352 Capitolul 6. Model de analiză al firmei

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 4 Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

MARCAREA REZISTOARELOR

Integrala nedefinită (primitive)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 1 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VII-a

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Criptosisteme cu cheie publică III

V O. = v I v stabilizator

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Capitolul 14. Asamblari prin pene

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

Subiecte Clasa a VIII-a

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Capitolul 30. Transmisii prin lant

riptografie şi Securitate

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

8 Intervale de încredere

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16 Prezetare în București 15/04/16

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5.1. Noţiuni introductive

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16. Prezetare în București 15/04/16

z a + c 0 + c 1 (z a)

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă


* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

CIRCUITE LOGICE CU TB

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor. Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Transcript:

CAPITOLUL UN MODEL DE ANALIZĂ AL FIRMEI

352 Capitolul 6. Model de analiză al firmei

Gestiunea integrată a firmei 353 Scopul acestui capitol este de a furniza o modalitate concretă de analiză a unei firme, din punctul de vedere al ciberneticii, pe un exemplu real, urmărind firul expunerii din primele patru capitole. Exemplul analizat este cel al unei firme de publicitate care se află în plină dezvoltare, conducerea acesteia încercând să-şi formeze o idee cât mai exactă despre evoluţia viitoare a veniturilor posibile astfel încât să păstreze un nivel ridicat al investiţiilor şi să evite lipsa lichidităţilor pe perioade mari de timp. Ea doreşte de asemenea să ştie care este numărul optim de angajaţi, volumul capitalului fix şi circulant, evoluţia cifrei de afaceri, valoarea împrumuturilor care maximizează valoarea firmei. Se va încerca pe cât posibil o abordare cât mai naturală a problemei, situându-ne pe poziţia unui specialist în modele matematico-economice de analiză a firmei atât ca ansamblu cât şi la nivel de detaliu (ceea ce este, sau ar trebui să fie, un absolvent al Facultăţii de Cibernetică Economică) care este pus în situaţia de a găsi soluţii la problemele unei firme, de a explica şi prevedea evoluţia firmei sau de a găsi modalităţile optime de acţiune în situaţii complexe. Astfel, consider că prima activitate care trebuie depusă este cea de culegere de informaţii cât mai amănunţite referitoare la situaţia actuală a firmei, istoricul acesteia, mediul de afaceri etc. 1. Situaţia actuală a firmei Analiza este asemănătoare celei din capitolul unu, din acest motiv va fi urmărită expunerea din acesta, expunând pe rând compartimentele, angajaţii, funcţiile şi sarcinile acestora, zonele de lucru etc. Compartimentele, angajaţii şi atribuţiile acestora pot fi sintetizate astfel: a. Contabilitate Contabilitatea firmei este ţinută de un angajat al firmei care se ocupă cu: - gestiunea conturilor; - procesarea înregistrărilor contabile; - achiziţia şi recepţia mărfurilor; - gestiunea lichidităţilor, încasărilor, cheltuielilor; - calculul şi plata salariilor angajaţilor; - plata facturilor şi evidenţa tranzacţiilor bancare; De asemenea, această activitate este controlată permanent şi de directorul general, care este singurul care poate retrage bani din conturile bancare ale firmei.

354 Capitolul 6. Model de analiză al firmei Pentru această activitate firma dispune de un soft propriu, care răspunde exact cerinţelor acesteia. Angajatul care se ocupă de contabilitate este subordonat directorului general şi trebuie să transmită directorului de vânzări situaţia plăţilor la contractele în derulare ale agenţilor. b. Grafica Firma are angajat un grafician care se ocupă de: - executarea anunţurilor grafice; - design-ul cataloagelor şi revistelor; - executarea pliantelor; - urmăreşte şi gestionează materialele grafice ale clienţilor; - materialele publicitare şi de reclamă ale firmei Această activitate este în strânsă legătură cu agenţii de vânzări, telemarketingul, directorul de vânzări şi directorul general care participă la colectarea materialelor clienţilor, discuţiile privind dorinţele acestora în ce priveşte aspectul anunţului, formatul cataloagelor şi revistelor şi trimiterea la tipar. Graficianul este subordonat directorului general. c. Operatori PC Firma are 2 angajaţi care se ocupă de: - actualizarea bazei de date; - introducerea rapoarte agenţilor în baza de date; - trimiterea fax-urilor pe calculator cu ofertele de reclamă destinate clienţilor potenţiali; - trimiterea e-mail-urilor cu oferte Rolul acestora este de susţinere a activităţii agenţilor, ei preluând de la aceştia informaţiile noi privind clienţii şi trimiţând spre clienţi toate tipurile de oferte electronice dorite de agenţi. Cei doi operatori sunt subordonaţi directorului de vânzări. d. Administrare retea Firma are un angajat care se ocupă de: - intretinere hard (server, staţii de lucru, imprimante, copiatoare, scannere); - instalare programe utilitare, creare şi gestionare conturi e-mail, utilizatori calculator; - scriere pagini web, actualizarea programului de gestiune al firmei, întreţinere baza de date.

Gestiunea integrată a firmei 355 Administratorul este subordonat directorului general. e. Conducerea firmei i. Directorul de vanzari are ca atribuţii: - organizarea activităţii agenţilor de teren şi a celor de la telemarketing; - fixarea comisioanelor şi discount-urilor acordate; - gestiunea contractelor, introducerea contractelor în baza de date; - gestiunea materialelor de la clienţi; - organizarea distribuţiei revistelor, ghidurilor etc.; - urmărirea activităţii agenţilor; - urmărirea încasării plăţilor la contractele existente; - elaborarea rapoartelor de activitate; - asigurarea condiţiilor optime de lucru pentru agenţii de vânzări - informarea directorului general privind situaţia vânzărilor şi încasărilor; - motivarea (premierea sau sancţionarea), angajarea sau concedierea agenţilor; - instruirea noilor agenţi etc. ii. Directorul general are ca activitati principale: - promovarea firmei; - relaţiile cu clienţii importanţi; - obţinerea de contracte importante; - reprezentarea firmei la evenimentele importante (târguri în străinătate, expoziţii etc); - operatiunile financiare importante; - atragerea sponsorizărilor sau subvenţiilor; - deciziile privind investiţiile, măririle sau micşorările de capital sau etc) f. Departamentul vânzări este format din: i. Agentii de teren, în număr de 12, care au ca sarcini: - vânzarea unui spaţiu cât mai mare în canalele media ale firmei, prin contactarea clienţilor potenţiali şi întâlnirile cu aceştia pentru semnarea contractelor; - colectarea materialelor de la clienţi; - urmărirea plăţilor la contractele proprii;

356 Capitolul 6. Model de analiză al firmei ii. Telemarketing, cu 4 angajaţi, care au ca sarcini: - vânzarea unui spaţiu cât mai mare în canalele media ale firmei, prin contactarea telefonică a potenţialilor clienţilor şi trimiterea de oferte pe fax sau e-mail; - colectarea materialelor de la clienţi; - urmărirea plăţilor la contractele proprii; Toţi angajaţii acestui departament sunt subordonaţi directorului de vânzări, căruia trebuie să-i înmâneze contractele semnate, schiţele de reclamă, cererile de ofertă, documentele legate de plăţi, rapoartele de activitate etc. g. Secretariat Firma are angajată o secretară care are în sarcină: - preluarea fax-urilor si corespondenţei firmei; - redirecţionarea telefoanelor din interior sau exterior spre destinatari; - activităţile de protocol; - transmiterea informaţiilor; Secretara este subordonată directorului general. h. Dotare (capital fix cladiri, masini, mobiler, calculatoare etc) Firma inchiriaza spatiul in care isi desfasoara activitatea, capitalul fix al firmei fiind format din: - 14 autoturisme din care 12 utilizate de agentii de teren si 2 ale conducerii; - 12 calculatoare statii de lucru si 2 servere; - 3 imprimante; - 3 scannere; - 2 copiatoare; - centrala telefonica; - infrastructura retea; - mobilier birou, calorifere, ventilatoare etc; - licenţe; Capitalul variabil este format din: - plicuri, articole birou, cataloage, etc; - Combustibil; - Cd-uri, disk-ete, tonere; - Articole promotionale;

Gestiunea integrată a firmei 357 i. Incasari cheltuieli Incasarile firmei sunt datorate: - vânzarii de spaţii publicitare ale canalelor media ale firmei; - design pagini web; - alte servicii de publicitate; Cheltuielile firmei sunt datorate în special: - tipar; - distributie; - servicii internet; - chirii; - întreţinere spaţii, autoturistme, reţea; - salarii; - comisioane; - consumabile etc; 2. Identificarea subsistemelor firmei şi a legăturilor dintre acestea Plecând de la toate informaţiile de mai sus putem să identificăm destul de precis următoarele grupuri de lucru sau grupuri de activităţi ca subsisteme ale firmei considerate: a) subsistemul vanzari (SV); b) subsistemul grafica-design (SGD); c) subsistemul IT (SIT); d) subsistemul financiar-contabil (SFC); e) subsistemul marketing-planificare (SMP). În continuare va fi detaliat fiecare din cele 5 subsisteme, insistându-se în mod special pe legăturile dintre acestea şi pe fluxurile de informaţii, de materiale şi de bani care circulă între ele. De asemenea, vor fi evidenţiate legăturile dintre aceste subsisteme şi mediul extern, reprezentat de bănci, guvern, clienţi, furnizori, colaboratori, terţi etc, care influenţează în mai mult sau mai puţin deciziile şi evoluţia viitoare a firmei.

358 Capitolul 6. Model de analiză al firmei a) subsistemul vanzari Clienţi SGD SMP comenzi grafică/web design propuneri grafică / design alocări firme informaţii clienţi, cereri alocări spaţii publicitare SV contravaloare s.p. rapoarte chitanţe, contracte etc SIT informaţii firme, formulare salarii, bani benzină, formulare SFC Figura 1 Aşa cum se vede din figura 1, subsistemul vânzări are atât legături cu celelalte subsisteme ale firmei cât şi cu exteriorul firmei, sarcina principală a agenţilor de vânzări fiind tocmai de a contacta clienţii şi de ai convinge să cumpere spaţii de reclamă în canalele media ale firmei. Ei trebuie să-şi justifice activitatea prin rapoarte, prin acestea contribuind şi la actualizarea bazei de date, prin introducerea noilor informaţii în bază de către operatorii PC. Agenţii trebuie să urmărească derularea contractelor, atât în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor cât şi în ceea ce priveşte obţinerea la timp a materialelor publicitare dorite de clienţi. Ei sunt permanent îndrumaţi şi ghidaţi în activitatea lor de către conducere prin firmele alocate, controlul activităţii lor şi ajută conducerea în evaluarea corectă a pieţei şi a impactului canalelor de publicitate proprii asupra clienţilor. b) subsistemul grafică-design Graficienii au rolul de a produce imaginile prin care este promovată firma, reclamele grafice dorite de clienţi precum şi design-ul paginilor web vându-te de firmă. Pentru efectuarea acestor sarcini la momentul potrivit şi la calitatea necesară ei trebuie să păstreze permanent legătura cu clienţii firmei prin intermediul agenţilor de vânzări sau direct, trebuie să deţină o bază impresionantă de imagini sau alte obiecte grafice prin scanarea permanentă a

Gestiunea integrată a firmei 359 internetului. Activitatea lor este susţinută de departamentul IT, atât prin integrarea părţii de programare cu cea de grafică în paginarea ghidurilor, crearea paginilor web sau actualizarea permanentă a soft-urilor utilizate cât şi prin asigurarea tuturor informaţiilor şi serviciilor de reţea necesare. În colaborare cu departamentul de marketing, departamentul IT şi subsistemul vânzări conlucrează la obţinerea unor canale media de succes. Relaţiile acestui subsistem cu celelalte subsisteme ale firmei este evidenţiat în figura 2. Internet SV SMP propuneri grafică / design comenzi grafică/web design cereri grafică, informaţii situaţie B.T., format reclamă, etc pagini web, e-mail SGD reviste, cataloage fisiere grafice, inf. fişiere cereri dotare, informaţii, setări reţea SIT conturi reţea, baze de date salarii, bani achiziţii soft SFC cereri bani achiziţii soft, licenţe etc Tipografii Figura 2 c) subsistemul IT Scopul acestui subsistem (vezi figura 3) este de a ţine la un loc toate informaţiile deţinute de firmă, astfel încât să fie disponibile în orice moment în timp util, să ofere rapoarte permanente conducerii, privitoare la activitatea şi situaţia firmei, să asigure permanent toate serviciile informatice posibile şi chiar să creeze unele noi, să menţină în stare optimă de funcţionare toată tehnica de calcul utilizată de firmă, să găsească, obţină şi organizeze toate informaţiile care sunt sau ar putea fi utile firmei la un moment dat. De asemenea, trebuie să păstreze integritatea bazei de date şi securitatea datelor, să păstreze un echilibru optim între calitatea tehnicii de calcul deţinută de firmă şi preţul acesteia, prin utilizarea la maxim a sistemului

360 Capitolul 6. Model de analiză al firmei informatic existent şi rezolvarea într-un timp cât mai scurt a tuturor sincopelor apărute în folosirea acestuia. Internet SGD SMP conturi reţea, baze de date cereri dotare, informaţii, setări reţea cereri informaţii informaţii clienţi, situaţie firmă cereri ofertă hardware SIT baze de date cereri hardware informaţii firme, formulare cereri dotări tehnică de calcul SV rapoarte salarii, investiţii tehnică de calcul SFC Furnizori tehnică de calcul Figura 3 Acest sistem are rolul hotărâtor în crearea unei imagini de ansamblu asupra stării firmei, asupra posibilităţilor sau oportunităţilor existente precum şi suportul logistic necesar deciziilor conducerii în ceea ce priveşte direcţiile de acţiune sau de dezvoltare. d) subsistemul financiar-contabil; Subsistemul financiar-contabil este cel care controlează circulaţia tuturor documentelor contabile şi a tuturor sumelor de bani care intră în firmă, fie din vânzarea serviciilor sau produselor firmei cât şi din operaţiuni bancare, activităţi colaterale ale firmei, sponsorizări etc, sau ies din firmă, pentru investiţii, salarii, consumabile, reclamă în canale media externe, dividende etc. De asemenea, el se ocupă de toate declaraţiile financiare, de plata tuturor obligaţiilor băneşti ale firmei, de plata taxelor şi impozitelor etc. Relaţiile acestuia cu mediul extern şi celelalte subsisteme ale firmei sunt redate în figura 4.

Gestiunea integrată a firmei 361 Bănci SGD SMP salarii, bani achiziţii soft cereri bani achiziţii soft, licenţe buget, cereri investiţii situaţia financiară depuneri, transfer SFC subvenţii numerar, operaţiuni taxe salarii, investiţii tehnică de calcul SIT cereri dotări tehnică de calcul chitanţe, contracte etc salarii, bani benzină, formulare SV Stat Figura 4 e) subsistemul marketing-planificare; Clienţi SGD SV cereri grafică, informaţii situaţie B.T., format reclamă, etc informaţii clienţi, cereri alocări alocări firme distribuţie publicitate cereri publicitate SMP informaţii privind concurenţa Concurenţă cereri informaţii buget, cereri investiţii SIT informaţii clienţi, situaţie firmă situaţia financiară SFC Figura 5

362 Capitolul 6. Model de analiză al firmei Activităţile din acest subsistem sunt desfăşurate cu precădere de membrii conducerii firmei, rolul lor fiind de centraliza toate informaţiile, de a controla şi a analiza permanent activitatea şi evoluţia firmei, de a urmări situaţia pieţelor pe care îşi desfăşoară aceasta activitatea, acţiunile concurenţei şi tendinţele în ceea ce priveşte cererea de publicitate. Acest subsistem decide politica de angajări a firmei, se ocupă de pregătirea personalului şi relaţiile cu clienţii importanţi ai firmei. Relaţiile acestuia cu celelalte departamente precum şi acţiunile acestora pot fi urmărite în figura 5. Pe baza reprezentărilor grafice de mai sus şi pe baza consideraţiilor de la fiecare subsistem putem construi sistemul cibernetic al firmei analizate, conform diagramei din figura 6. Concurenta Tipografii Internet situaţie B.T., format reclamă, etc cereri grafică, informaţii SGD cereri dotare, informaţii, setări ţ conturi reţea, baze de date alocări firme SMP informaţii clienţi, cereri alocări SV cereri informaţii informaţii clienţi, situaţie firmă comenzi grafică/web design propuneri grafică / design rapoarte salarii, bani achiziţii soft cereri bani achiziţii soft, licenţe informaţii firme, formulare situaţia financiară buget, cereri investiţii chitanţe, contracte salarii, bani benzină, formulare SFC salarii, investiţii tehnică de calcul SIT cereri dotări tehnică de calcul Furnizori tehnică de calcul Clienti Banci Stat Figura 6

Gestiunea integrată a firmei 363 3. Modelul dinamic Alegerea modelului dinamic se face în funcţie de indicatorii care contribuie în cea mai mare măsură la descrierea şi evoluţia firmei respective. Astfel, din cele de mai sus, rezultă că cifra de afaceri este determinată în special de numărul de agenţi de vânzare, de calitatea canalelor media ale firmei şi de calitatea informaţiilor şi organizării acestora. Cel de al doilea factor este determinat de capitalul investit în tehnică de calcul, soft şi specialişti în grafică, programare şi administrare baze de date şi reţea. Putem astfel considera că cifra de afaceri este esenţial determinată de numărul de angajaţi şi de capitalul firmei. Vom considera în continuare că cifra de afaceri este o funcţie de tip Cobb-Douglas în numărul de agenţi şi capitalul firmei. De asemenea, putem considera că firma utilizează atât capital propriu cât şi împrumutat, capitalul circulant având o influenţă mai mare asupra cifrei de afaceri decât capitalul fix. Plecând de la aceste considerente putem considera că cifra de afaceri este de forma: α β γ CA = K L KF KC unde β < γ, 1 > α, β, γ >0, K > 0. Putem considera că formarea capitalului propriu, capitalului total şi a datoriei firmei sunt cele clasice, astfel că modelul dinamic cel mai potrivit poate fi considerat modelul din capitolul patru în care luăm în considerare şi influenţa forţei de muncă. Obţinem modelul dinamic: max e it it D( t) dt + e [ K ( T ) + K ( T )] I F, F, D, L T 0 F & (t) + K & (t ) = (1 f) [ K α β δ C L K K - a K F C F (t) - K C (t) r Y(t) w L(t)] - D(t) & (t) = I F (t) - a K F (t) K F K F Y & (t) = F(t) - b Y(t) I min I F (t) I max ; I min < 0 < I max. 0 Y(t) k (K F (t) + K C (t)) 0 D(t) D max 0 F(t) γ I F (t) f, i, a, r, b, k, α, β, δ, γ (0, 1) K > 0 C

364 Capitolul 6. Model de analiză al firmei Parametrii modelului sunt valorile medii observate şi/sau prognozate în mediul economic relativ la momentul analizei ale indicatorilor economici (cum ar fi f, i, r, k, γ), cele specifice firmei respective (cum ar fi a, şi b) sau vor fi estimaţi fie prin metode statistice, în cazul când există date pe o perioadă de timp anterioară suficient de mare fie pe baza experienţei celor care lucrează în firmă (parametrii care dau funcţia de producţie: α, β, δ şi K ). Vom considera pentru prima grupă valorile cele mai probabile pentru perioada ulterioară momentului analizei: f = 0.23; i = 0.2; r = 0.15; k = 0.5; γ = 0.8. pentru rata de amortizare vom considera ca este dată de perioada de amortizare a maşinilor si tehnica de calcul, estimată la 4 ani şi pentru rata de rambursare a datoriilor vom considera ca este dată de perioada de plată în leasing a maşinilor, de 3 ani. Avem astfel: a = 0.25; b = 1/3. iar pentru funcţia de producţie vom utiliza valorile observate ale vânzărilor în paralel cu numărul de agenţi şi volumul capitalului fix şi circulant utilizat. După această analiză presupunem că se obţine funcţia: 3 2 4 3 5 F C 4 CA = 0.01 L K K În condiţiile unei analize pe un orizont de 5 ani obţinem modelul matematic: max e D( t ) dt e [ K (5) + K (5)] I F, F, D, L 0 5 it it + F C & (t) = 0.0077 3 2 4 4 3 5 L KF KC - 0.0575 K F (t) - 0.77 K C (t) - 0.1925 Y(t) - 154 L(t) - D(t) - I F (t) & (t) = I F (t) 0.25 K F (t) K C K F Y & (t) = F(t) 1 3 Y(t) I min I F (t) I max ; I min < 0 < I max. 0 Y(t) 0.5 (K F (t) + K C (t)) 0 D(t) D max 0 F(t) 0.8 I F (t) f, i, a, r, b, k, α, β, γ (0, 1)

Gestiunea integrată a firmei 365 Rezolvarea modelului se poate face utilizând una din metodele de rezolvare a problemelor de control optimal, cum ar fi principiul lui Pontreaghin, cazul continuu, sau putem renunţa, dacă modelul continuu duce la ecuaţii care nu au soluţii elementare sau sunt dificil de rezolvat şi interpretat cu softul disponibil, la ipoteza de continuitate, pentru cazul discret fiind mult mai uşoară rezolvarea pe calculator. Dificultatea rezolvării precum şi posibilităţile de rezolvare pe calculator sunt comparabile cu cele din capitolul 5, un grad sporit de complexitate fiind dat de introducerea forţei de muncă printre variabilele de comandă şi de funcţia de producţie mai complicată. După rezolvarea modelului vor fi găsite valorile optime ale investiţiilor, dividendelor, numărului de agenţi de vânzări şi împrumuturilor viitoare prin care firma va obţine venituri maxime. Rezultatele sunt cu atât mai apropiate de situaţia reală cu cât poate fi estimată mai corect funcţia de producţie şi cu cât se dovedesc mai corecte ipotezele economice acceptate în model. Pe baza acestor rezultate conducerea poate schiţa o strategie viitoare de evoluţie a firmei, faţă de care se poate raporta în luarea deciziilor privind acţiunile firmei.