparativ cele două soluţii de paneluri, se poate aprecia că: între ele nu există diferenţe semnificative respectiv R'm = 0,765 m 2ᵒC/W (U'm = 1,307 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin lambriuri faţă de R'm = 0,830 m 2ᵒC/W (U'm = 1,204 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin termoexpandare; sistemul de îmbinare nut şi feder folosit oferă un grad foarte ridicat de etanşare la infiltraţiile de aer. 7. SINTEZA EVALUĂRII ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR Se precizează că prezentul studiu a avut drept scop analizarea a două paneluri de uşi, respectiv: panelul 1- paneluri din PVC, de 100 mm lăţime, îmbinate în sistem nut şi feder şi cu miez şi polistiren extrudat, în zona centrală; panelul 2 realizat prin termoexpandare, cu miez din polistiren extrudat. Aceste soluţii sunt realizate şi comercializate de către SC FEREASTRA SUKI SRL pentru clădiri cu diverse destinaţii. Pentru analize au fost folosite diverse metode de investigare, respectiv: calcule simplificate; calcule folosind modelări cu programul de calcul automat, bidirecţional, RDM6; măsurători de contact; termoviziuni. 22
22 Determinările în situ au fost efectuate pe panelurile montate pe o uşă a clădirii de birouri a SC FEREASTRA SUKI SRL, cu orientare sud. La data efectuării măsurătorilor cerul era innorat de cca. 3-4 zile. Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate, sub formă sintetică, în tabelele şi în Anexele 1 şi 2. Sinteza conluziilor rezultate în urma analizelor este următoarea: Panelul 1: Analizând valorile prezentate în tabelele 2, 3, 4 şi 5, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat, calculul automat (folosind programul RDM6) şi măsurătorile de contact, nu sunt diferenţe; - în cazul determinărilor efectuate prin contact, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 1,2ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,2ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; - din analiza fig. 9 şi 10 se poate aprecia că lungimile de influenţă ale punţilor termice datorate nervurilor din PVC şi din zona de îmbinare de tip nut şi federe, sunt relativ reduse; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 0,5ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,1ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; nu există reduceri importante ale valorilor temperaturilor superificale în zonele de îmbinare ca urmare al infiltraţiilor de aer; soluţia poate fi 23
23 considerată favorabilă şi datorită acţiunii producătorului de a introduce adeziv, în zonele cu nut şi feder; Panelul 2: Analizând valorile prezentate în tabelele 7, 8, 9 şi 10, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat şi calculul automat (folosind programul RDM6), nu sunt diferenţe; între aceste determinări şi măsurătorile de contact există o diferenţă de cca. 0,4ᵒC pentru care se poate considera că este încadrată în limitele de toleranţe admisibile; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa exterioară; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; Analizând comparativ cele două soluţii de paneluri, se poate aprecia că: între ele nu există diferenţe semnificative respectiv R'm = 0,765 m 2ᵒC/W (U'm = 1,307 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin lambriuri faţă de R'm = 0,830 m 2ᵒC/W (U'm = 1,204 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin termoexpandare; sistemul de îmbinare nut şi feder folosit oferă un grad foarte ridicat de etanşare la infiltraţiile de aer. ELABORATOR, conf.univ.dr.ing. Mirel Florin DELIA Expert Tehnic MDRAP, exigenta E, conform Legea 10/
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE
1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE Capitol realizat în colaborare cu: Ş.l. dr. ing. Lorentz JÄNTSCHI şi ing. Margareta Emilia PODAR 1.3.1. Noţiuni introductive În continuare este prezentată
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
[top] GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLĂDIRILOR DE LOCUIT. Cuprins
![[top] GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLĂDIRILOR DE LOCUIT. Cuprins](/thumbs/74/71134549.jpg "[top] GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLĂDIRILOR DE LOCUIT. Cuprins")
Page 143 of 231 GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLĂDIRILOR DE LOCUIT Indicativ C107/4-2005 Cuprins Page 144 of 231 1. GENERALITĂȚI 1.1. Prezentul ghid se referă la determinarea şi
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium
PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
[ C] [%] INT-CO2 [ C]
![[ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616773.jpg "[ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
![1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616912.jpg "1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR
1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR Câteva dintre cele mai importante particularităţi ale sistemelor tehnice de producere a energiei termice cu ajutorul surselor regenerabile de energie,
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
NORMATIV GENERAL PRIVIND CALCULUL TRANSFERULUI DE MASĂ (UMIDITATE) PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA LUCRÃRILOR DE IZO... Page 1 of 33 NORMATIV GENERAL PRIVIND CALCULUL TRANSFERULUI DE MASĂ (UMIDITATE) PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE Indicativ C 107/6 01 Cuprins
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Conf.Dr.Ing.Mariana Cristina STAN Univ. Spiru Haret Bucuresti,
DETERMINRE NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE VENTILTORELE INSTLŢIEI DE RĂCIRE ERULUI ŞI SOLUŢII TEHNICE DE PRINCIPIU PENTRU REDUCERE NIVELULUI DE ZGOMOT Conf.Dr.Ing.Mariana Cristina STN Univ. Spiru Haret Bucuresti,
Validarea metodei Autentificarea calităńii vinului prin determinări de rapoarte izotopice 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O
Validarea metodei Autentificarea calităńii vinului prin determinări de rapoarte izotopice 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O A. Conditiile tehnice in care s-a realizat validarea 1.Responsabilul de validare: Dr. Stela
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINŢEI. ORDINUL Nr din
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINŢEI ORDINUL Nr.1572 din 15.10.2002 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea si execuţia lucrărilor de izolaţii termice
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj