EXEMPLE SUBIECTE LICENŢĂ - MEDICINĂ DENTARĂ SEPTEMBRIE TEMA 1. ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag.6-53)

Transcript

1 EXEMPLE SUBIECTE LICENŢĂ - MEDICINĂ DENTARĂ SEPTEMBRIE 2012 TEMA 1. ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag.6-53) 1. Radicalul aromatic conferă substanțelor anestezice locale caracter: A. Hidrofil - Nu B. Eozinofil - Nu C. Lipofil - Da D. Acidofil - Nu E. Hidrofob - Nu Pag În fluxul sanguin substanța anestezică locală circulă sub: A. Formă legată - Da B. Formă aminică - Nu C. Formă liberă - Da D. Formă hidrolizată - Nu E. Formă de componentă cationică - Nu Pag.6 3. În timpul gravidității și lactației lidocaina poate : A. Penetra bariera feto-placentară - Da B. Avea efect teratogen - Da C. Determina hipotensiune de sarcină - Da D. Determina fenomene idiosincrazice - Nu E. Determina hipertensiune de sarcină - Nu Pag Agentul vasoconstrictor din preparatele anestezice locale permite: A. O resorbție mai lentă a anestezicului în circulație - Da B. Efect anestezic crescut - Da C. Risc scazut de toxicitate sistemică - Da D. Diminuarea sângerării locale - Da E. Risc crescut de toxicitate sistemică - Nu Pag Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă? A. Este o catecolamină - Nu B. Este simpatomimetică - Nu C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale - Da D. Se foloseşte în concentraţii de 1: până la 1: Nu E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit - Nu Pag Anestezia locală prin infiltraţie: 1

2 A. Reprezintă modalitatea cea mai puţin folosită de anestezie în medicina dentară cât şi în chirurgia oro-maxilo-facială. - Nu B. Presupune introducerea anestezicului în ţesuturi cu ajutorul seringii şi dispunerea lui la distanţa de terminaţiile nervoase - Nu C. Se poate efectua pentru mucoasa cavităţii orale, puncţia anestezică fiind efectuată subcutanat - Nu D. Include anestezia paraapicală supraperiostală, anestezia intraligamentară, anestezia intraosoasă - Da E. Pentru tegumentele cervico-faciale puncţia anestezică se poate efectua submucos, realizându-se astfel o anestezie superficială sau profundă -Nu Pag Reperele pentru anestezia tonculară periferică la tuberozitate sunt: A. Arcada zigomatică - Nu B. Rădăcina palatinală a molarului de 12 ani - Nu C. Mucoasa mobilă - Da D.Creasta zigomato-alveolară - Da E. Rebordul orbitar inferior - Nu Pag Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanată, puncția se face: A. În obraz inaintea muschiului maseter - Da B. În obraz inapoia muschiului maseter - Nu C. Sub marginea inferioară a osului zigomatic - Da D. Distal de creasta zigomato-alveolară - Da E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic - Nu Pag Anestezia nervului nazopalatin: A. Determină insensibilizarea mucoasei palatinale de la nivelul liniei mediene până la premolarul unu de partea respectivă inclusiv Nu B. În medicina dentară se efectuează cel mai frecvent pe cale exoorală- Nu C. Este nedureraosă datorită inervaţiei slabe de la nivelul papilei și aderenţei reduse a fibromucoasei palatine - Nu D. Puncţia se efectuează la nivelul papilei interdentare - Nu E. Teritoriul anesteziat se referă la treimea anterioară a fibromucoasei palatine, demarcaţia posterioară fiind o linie transversală de la canin la canin - Da Pag Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevărate următoarele: A. Locul de puncţie este între creasta temporală şi plica pterigomandibulară la 1 cm deaupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat Da B. Acul va progresa în contact cu osul, înaintând în profunzime pe faţa externă a ramului mandibular şi, pe măsură ce pătrunde, se va deplasa progresiv corpul seringii către linia mediană a mandibulei Nu C. La 1 cm în profunzime se anesteziază nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm nervul alveolar inferior situat mai posterior Da D. Vizează anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual şi bucal- Nu E. Este o anestezie tronculară bazală- Nu 2

3 Pag Alveolita postextracțională are o frecvență mai mare, după: A. Anestezia intraligamentară - Da B. Anestezia prin imbibiție - Nu C. Anestezia prin refrigerație - Nu D. Anestezia intrapapilară - Nu E. Anestezia prin infiltrație locală - Nu Pag Sincopa vaso-vagală reprezintă cel mai frecvent accident care constă în: A. Pierderea conștienței de scurtă durată - Da B. Slabiciune generală musculara - Da C. Pierderea tonusului postural - Da D. Vărsături, diaree - Nu E. Incapacitatea pacientului de a se menține în ortostatism- Da Pag. 43 Tema 2. Extractia dentara (pg ) 1. La folosirea elevatorului drept trebuie respectate cateva reguli: A. in timpul luxatiei folosim ca sprijin dintii adiacenti -NU B. la nivelul dintilor superiori si posteriori elevatorul trebuie sa fie in axul dintelui -NU C. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele de extras -DA D. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu alveola-nu E. intotdeauna se aplica lingual -NU Pg Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand: A. radacinile sunt foarte divergente -DA B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza -DA C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare-nu D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui- DA E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei-da Pg In cazul molarilor speriori se va practica o separatie radiculara: A. in V -NU B. in T -DA C. in L -NU D. in Y -DA E. in Z -NU 3

4 Pg Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri: A. lamboul trapezoidal -DA B. lamboul triunghiular -DA C. lamboul rotat -NU D. lamboul bilobat -NU E. lamboul avansat -NU Pg Dupa efectuarea extractiei dentare se recomanda pacientului urmatoarele: A. sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o ora -DA B. dieta sa fie fierbinte -NU C. sa clateasca gura la o ora dupa extractie cu solutii antiseptice-nu D. sa se spele pe dinti la doua ore dupa extractie -NU E. sa efectueze masticatia pe zona dintelui extras -NU Pg Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui de extras sunt: A. radacini subtiri efilate -DA B. sept interadicular subtire -NU C. anchiloza dento-alveolara -DA D. radacini drepte neefilate -NU E. os alveolar dens -DA Pg Lezarea nervoasa in cazul extractiei molarului de minte apare in: A. 6-7% din cazuri -NU B. 0,1-0,5% din cazuri -NU C. 0,6-5% din cazuri -DA D. 0,6-7% din cazuri -NU E. 0,5% din cazuri -NU Pg Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de: A.durere -DA B.vindecare intarziata -DA C.complicatii infectioase -DA D.trismus -DA E.scaderea glicemiei -NU Pg.98, Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt: A. insuficienta hepatica -DA B. hipotensiunea arteriala -NU C. persistenta tesutului de granulatie in alveola-nu D. tratamente anticoagulante -DA E. antialgicele NU Pg.99 4

5 10. In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de: A. chiuretajul alveolar incomplet -DA B. fractura apexului -NU C. mesarea alveolei -NU D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator-da E. sutura plagii -NU Pg Infectiile spatiilor fasciale oro-maxilo- faciale pot aparea ca si complicatii ale: A. extractiilor simple -NU B. extractiilor laborioase -DA C. alveolotomiilor dificile -DA D. hemoragiilor imediate -NU E. hemoragiilor imediat-prelungite -NU Pg Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A. sutura plagii -NU B. dehiscenta plagii -DA C. radioterapia -DA D. hipervitaminoza -NU E. malnutritia -DA Pg.101 Tema 3. Patologia erupției dentare (pag , , ) 1. Factorii locali incriminati în etiopatogenia incluziei dentare sunt: A. Factorii ereditari NU B. Osteoscleroza procesului alveolar DA C. Obstacolele in calea eruptiei dentare DA D. Tulburari metabolice NU E. Reducerea spatiului pe arcada DA Pag Factorii generali incriminați în etiopatogenia incluziei dentare sunt: A. Rahitismul DA B. Disostoza cleidocraniană DA C. Sindromul Down DA D. Hipotiroidismul DA E. Malpoziția dentară NU Pag După criteriul topografic, incluziile dentare pot fi: A. Intraosoase DA B. Submucoase DA 5

6 C. Simetrice DA D. Asimetrice DA E. Vestibulare NU Pag Pe ortopantomograma realizată în incluzia dentara sunt vizibile: A. Dinții în erupție - DA B. Canalul mandibular - DA C. Dintele inclus - DA D. Relația centrică - NU E. Raporturile dintelui inclus cu dinții vecini DA Pag Din punct de vedere al relației molarului de minte inferior cu ramul mandibular după Pell și Gregory clasificarea cuprinde 3 clase: A. Clasa I: coroana molarului de minte este total acoperită de ramul mandibular NU B. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului mandibular DA C. Clasa III: coroana molarului de minte este total acoperită de ramul mandibular DA D. Clasa I: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber față de marginea anterioară a ramului mandibular DA E. Clasa II: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber față de marginea anterioară a ramului mandibular NU Pag Factorii care îngreunează odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. Poziția mezio-angulară NU B. Rădăcini lungi și subțiri DA C. Clasa a III-a după Pell și Gregory DA D. Os dens, rigid DA E. Spațiu parodontal larg NU Pag Factorii care ușurează odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. Rădăcini curbe și divergente NU B. Raport direct cu canalul mandibular NU C. Clasa C după Pell și Gregory NU D. Rădăcini conice sau fuzionate DA E. Incluzie osoasă completă NU Pag Evoluția pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este determinată de: A. Virulența germenilor cauzali DA B. Reactivitatea și terenul bolnavului DA C. Orientarea rădăcinilor în raport cu tablele osoase DA D. Existența unor loji care comunică între ele DA E. Relația cu canalul mandibular NU Pag

7 9. Decapușonarea este indicată în următoarele situații: A. Incluzie verticală DA B. Spațiu suficient pe arcadă pentru erupția ulterioară DA C. Incluzie orizontală NU D. Capușon de mucoasă subțire, care acoperă fața ocluzală a molarului de minte DA E. Incluzie submucoasă DA Pag Pentru odontectomie se vor respecta următoarele principii: A. Expunerea optimă a ariei dintelui inclus DA B. Ostectomia DA C. Separația corono-radiculară dacă este nevoie DA D. Sacul pericoronorar nu trebuie îndepărtat NU E. Sutura se va realiza într-un plan, cu fire separate DA Pag În odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Fractura tuberozității maxilare DA B. Comunicarea oro-sinusală postextracțională DA C. Deschiderea foselor nazale NU D. Împingerea dintelui în sinusul maxilar DA E. Împingerea dintelui în spațiul pterigomaxilar -DA Pag Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată DA B. Incluzie vestibulară DA C. Incluzie intermediară sau transversală DA D. Incluzie orizontală NU E. Incluzie verticală NU Pag. 160 TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE pg Reacolarea lamboului si sutura: a. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim b. Sutura se face de regula cu fir continuu c. Sa se obtina reacolarea fara tensiune a mucoperiostului d. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor cheie : laturile lamboului, insertiile frenurilor sau bridelor e. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii Rǎspuns corect: a,c,e pag

8 2. Complicaţii postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ: a. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire b. Hematom c. Suprainfectare d. Hemoragie postoperatorie e. Fractura rǎdǎcinii Rǎspuns corect: a,e pag Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt: a. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice b. Simptomatologie clinicǎ specificǎ edem, durere, fistulǎ c. Dinte nefuncţional d. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea preexistentǎ e. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ Rǎspuns corect: a pag Reacolarea şi sutura se realizeazǎ: a. Cu fire separate, resorbabile, 3-0 sau 4-0 b. Cu fir continuu, resorbabil 2-0 c. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0 d. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0 e. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0 Rǎspuns corect: d pag Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt: a. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece b. Spǎlatul pe dinţi e permis din ziua intervenţiei c. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de clorhexidinǎ d. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate e. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie Rǎspuns corect: c pag Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: a. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces b. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor c. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale d. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte e. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice Rǎspuns corect: a pag Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului (rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ): a. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ 8

9 b. Se va rezeca un segment de 3-5 mm c. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase d. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii e. Planul de secţiune va fi bizotat spre palatinal (45 ) Rǎspuns corect: a pag Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: a. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces bun b. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete c. Se intervine asupra marginii gingivale libere d. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ e. Incizie şi decolare dificile Rǎspuns corect: b pag Abordul radacinii palatine: a. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte des efectuat b. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival c. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior d. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul lezarii pachetului vasculo-nervos nazo-palatin e. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare Raspuns corect: c pag Amputatia radiculara: a. Metoda terapeutica aplicabila pentru dinti pluriradiculari, la care procesul periapical intereseaza una sau doua radacini b. Indicata in cazul dintilor pluriradiculari la care procesul periapical intereseaza strict o radacina, iar cealalta radacina/celelalte radacini pot fi tratate corect endodontic c. Metoda consta in sectionarea portiunii coronare afectate d. Pentru molarii maxilari, este cunoscuta si sub numele de premolarizare e. Metoda consta in sectionarea portiunii corono-radiculare afectate, fara extractia acesteia Raspuns corect: b pag Chiuretajul periapical: a. Nu urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia b. Metoda este indicata pentru obturatii in exces vechi c. Dupa evidentierea apexului si a spatiului periapical, se chiureteaza materialul de obturatie in exces d. Are ca scop indepartarea apexului si a leziunii periapicale e. Dupa chiuretaj, se efectueaza toaleta plagii si nu se sutureaza Raspuns corect: c pag Contraindicatii relative ale rezectiei apicale: a. Dinti fara valoare protetica 9

10 b. Cand leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui c. Resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare, fara posibilitatea restaurarii corono-radiculare d. Fractura radiculara verticala e. Corticala vestibulara groasa Raspuns corect: e pag 175 TEMA 5. Tratamentul chirurgical preprotetic Pg Frenul lingual este constituit din: a) Tesut conjunctiv dens DA b) Tesut fibros NU c) Fibre musculare NU d) Mucoasă acoperitoare subţire NU e) Tesut conjunctiv lax NU Pag In cazul hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale, etiologia este: a) Iritativ-chimică NU b) Iritativ-mecanică acuta NU c) Iritativ-mecanică cronica DA d) Neoplazică NU e) Idiopatică NU Pag Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: a) Reducerea marcată a adâncimii alveolare NU b) Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular NU c) Reducerea ușoară a latimii șanțului vestibular NU d) Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare DA e) Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare NU Pag Tuberoplastia: a) Indicata la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat prin atrofie osoasa accentuata DA b) indicata in scopul imbunatatirii inchiderii marginale posterioare a protezelor scheletizate NU c) Închiderii marginale posterioare a protezelor mandibulare NU d) Indicata in scopul imbunatatirii ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase NU e) Indicata in scopul imbunatatirii fizionomiei pacientului NU Pag Torusul mandibular este localizat: 10

11 a) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în zona canin-premolar DA b) Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivocanină NU c) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona molară NU d) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo-canină NU e) Pe coama crestei alveolare mandibulare uni sau bilateral în zona caninpremolar NU Pag După incizia mucoasei în plastia şanţului pelvilingual prin decolare supraperiostală se prepară: a) lambouri totale vestibulare NU b) lambouri totale linguale NU c) lambouri parţiale vestibulare şi linguale DA d) doar lambouri parţiale vestibulare NU e) doar lambouri parţiale linguale NU Pag Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include: a) frenectomia NU b) frenoplastia in Z NU c) tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare- NU d) extractia alveoloplastica DA e) vestibuloplastia la maxilar NU Pag Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: a) Vestibuloplastia NU b) Frenectomia DA c) Frenoplastia in Z DA d) Tuberoplastia NU e) Frenoplastia cu vestibuloplastie DA Pag Timpii operatori ai frenectomiei sunt: a) Evidențiaza frenului labial prin punerea sa in tensiune DA b) Incizie în felie de portocală NU c) Aplicarea penselor hemostatice și incizia frenului distal de acestea DA d) Rotația lamboului în plan orizontal NU e) Aplicarea firelor de sutură DA Pag Hiperplazia gingivală este caracterizată prin: a) Creșterea asimptomatica a gingiei DA b) Creșterea rapidă a gingiei NU c) Creșterea lentă și progresivă a gingiei DA 11

12 d) Creșterea localizată sau generalizată a gingiei DA e) Creștere simptomatică a gingiei NU Pag Alveoloplastia reprezintă o intervenție chirurgicala care: a) Se realizează concomitent cu extracțiile dentare DA b) Se realizează fără conservarea osului alveolar NU c) Se realizează cu conservarea osului alveolar DA d) Realizeaza regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a septurilor interradiculare DA e) Se realizează fără regularizare osoasă NU Pag Landa descrie trei forme clinice de torus palatin: a) Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine NU b) Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine DA c) Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine DA d) Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine DA e) Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine NU Pag 218 TEMA NR. 6. INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE pag şi Diagnosticul diferenţial al infecţiilor odontogene de spaţiu genian se face cu următoarele entităţi clinice, mai puţin una: a) Celulita geniană dată de Haemophilus influenzae b) Tumora de parotidă c) Flegmonul difuz hemifacial d) Adenita geniană supurată e) Chistul sebaceu genian suprainfectat R: b (pag. 252) 2. Delimitarea superioară a spaţiului infratemporal este dată de: a) Muşchiul temporal b) Inserţia inferioară a muşchiului pterigoidian lateral c) Tuberozitatea maxilarului d) Baza craniului e) Inserţia superioară a muşchiului pterigoidian lateral R: d (pag. 255) 3. Delimitarea inferioară a spaţiului submandibular este dată de: a) Muşchiul milohioidian b) Muşchiul hioglos c) Muşchiul stiloglos 12

13 d) Osul hioid e) Burta anterioară a digastricului R: d (pag. 257) 4. Spaţiul sublingual este delimitat anterior de: a) Muşchii geniogloşi b) Muşchii geniohioidieni c) Muşchiul milohioidian d) Faţa internă a arcului mentonier e) Mucoasa sublinguală R: d (pag. 259) 5. Dintre spaţiile fasciale secundare fac parte: a) Spaţiul maseterin b) Spaţiul submentonier c) Spaţiul pterigomandibular d) Spaţiul temporal superficial şi profund e) Spaţiul sublingual R: a, c, d (pag. 246) 6. Spaţiul parafaringian este subîmpărţit în: a) Spaţiul pterigoidian lateral b) Spaţiul stilomastoidian c) Spaţiul laterofaringian d) Spaţiul retrofaringian e) Spaţiul prevertebral R: c, d, e (pag. 265) 7. Compartimentul posterior al spaţiului laterofaringian cuprinde următoarele elemente, mai puţin unul: a) Vena jugulară internă b) Prelungirea faringiană a glandei parotide c) Artera carotidă internă d) Nervul cranian IX e) Nervul cranian XII R: b (pag. 265) 8. Angina Ludwig este denumirea sub care mai este cunoscut: a) Flegmonul amigdalian b) Flegmonul hemifacial c) Flegmonul retrofaringian d) Flegmonul planşeului bucal e) Flegmonul laterofaringian R: d (pag. 270) 9. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar după un interval aproximativ de: a) O săptămână b) Două săptămâni c) Trei săptămâni 13

14 d) O lună e) Şase săptămâni R: a (pag. 282) 10. Actinomicoza cervicofacială poate avea debut: a) Subacut b) Acut c) Supraacut d) Cronic e) Fulminant R: b, d (pag. 285) 11. Stadiul primar al sifilisului se caracterizează prin: a) Sifilide b) Tuberculi c) Micropoliadenopatie d) Gome e) Şancru sifilitic R. e (pag. 287) 12. La nivelul oaselor maxilare se descriu următoarele entităţi patologice ale sifilisului în stadiul terţiar: a) Şancru b) Sifiloame circumscrise c) Sifiloame difuze d) Sifilide e) Goma maxilară R: b, c, e (pag. 287) TEMA 7. AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR Pg Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa formata dintr-un epiteliu: a. pluristratificat b. cu ortokeratoza c. cu parakeratoza d. epiteliu cilindric, cu cili e. de tip respirator R : a, d, e pag Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa susceptibila patologiei: a. arcadei dentare inferioare b. alergice c. infectioase d. autoimune e. neoplazice R : b, c, e pag

15 3. In sinuzita maxilara de cauza dentara pot fi prezenti urmatorii factori favorizanti locali: a. polipi sinuzali b. deviatia de sept nazal c. scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus d. osteita procesului periapical e. pericoronarita molarului de minte superior R : a, b, c pag In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: a. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali b. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali c. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali d. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechi e. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus R : b, c, d pag Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin trei faze successive: a. tumor, calor si dolor b. exudativa, de granulare si epitelizare c. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza d. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate e. congestiva, catarala si supurata R : e pag In sinuzita maxilara acuta de cauza dentara, semnele clinice majore sunt: a. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capului b. durerea unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului c. iritatia rino-faringiana d. cacosmia subiectiva e. febra C R : b, d, e pag In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza: a. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit b. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism c. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central d. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie e. marimea, forma si prelungirile sinusurilor maxilare R : d, e pag

16 8. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferential se face cu: a. sinuzita maxilara alergica b. sinuzita maxilara fungica c. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat d. sinuzitele maxilare specifice e. osteomielita maxilarului R : a, b, c, d pag Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da nastere: a. bolii de focar b. nevralgiei infraorbitare c. meningitei d. traheitei e. necrozei dintilor sinuzali R :a, b, d pag Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in: a. asigurarea drenajului sinuzal b. indepartarea factorului cauzal c. cura radicala a sinusului maxilar d. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a, macrolide sau lincosamide e. corticoterapie R : a, b, d, e pag In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop: a. realizarea unei interventii minim invazive b. raclarea apexiana c. indepartarea mucoasei sinusului maxilar d. asigurarea drenajului sinuzal e. realizarea indeosebi a meatotomiei R : c, d pag Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va realiza in functie de: a. marimea si localizarea defectului b. prezenta sau absenta dintilor c. prezenta lucrarilor protetice fixe d. adancimea vestibulului maxilar si a boltii palatine e. optiunea chirurgului R : a, b, c, e pag 304 TEMA 8- TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE 16

17 ( pg ; pg ; pg ; pg ) 1. Condiţiile necesare unei plăgi pentru a fi considerată neinfectată sunt: A. Rezultă în urma acţiunii unor agenţi traumatici ascuţiţi- DA B. Lipsa contaminării cu pamânt, rugină, salivă -DA C. Plaga să fie veche de 12 ore -NU D. Rezultă în urma acţiunii unor agenţi traumatici cu energie cinetică crescută- NU E. Plaga să fie mai recentă de 6 ore -DA PG Zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei, din punct de vedere biomecanic, sunt: A. Apofiza coronoidă - NU B. Simfiza mentonieră - NU C. Colul condilului mandibular - DA D. Gaura mentonieră - DA E. Unghiul mandibulei - DA PG Fracturile condilului mandibular se clasifică, din punct de vedere anatomic, în: A. Subcondiliene joase - DA B. Verticale - NU C. Subcondiliene înalte - DA D. Intracapsulare - DA E. Coronoide - NU PG După Kazanjian şi Converse, Clasa I în clasificarea după localizarea liniei de fractură, raportată la dentiţie, în relaţie cu tratamentul oropedic, este: A. Dinţi absenţi pe ambele fragmente fracturate -NU B. Dinţi prezenţi pe ambele fragmente fracturate -DA C. Dinţi cu status parodontal favorabil - NU D. Dinţi prezenţi numai pe unul din fragmentele fracturate-nu E. Dentiţie temporară sau mixtă -NU PG Fracturile parţiale ale etajului mijlociu al feţei se clasifică în: A. Fracturi ale tuberozităţii maxilare -DA B. Fracturi orizontale -NU C. Perforaţii ale bolţii palatine -DA D. Fracturi ale crestei alveolare -DA E. Fractura Richet -NU PG Fractura Le Fort III interesează : A. Peretele inferior al orbitei DA B. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale DA C. Peretele antero-lateral a sinusului maxilar NU 17

18 D. Peretele extern al orbitei DA E. Suprafata orbitala a etmoidului DA PG Semnele clinice ale disjunctiei cranio-maxilare inalte sunt: A. Tulburari oculare: enoftalmie si diplopie DA B. Edem facial important ( facies in butoi ) NU C. Echimoze ale mucoasei oraale in dreptul apofizelor pterigoide NU D. Mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza craniului DA E. Rinolicvoree - DA Pg Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic NU B. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral DA C. Fractura disjuncţie de malar DA D. Fractura,, blow-out a podelei orbitei DA E. Fractura cominutivă DA PG Etiologia traumatismelor dento-alveolare este reprezentata de: A. Cădere accidentală DA B. Accidente sportive- DA C. Agresiune umană sau animală DA D. Accidente de munca DA E. Anestezia loco-regionala NU PG Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A. Coafaj indirect NU B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani NU C. Rezectie apicala NU D. Extirpare vitală DA E. Extracţie dentară NU PG Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi, cu excepţia: A. Subluxaţia NU B. Luxaţia cu extruzie NU C. Avulsia completă NU D. Contuzia parodontală NU E. Contuzia dentară- DA PG Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este: A. Tratament endodontic cu obturatie de canal NU B. Extractia dentara DA C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni NU 18

19 D. Expectativa 7 10 zile NU E. Daca se reuseste reducerea fracturii, se practica tratament endodontic asociat cu rezectia apicala si imobilizarea dintelui NU Pg.390 Tema 9 Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervicofaciale (pg , pg , pg , pg ) 1. Diagnosticul diferențial al chistului dermoid cu localizare în planșeul bucal se poate face cu: A. Ranula sublingulă DA B. Chistul teratoid DA C. Supurațiile lojei sublinguale DA D. Adenopatia metastatică submentonieră DA E. Litiaza salivară submandibulară NU Pag Sialochistul A. Poate apărea prin evoluția cronică a unui mucocel DA B. Apare doar la copil NU C. Apare prin retenție de puroi NU D. Cel mai frecvent apare parotidian DA E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar DA Pag Mucocelul A. Este o formațiune tumorală parenchimatoasă NU B. Apare în urma unui traumatism acut la nivelul mucoasei orale DA C. Este un chist în adevăratul sens al cuvântului NU D. Mucoasa acoperitoare nu este modificată DA E. Tratamentul este reprezentat totdeauna de radioterapie NU Pag Ranula A. Are o colorație tipică, albăstruie DA B. La palpare este dureroasă NU C. Se poate suprainfecta DA D. Varianta în bisac are forma unei clepsidre DA E. Intotdeauna se dezvoltă sub mușchiul milohioidin NU Pag Diagnosticul diferențial al ranulei sublinguale se face cu: A. Dilatațiile chistice ale canalului Wharton DA B. Chistul dermoid DA C. Tumori maligne ale mucoasei planșeului bucal DA D. Chistul dentiger molar cu evoluție linguală NU E. Limfangiomul DA 19

20 Pag Epulis fissuratum: A. Este o leziune de natura microbiana NU B. Poate prezenta si zone ulcerate DA C. Tratamentul presupune excizia în totalitate a zonei hiperplazice DA D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator NU E. Este obligatoriu examenul histoptologic al piesei extirpate DA Pag Granulomul piogen: A. Apare mai frecvent la gravide DA B. Incidența este maximă în primul trimestru de sarcină NU C. Incidența se accentuează în trimestrul al treilea de sarcină DA D. Apariția este favorizată de igiena orală nesatisfăcătoare DA E. Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni și progesteron NU Pag Botriomicomul A. Apare predilect la nivelul mucoasei vălului palatin NU B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale DA C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic DA D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare îi inhibă dezvoltarea NU E. Apariția este corelată cu un traumatism acut al mucoasei DA Pag Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu: A. Epulisul granulomatos DA B. Epulisul cu celule gigante DA C. Granulomul central cu celule gigante NU D. Tumora brună NU E. Tumori maligne ale mucoasei gingivale în perioada de debut DA Pag Granulomul congenital A. Este o leziune extrem de rară DA B. Afectează adesea sexul feminin DA C. Se localizeaza cel mai frecvet pe creasta alveolară mandibulară NU D. Are culoare roz-roșie DA E. Pot determina fenomene de subnutriție DA Pag Fibromul A. Nu este considerat a fi o tumoră propriu-zisă DA B. Provine din țesutul epitelial NU C. Provine din tesutul conjunctiv DA D. Apare predominant la sexul masculin NU E. Dimensiunile sunt, de regulă, de la 0,5 cm la 2 cm DA Pag

21 12. Schwannomul A. Se numește și neurinom DA B. Apare mai frecvent la copil NU C. Se găsește la nivelul zonelor de extensie a membrelor NU D. Se asociază în mod tipic cu traiectul unui nerv DA E. Evoluția este spre malignizare NU Pag. 433 Tema 10. Chisturi, tumori benign si osteopatii ale oaselor maxilare (Pg , pg , pg , pg ) 1. Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A) ameloblastomul (NU) B) chistul follicular (DA) C) keratochistul odontogen primordial (DA) D) chistul radicular lateral (DA) E) chistul periapical (NU) (pag.460) 2. Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A) incidenta este similara la barbate si femei (DA) B) exceptional la copii sub 10 ani (DA) C) apare mai frecvent la femei (NU) D) la maxilar sunt mai frecvente (NU) E) tumora este tardiv simptomatica (DA) (pag.474) 3. Fibromul ameloblastic: A) este simptomatic cind atinge dimensiuni mari (DA) B) mai frecvent la sexul feminine (NU) C) localizarea predilecta este la maxilar (NU) D) este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni(da) E) nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase (NU) (pag.483) 4.Odontomul: A) mai frecvent la mandibula decat la maxilar (NU) B) combina elemente epiteliale si ectomezenchimale(da) C) prezinta patru forme anatomo-clinice (NU) D) forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte (NU) E) este o tumora odontogena relative frecventa (DA) (pag.484) 5. Mixomul odontogen: A) apar mai frecvent intre de ani (NU) 21

22 B) apar si la nivelul oaselor lungi (DA) C) clinic, radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor(da) D) este rezultatul transformarii tumorale benign a papilei mugurelui dentar (DA) E) se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei (NU) (pag.490) 6. Boala Paget: A) intereseaza doar oasele viscerocraniului (NU) B) este frecvent intilnita la copil (NU) C) apare in special la persoane de peste 40 de ani(da) D) apare mai frecvent la sexul masculine (DA) E) caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa(da) (pag.515) 7. Sunt chisturi neodontogene: A) chistul de eruptie (DA) B) chistul rezidual (NU) C) chistul follicular (NU) D) chistul radicular (DA) E) chistulgingival al adultului(nu) (pag.450) 8. Fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A) mixomul odontogen (NU) B) fibromul ameloblastic (NU) C) odontoameloblastomul (NU) D) cementoblastomul (NU) E) ameloblastomul (DA) (pag.474) 9. Clinic keratochistul odontogen: A) sunt in general asimptomatice (DA) B) induc mobilitatea dintilor adiacenti (DA) C) induc tulburari sensitive in teritoriu (NU) D) nu imping pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara mandibulei (NU) E) au tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai putin vestibulo-lingual (pag.452) 10. Tratamentul keratochistului odontogen: A) chistectomia (DA) B) Marsupializarea (DA) C) Rezectia osoasa marginala sau segmentara (DA) D) nu este indicat tratamentul chirurgical (NU) E) tratamentul endodontic al dintilor adiacenti chistului (NU) (pag.454) 11. Radiologic chistul dentiger se prezinta sub mai multe variante: 22

23 A) varianta cu extensie lateral (DA) B) varianta cu extensie vestibulara (DA) C) varianta circumferentiala (DA) D) varianta cu evolutie lingual (NU) E) varianta circumscrisa (NU) (pag.456) 12. Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se face cu: A) tumori benigne gingivale,in special fibroame (DA) B) chistul radicular lateral (NU) C) keratochistul odontogen primordial (NU) D) chistul follicular (NU) E) tumori maligne endoosoase (NU) (pag. 482) TEMA NR. 11. TUMORI MALIGNE O.M.F. 1. Dintre formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale nu face parte: a) Forma scleroasă b) Forma ulcerativă c) Forma vegetantă d) Forma infiltrativă, nodulară e) Leucoplazia pătată R: a (pag. 553) 2. În cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violentă (în special nocturnă), poate fi orientativă pentru un diagnostic de: a) Limfosarcom b) Osteosarcom c) Fibrosarcom d) Metastază osoasă e) Fibrom osifiant R: b (pag. 555) 3. Care dintre următoarele leziuni reprezintă una cu potenţial de malignizare la nivelul tegumentelor cervico-faciale? a) Keratoacantomul b) Carcinomul bazocelular c) Carcinomul scuamocelular d) Chistul sebaceu e) Melanomul R: a (pag ) 4. Care este indicele descriptiv conform stadializării TNM în cazul decelării clinice a unui ganglion submandibular ipsilateral cu tumora primară intraorală, cu diametrul cuprins între 3 şi 6 cm? a) N3 23

24 b) N2b c) N2c d) N2a e) N1 R: d (pag. 566) 5. Dintre aspectele histopatologice din evoluţia tumorilor maligne orale nu fac parte: a) Mutaţia 3p, 17p b) Carcinom in situ c) Ruperea membranei bazale d) Intravazarea e) Mutaţia 6p, 4q, 10q R: a, e (pag. 544) 6. Zonele orale de maxim risc în apariţia tumorilor maligne sunt: a) Faţa dorsală a limbii b) Vârful limbii c) Peretele posterior al faringelui d) Marginile laterale ale limbii e) Planşeul bucal R: d, e (pag. 550) 7. Leziunile orale premaligne nu includ: a) Leucoplazia verucoasă b) Eritroleucoplazia c) Leucoplazia omogenă d) Eritroplazia e) Lichenul plan R: c, e (pag ) 8. Pentru formele nodulare de debut ale tumorilor maligne orale sunt adevărate următoarele: a) Caracterizează tumorile cu debut în glandele salivare mici b) Se prezintă sub forma unui nodul ce se dezvoltă la nivelul submucoasei c) Consistenţa este moale d) Mucoasa acoperitoare nu ulcerează niciodată în fazele tardive e) Forma nodulară se mai numeşte exofitică R: a, b (pag. 553) 9. Forma vegetantă de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizează prin: a) Are caracter infiltrativ b) Baza leziunii este suplă c) Are aspect conopidiform d) Suprafaţa leziunii sângerează spontan sau la palpare e) Limitele sunt precise R: c, d (pag. 553) 24

25 10. Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu debut endoosos cuprind: a) Durerea b) Adenopatia c) Tumefacţia d) Rinoreea purulentă e) Mobilitatea dentară nejustificată R: a, c, e (pag. 555) 11. Formele tumorale maligne tegumentare cervico-faciale mai frecvent întâlnite sunt: a) Sarcomul b) Carcinomul bazocelular c) Carcinomul spinocelular d) Adenocarcinomul e) Melanomul R: b, c, e (pag. 557) 12. În diagnosticul diferenţial al adenopatiei metastatice cervicale, afecţiunile congenitale care se iau în discuţie sunt: a) Lipomul b) Lupusul eritematos diseminat c) Boala Hodgkin d) Chistul canalului tireoglos e) Chistul branhial R: d, e (pag. 561) Tema 12. Patologia ATM Pg , pg ,pg ) 1. Luxatia posterioara temporo-mandibulara se manifesta prin : A. Retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala da B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive da C.Gura intredeschisa la 1-2 cm da D. Dinamica mandibulara normala nu E. Obraji turtiti da pg Sinovita si capsulita temporo-mandibulara se descriu clinic prin : A. Impingerea condilului mandibular spre posterior nu B. Dinamica mandibulara normala nu C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata da D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial da E. Dureri articulare difuze nu pg Semnele clinice in artrita temporo-mandibulara infectioasa nespecifica sunt: 25

26 A. Frecventa este rara da B. Afecteaza si conductul auditiv extern da C. Tulburari functionale lente nu D. Congestie si tumefactie preauriculara da E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie da pg Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt : A. Tumefactia articulara -da B. Durerea intermitenta, matinala da C. Limitarea progresiva a functiei articulare da D. Unilateralitatea simptomatologiei - nu E. Modificari ale ocluziei da pg Se poate afirma despre anchiloza tempor-mandibulara intracapsulara ca : A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii da B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica da C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene nu D. In cea bilaterala pacientii au profilul caracteristic de pasare da E. Palparea articulatiei nu evidentiaza modificari nu pg Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ATM sunt: A. Ortopantomografia da B. Teleradiografie de profil nu C. Radiografia in incidenta mandibula defilata nu D. Computer tomografia da E. Rezonanta magnetica nucleara da pg Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, este corecta: A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - da B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj elastic nu C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala da D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime da E. Laserterapia nu pg Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral da B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos - nu C. Se aplica apoi presiune spre inapoi pe menton da D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului da E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie da pg Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt urmatoarele : 26

27 A. Modificarile anatomopatologice articulare sunt secundare da B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afectiunii- nu C. Modificarea pozitiei mandibulei determina spasmul muscular da D. Sindromul algodisfunctional este o boala functionala da E. Factorul primar consta in relaxarea muschilor masticatori nu pg Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afectiunile ATM este: A. Laparoscopia nu B. Diafanoscopia nu C. Artroscopia da D. Termografia nu E. Ecografia nu pg Explorarile imagistice ale ATM : A. Obiectiveaza modificarile patologice in SAD nu B. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene recente da C. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene vicios consolidate da D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica nu E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma da pg Fizioterapia se face: A.Prin caldura superficiala da B.Prin caldura in profunzime da C.Prin crioterapie da D.Prin mecanoterapie da E. Prin laserterapie nu pg.684 TEMA 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE pg ,pg , pg , pg Structurile anatomice conținute de loja parotidiana si care traverseaza glanda sunt: A) Nervul facial B) Canalul Stenon C) Artera carotida interna D) Vena retromandibulara E) Nervul spinal R: A,B, D (pag 719) 2. Fistulele salivare pot avea urmatoarele etiologii: a) Traumatica b) Infectii specifice 27

28 c) Tumori maligne cu invazie tegumentara d) Tumori benigne e) Interventii chirurgicale in regiunea parotideo-maseterina R:A,B,C,E (pag 720) 3. Interesarea litiazica a canalului Wharton si glandei submandibulare este mai frecventa datorita urmatoarelor particularitati: a) orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai larg decat cel al canalului Stenon b) pozitia anatomica procliva a glandei si caracterul antigravitational al excretiei salivare c) secretia salivara bogata in mucus d) canalul Wharton prezinta pe traiectul sau doua curburi anatomice e) canalul Wharton este mult mai scurt decat canalul Stenon R: C, D (pag 725) 4. Litiaza parotidiana a) De cele mai multe ori are simptomatologia unei parotidite cronice recurente b) Este mai des intilnita decat cea submandibulara c) Calculul este situat de obicei intraglandular d) Tabloul clinic este caracteristic e) Colicile salivare sunt frecvente R : A ( pag 728) 5. Pentru calculii situati in glanda submandibulara se recomanda: a) Radiografia de craniu de fata b) Radiografia de glanda parotida c) Ortopantomografia d) Radiografia de craniu de profil e) Radiografia de mandibula defilata R : C,D,E (pag 728) 6. Sialoendoscopia interventionala: a) Este indicata pentru calculii sub 4mm pe canalul Wharton si peste 3 mm pe canalul Stenon b) Rata de succes a acestei metode este de peste 80% c) Este necesara inserarea temporara a unui stent pentru a mari si mentine calibrul ductului d) Reprezinta o metoda de cateterizare endocopica a canalului salivar e) Reprezinta o alternativa la interventia chirurgicala R : B,C,D,E ( pag 731) 7. Bartoneloza a) Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australis b) Se transmite prin muscatura de caine c) Se manifesta prin aparitia unor papule sau pustule la locul de inoculare d) Jumatate din pacienti prezinta limfadenita granulomatoasa cervicala la 1 saptamina de la inoculare e) In cazuri rare infectia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie R : E (pag 738) 28

29 8. Adenomul pleomorf al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul: a) Fibromucoasei palatului dur 20% din cazur b) Buzei 10% din cazuri c) Limbii 20% din cazuri d) Mucoasei jugale 60% din cazuri e) Limbii 10% din cazuri R :E (pag 746) 9. Adenomul cu celule bazale: a) Apare mai ales la varsta a doua b) Se prezinta ca o masa nodulara bine circumscrisa c) Dupa extirpare completa, recidivele sunt relativ frecvente d) Microscopic prezinta numeroase celule cu citoplasma eozinofila e) Este o tumora benigna frecventa a glandelor salivare R : B,D ( pag ) 10. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare: a) Afecteaza mai frecvent sexul masculin b) Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare c) Se localizeaza cel mai adesea la nivelul glandelor submandibulare d) Formele bine diferentiate sunt bine circumscrise e) Tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu gradul de diferentiere histologica R : B,D,E (pag 749) 11. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii: a) Se localizeaza mai frecvent la nivelul mucoasei jugale b) Formele tumorale de la nivelul limbii, planseului bucal si comisurii intermaxilare sunt in general bine diferentiate c) Clinic se prezinta ca o masa tumorala nedureroasa, cu crestere progresiva d) In evolutie, infiltreaza tesuturile adiacente e) Pentru formele slab diferentiate, continutul crescut de mucina va induce tumorii o coloratie albastruie prin transparenta mucoasei acoperitoare R : C,D ( pag 749) 12. Urmatoarele tumori maligne ale glandelor salivare sunt considerate cu malignitate crescuta: a) Caricnomul cu celule clare b) Carcinomul cu celule acinoase c) Carcinomul oncocitic d) Adenocarcinomul cu celule bazale e) Chistadenocarcinomul R : C (pag 760) 29

30 TEMA 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE PG Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt următoarele situaţii: a. Hiperplazie mandibulara b. Hipoplazie mandibulara c. Aspect clinic cu profil de pasare d. Profil facial accentuat convex e. Profil facial accentuat concav R: b,c,d; pg Următoarele situaţii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a a. Prognatism maxilar b. Retrognatism mandibular c. Asocierea intre acestea d. Prognatism mandibular e. Retrognatism maxilar R: a,b,c; pg Analiza cefalometrica Steiner în cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a conţin următoarele elemente: a. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar b. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata c. SNB marit semnifica un prognatism mandibular d. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular e. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar R: b,c,e; pg Anomaliile dento-maxilare de clasa a III-a, au următoarele caracteristici: a. Profilul nu este modificat b. Aspectul caracteristic aste de fata prelunga c. Profilul este concav d. Aspectul caracteristic este de fata de pasare e. Profilul este convex R: b,c; pg Intervenţiile chirurgicale asupra mandibulei cum ar fi osteotomia sagitala si verticală pot determina: a. Tulburari neurosenzoriale b. Leziuni oftalmice c. Necroze d. Leziuni ale nervului alveolar inferior e. Hemangioame R: a,c,d,e; pg Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: 30

31 a. Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei b. Osteotomii segmentare c. Interventii pe unghiul mandibular d. Osteotomii oblice e. Interventii pe condilul mandibular R: c,e; pg Dezavantalele simulării computerizate digitale: a. Usureaza elaborarea planului de tratament b. Introducerea unor factori de eroare suplimentari c. Necesitatea calificarii personalului d. Efect psihologic negativ asupra pacientului e. Pret ridicat R: b,c,e; pg Avantajele simulării computerizate digitale sunt: a. Permite simularea aspectului facial postoperator b. Introduce factori de eroare suplimentari c. Cost redus d. Usureaza elaborarea planului de tratament e. Efect psihologic benefic pentru pacient R: a,d,e; pg Etapele tratamentului ortodontic prechirurgical: a. Extractia molarilor de minte b. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa c. Degajari coronare d. Corectia arcadelor dentare e. Decompensare ocluzala R: b,d,e; pg Intervenţiile chirurgicale suplimentare în asimetriile severe transversale sunt urmatoarele: a) condilectomii b) osteotomii segmentare c) genioplastii d) rinoplastii e) osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare R: e; pg Etapa ortodontică postchirurgicală are drept obiectiv: a) corectii ocluzale minore b) contentia ocluzala a rezultatului operator c) inchiderea spatiilor interdentare d) alinierea dentara e) corectarea inocluziei verticale R: b; pg Discrepanţa dintre următoarele elemente poate arăta un posibil eşec al interventiilor ortognate: 31