Propofol Pfizer este un anestezic general pentru administrare intravenoasă, cu durată scurtă de acţiune utilizat pentru:

Transcript

1 AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 3901/2011/ Anexa 2 NR. 3902/2011/01-02 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Propofol Pfizer 10 mg/ml emulsie injectabilă/perfuzabilă. Propofol Pfizer 20 mg/ml emulsie injectabilă/perfuzabilă. 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Fiecare ml emulsie injectabilă/perfuzabilă conţine propofol 10 mg. Fiecare flacon a 20 ml emulsie injectabilă/perfuzabilă conţine propofol 200 mg. Fiecare flacon a 50 ml emulsie injectabilă/perfuzabilă conţine propofol 500 mg. Fiecare flacon a 100 ml emulsie injectabilă/perfuzabilă conţine propofol 1000 mg. Fiecare ml de emulsie injectabilă/perfuzabilă conţine propofol 20 mg. Fiecare flacon a 50 ml conţine propofol 1000 mg. Excipient(ţi): Fiecare ml emulsie injectabilă/perfuzabilă conţine: ulei de soia rafinat 50 mg Sodiu 0,035 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct FORMA FARMACEUTICĂ Emulsie injectabilă/perfuzabilă. Emulsie tip ulei în apă, de culoare albă. Osmolalitate: mosm/kg. ph între 6,00 şi 8,50 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Propofol Pfizer este un anestezic general pentru administrare intravenoasă, cu durată scurtă de acţiune utilizat pentru: 1

2 Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml inducerea şi menţinerea anesteziei generale la adulţi şi copii cu vârsta > 1 lună. sedarea pe parcursul procedurilor chirurgicale şi de diagnostic, în monoterapie sau în asociere cu anestezie locală sau regională, la adulţi şi copii cu vârsta > 1 lună. sedarea pacienţilor ventilaţi cu vârsta > 16 de ani în unitatea de terapie intensivă. Propofol Pfizer este un anestezic general pentru administrare intravenoasă, cu durată scurtă de acţiune, pentru: inducerea şi menţinerea anesteziei generale la adulţi şi copii cu vârsta > 3 ani. sedarea pe parcursul procedurilor chirurgicale şi de diagnostic, în monoterapie sau în asociere cu anestezie locală sau regională, la adulţi şi copii cu vârsta > 3 ani. sedarea pacienţilor ventilaţi cu vârsta > 16 de ani în unitatea de terapie intensivă. 4.2 Doze şi mod de administrare Propofol Pfizer trebuie să fie administrat doar în spitale sau în unităţi de spitalizare ambulatorie de zi echipate corespunzător, de către medici specialişti în anestezie sau în tratamentul pacienţilor aflaţi în secţiile de terapie intensivă. Este necesară monitorizarea continuă a funcţiilor circulatorii şi respiratorii (de exemplu, ECG, pulsoximetrie), iar echipamentele pentru menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii ale pacientului, pentru ventilaţie artificială şi alte facilităţi de resuscitare trebuie să fie disponibile imediat şi în permanenţă. Pentru sedarea din timpul procedurilor chirurgicale sau de diagnostic, Propofol Pfizer nu trebuie să se administreze de către aceeaşi persoană care efectuează intervenţia chirurgicală sau de diagnostic. Doza de Propofol Pfizer trebuie individualizată, în funcţie de răspunsul pacientului şi de premedicaţia utilizată. În general, este necesară adăugarea altor medicamente analgezice la terapia cu Propofol Pfizer. Doze Adulţi Anestezie generală la adulţi: Inducerea anesteziei: Pentru inducerea anesteziei, doza de Propofol Pfizer trebuie ajustată treptat (aproximativ mg propofol la fiecare 10 secunde) în funcţie de răspunsul pacientului, până când semnele clinice arată instalarea anesteziei. La majoritatea pacienţilor adulţi cu vârsta sub 55 de ani este posibil ca doza necesară să fie de 1,5 2,5 mg propofol/kg. La pacienţii peste această vârstă şi la pacienţii a căror patologie corespunde clasificării ASA (Societatea Americană de Anestezie) gradul III sau IV, în special la cei cu afectarea funcţiei cardiace, dozele necesare vor fi în general mai mici, iar doza totală de Propofol Pfizer poate fi redusă până la minimum 1 mg propofol/kg. La aceşti pacienţi trebuie utilizate ritmuri de administrare mai mici ale Propofol Pfizer (aproximativ 2 ml (20 mg propofol) la interval de 10 secunde). 2

3 Menţinerea anesteziei: Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Anestezia poate fi menţinută prin administrarea Propofol Pfizer, fie în perfuzie continuă, fie prin injectare în bolus repetată. Anestezia poate fi menţinută prin administrarea Propofol Pfizer în perfuzie continuă. Pentru menţinerea anesteziei, în general trebuie administrate doze de 4-12 mg propofol/kg şi oră. O doză de menţinere redusă, de aproximativ 4 mg propofol/kg şi oră poate fi suficientă în timpul procedurilor chirurgicale mai puţin laborioase, cum sunt intervenţiile chirurgicale minim invazive. La pacienţii vârstnici, la pacienţii cu stare generală instabilă, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sau la pacienţii hipovolemici şi la pacienţii cu patologie corespunzătoare clasificării ASA gradul III şi IV, dozele de Propofol Pfizer pot fi reduse şi mai mult, în funcţie de severitatea stării pacientului şi de tehnica de anestezie utilizată. Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Pentru menţinerea anesteziei utilizând injecţii repetate în bolus, se vor administra doze incrementale de câte mg propofol (= 2,5-5 ml Propofol Pfizer), în funcţie de cerinţele clinice. Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml şi 20 mg/ml Administrarea rapidă în bolus (unică sau repetată) nu trebuie utilizată la vârstnici, deoarece aceasta poate determina deprimare cardio-respiratorie. Sedarea adulţilor în timpul terapiei intensive Atunci când este utilizat pentru sedarea pacienţilor ventilaţi mecanic în unităţile de terapie intensivă, se recomandă ca administrarea Propofol Pfizer să se efectueze în perfuzie continuă. Doza trebuie ajustată în funcţie de profunzimea dorită a sedării. În general, sedarea satisfăcătoare se obţine cu viteze de administrare cuprinse în intervalul de 0,3 4,0 mg propofol/kg şi oră. Nu se recomandă viteze de administrare în perfuzie mai mari de 4,0 mg propofol/kg şi oră (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare). Propofolul nu trebuie utilizat pentru sedare în terapie intensivă la pacienţii cu vârsta de 16 ani sau mai mică (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii). Nu se recomandă administrarea Propofol Pfizer cu un sistem de perfuzare controlată (TCI) pentru sedare în unităţile de terapie intensivă. Sedare pentru procedurile chirurgicale şi de diagnostic la pacienţii adulţi Pentru obţinerea sedării în timpul procedurilor chirurgicale şi de diagnostic, dozele şi viteza de administrare trebuie ajustate în funcţie de răspunsul clinic. Pentru instalarea sedării, majoritatea pacienţilor va necesita 0,5-1 mg propofol/kg, administrat în decurs de 1-5 minute. Menţinerea sedării poate fi realizată prin stabilirea treptată a dozelor de Propofol Pfizer până la obţinerea nivelului dorit de sedare. Majoritatea pacienţilor va necesita administrarea unor doze de 1,5 4,5 mg propofol/kg şi oră. Perfuzia poate fi suplimentată prin administrarea în bolus a mg (1-2 ml Propofol Pfizer), dacă este necesară creşterea rapidă a profunzimii sedării. 3

4 La pacienţii cu vârsta peste 55 de ani şi la pacienţii cu patologie corespunzătoare clasificării ASA gradul III şi IV pot fi necesare doze mai mici de Propofol Pfizer, iar viteza de administrare poate fi necesar să fie şi ea redusă. Copii şi adolescenţi Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Anestezia generală la copii cu vârsta peste 1 lună Inducerea anesteziei: Pentru inducerea anesteziei trebuie efectuată lent ajustarea treptată a dozelor de Propofol Pfizer, până când semnele clinice indică instalarea anesteziei. Doza trebuie ajustată în funcţie de vârstă şi/sau greutate. Majoritatea pacienţilor cu vârsta peste 8 ani necesită aproximativ 2,5 mg/kg Propofol Pfizer pentru inducerea anesteziei. La copiii cu vârsta mai mică, în special la cei cu vârsta între 1 lună şi 3 ani, doza necesară poate fi mai mare (2,5-4 mg/kg ). Menţinerea anesteziei generale: Anestezia poate fi menţinută prin administrarea Propofol Pfizer prin perfuzare sau injectare în bolus repetată, pentru a menţine profunzimea dorită a anesteziei. Ritmul de administrare necesar variază considerabil de la pacient la pacient dar, în general, se poate obţine o anestezie satisfăcătoare, cu un ritm de administrare în intervalul 9-15 mg/kg şi oră. La copiii cu vârsta mai mică, în special la cei cu vârsta între 1 lună şi 3 ani, doza necesară poate fi mai mare. Pentru pacienţii cu ASA gradul III şi IV sunt recomandate doze mai scăzute (vezi, de asemenea, pct. 4.4). Anestezia generală la copii cu vârsta peste 3 ani: Propofol Pfizer 20 mg/ml emulsie injectabilă/perfuzabilă nu este recomandat pentru anestezia generală la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 lună şi 3 ani, deoarece concentraţia de 2% este dificil de titrat la copiii mici, din cauza volumelor necesare extrem de mici. La copiii cu vârsta cuprinsă între 1 lună şi 3 ani trebuie avută în vedere utilizarea Propofol Pfizer 10 mg/ml emulsie injectabilă/perfuzabilă. Inducerea anesteziei: Pentru inducerea anesteziei, dozele de Propofol Pfizer trebuie titrate lent, până când semnele clinice indică instalarea anesteziei. Doza trebuie ajustată în funcţie de vârstă şi/sau greutate corporală. Majoritatea pacienţilor cu vârsta peste 8 ani necesită aproximativ 2,5 mg/kg Propofol Pfizer pentru inducerea anesteziei. La copiii cu vârsta mai mică, în special la cei cu vârsta cuprinsă între 1 lună şi 3 ani, doza necesară poate fi mai mare (2,5-4 mg/kg). Menţinerea anesteziei: Anestezia se poate menţine prin administrarea Propofol Pfizer prin perfuzare, pentru a asigura profunzimea necesară a anesteziei.viteza de administrare necesară variază considerabil de la un pacient la altul dar, în general, se poate obţine o anestezie satisfăcătoare, cu o viteză de administrare cuprinsă în intervalul 9-15 mg/kg şi oră. La copiii cu vârsta mai mică, în special la cei cu vârsta cuprinsă între 1 lună şi 3 ani, doza necesară poate fi mai mare. La pacienţii cu patologie corespunzătoare clasificării ASA gradul III şi IV se recomandă doze mai mici (vezi şi pct. 4.4). 4

5 Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Propofol Pfizer este contraindicat la copii şi adolescenţi cu vârsta de 16 ani sau mai mici în indicaţia pentru sedare în unitatea de terapie intensivă (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii). Sedare pentru procedurile chirurgicale şi de diagnostic la copii cu vârsta peste 1 lună: Dozele şi vitezele de administrare trebuie ajustate în funcţie de profunzimea necesară a sedării şi de răspunsul clinic. Pentru instalarea sedării, majoritatea copiilor necesită 1-2 mg/kg Propofol Pfizer. Menţinerea sedării poate fi realizată prin ajustarea treptată a perfuziei cu Propofol Pfizer până la obţinerea nivelului dorit de sedare. Majoritatea pacienţilor necesită 1,5 9 mg/kg şi oră de Propofol Pfizer. Perfuzia poate fi suplimentată prin administrarea în bolus a până la 1mg/kg, dacă este necesară creşterea rapidă a profunzimii sedării. La pacienţii cu patologie corespunzătoare clasificării ASA gradele III şi IV pot fi necesare doze mai mici. Propofol Pfizer este contraindicat la copii şi adolescenţi cu vârsta de 16 ani sau mai mici în indicaţia pentru sedare în unitatea de terapie intensivă (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii). Sedare pentru procedurile chirurgicale şi de diagnostic la copii cu vârsta peste 3 ani: Dozele şi vitezele de administrare trebuie ajustate în funcţie de profunzimea necesară a sedării şi de răspunsul clinic. Pentru instalarea sedării, majoritatea copiilor necesită 1-2 mg/kg Propofol Pfizer. Menţinerea sedării poate fi realizată prin ajustarea treptată a perfuziei cu Propofol Pfizer până la obţinerea nivelului dorit de sedare. Majoritatea pacienţilor necesită 1,5 9 mg/kg şi oră de Propofol Pfizer. La pacienţii cu patologie corespunzătoare clasificării ASA gradele III şi IV pot fi necesare doze mai mici. Mod de administrare Pentru administrare intravenoasă. Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Propofol Pfizer se poate utiliza pentru perfuzie diluat sau nediluat. Vă rugăm să consultaţi pct.6.6 pentru diluare şi medicamentele cu care poate fi administrat concomitent. Propofol Pfizer se administrează nediluat, intravenos prin perfuzie continuă. Pentru menţinerea anesteziei, Propofol Pfizer nu trebuie administrat prin injectare în bolus repetată. Când Propofol Pfizer se administrează în perfuzie, se recomandă să fie utilizate întotdeauna echipamente cum sunt biuretele, pipetele, seringile automate sau pompele volumetrice de perfuzie pentru controlarea vitezei de perfuzare. Flacoanele trebuie agitate înainte de utilizare. Dacă pot fi observate două straturi după agitare, emulsia nu trebuie utilizată. A se utiliza doar preparatele omogene si flacoanele nedeteriorate. Numai pentru o singură administrare. Orice cantitate a conţinutului rămasă după utilizare trebuie eliminată. 5

6 Înainte de administrare, membrana de cauciuc trebuie curăţată folosind un spray cu alcool sau un tampon îmbibat cu alcool. După utilizare, flacoanele deschise trebuie eliminate. Propofol Pfizer este o emulsie ce conţine lipide, fără conservanţi antimicrobieni şi poate favoriza creşterea rapidă a microorganismelor. Emulsia trebuie transferată în condiţii aseptice într-o seringă sterilă sau într-un set de administrare, imediat după desigilarea flaconului. Administrarea trebuie începută imediat. Pe toată durata perfuzării, trebuie păstrate condiţiile de asepsie, atât pentru Propofol Pfizer, cât şi pentru echipamentul de perfuzare. Administrarea concomitentă a altor medicamente sau lichide adăugate la linia de perfuzie pentru Propofol Pfizer trebuie să se facă aproape de locul canulei, folosind un conector în formă de Y sau o valvă cu trei intrări. Propofol Pfizer nu trebuie administrat printr-un filtru microbiologic. Propofol Pfizer şi orice echipament de perfuzare ce conţine Propofol Pfizer sunt pentru o singură administrare, la un singur pacient. După utilizare, soluţia rămasă de Propofol Pfizer trebuie eliminată. Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml şi 20 mg/ml Perfuzia nediluată de Propofol Pfizer: Când Propofol Pfizer se administrează în perfuzie nediluată, se recomandă să fie utilizate întotdeauna echipamente cum sunt biuretele, pipetele, seringile automate sau pompele volumetrice pentru controlarea vitezei de perfuzare. Ca de obicei pentru grăsimile emulsionate, administrarea de Propofol Pfizer printr-un sistem de perfuzare nu trebuie să depăşească 12 ore. După 12 ore, sistemul de perfuzare şi flaconul care conţine Propofol Pfizer trebuie îndepărtate sau, dacă este necesar, înlocuite. Numai pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Perfuzia diluată de Propofol Pfizer: Pentru administrarea perfuziei diluate de Propofol Pfizer, trebuie utilizate întotdeauna biurete, pipete, seringi automate sau pompe volumetrice de perfuzie pentru controlarea vitezei de perfuzare şi pentru a evita riscul perfuziei necontrolate, accidentale cu volume mari de Propofol Pfizer diluat. Acest risc trebuie avut în vedere când se decide diluţia maximă în biuretă. Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente în afara celor menţionate la pct Diluţia maximă nu trebuie să depăşească 1 parte Propofol Pfizer la 4 părţi soluţie injectabilă de glucoză 50 mg/ml (5%), soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie injectabilă de clorură de sodiu 1,8 mg/ml (0,18%) şi glucoză 40 mg/ml (4%) (concentraţie minimă 2 mg propofol/ml). Amestecul trebuie preparat în condiţii aseptice (condiţii de păstrare controlate şi validate), imediat înainte de administrare şi trebuie administrat în decurs de 12 ore după preparare. Pentru a reduce durerea la locul de injectare, lidocaina poate fi injectată imediat înainte de utilizarea Propofol Pfizer, sau Propofol Pfizer poate fi amestecat, imediat înainte de utilizare, cu soluţie injectabilă de lidocaină fără conservanţi (20 părţi Propofol Pfizer cu până la 1 parte soluţie injectabilă de lidocaină 10 mg/ml (1%)), în condiţii de asepsie controlate şi validate. Amestecul trebuie administrat în decurs de 12 ore după preparare. 6

7 Pentru a reduce durerea la locul de injectare, Propofol Pfizer trebuie administrat într-o venă mai mare, sau soluţia injectabilă de lidocaină poate fi administrată înainte de inducerea anesteziei cu Propofol Pfizer. Miorelaxantele cum sunt atracurium şi mivacurium trebuie administrate numai după curăţarea aceluiaşi loc de perfuzare utilizat pentru Propofol Pfizer. Durata de administrare Durata de administrare nu trebuie să depăşească 7 zile. 4.3 Contraindicaţii Propofol Pfizer nu trebuie utilizat: la pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută la propofol sau la oricare dintre excipienţii emulsiei. la pacienţii alergici la arahide sau soia. la copii şi adolescenţi cu vârsta de 16 ani sau mai mici, pentru sedare în unitatea de terapie intensivă. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Propofol Pfizer trebuie administrat cu precauţie şi cu o viteză redusă (vezi pct. 4.2) la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, respiratorie, renală sau hepatică, sau la pacienţii vârstnici, taraţi, hipovolemici sau la pacienţii cu epilepsie sau la pacienţii cu tulburări ale stării de conştienţă. Clearance-ul propofolului este dependent de fluxul sanguin şi, prin urmare, medicaţia concomitentă care reduce debitul cardiac va reduce, de asemenea, şi clearance-ul propofolului. Înainte de administrarea Propofol Pfizer trebuie compensate insuficienţa cardiacă, circulatorie sau pulmonară şi hipovolemia. Înainte de anestezierea unui pacient cu epilepsie, trebuie să se verifice dacă pacientul urmează un tratament antiepileptic. Deşi câteva studii au demonstrat eficacitatea în tratamentul statusului epileptic, administrarea propofolului la pacienţii epileptici poate să crească, de asemenea, riscul de convulsii. Propofol Pfizer nu trebuie administrat pacienţilor cu insuficienţă cardiacă gravă sau cu altă afecţiune miocardică severă. Administrarea se poate efectua doar cu precauţie extremă şi monitorizare continuă. Deoarece propofolul nu are acţiune vagolitică, riscul relativ de vagotonie poate fi crescut. Acest risc a fost asociat cu raportări de bradicardie (ocazional profundă) şi, de asemenea, cu asistolie. Trebuie luată în considerare administrarea intravenoasă a unui medicament anticolinergic înainte de inducţie, sau în timpul menţinerii anesteziei, în special în situaţiile în care tonusul vagal pare să predomine, sau atunci când Propofol Pfizer este utilizat în asociere cu alte medicamente ce pot cauza bradicardie. Nu se recomandă utilizarea împreună cu terapia electroconvulsivantă. La fel ca în cazul altor medicamente sedative, atunci când Propofol Pfizer este utilizat pentru sedare în timpul procedurilor chirurgicale pot să apară mişcări involuntare ale pacientului. În timpul procedurilor care necesită imobilizare, aceste mişcări pot fi periculoase pentru locul intervenţiei chirurgicale. Trebuie avută o grijă specială la pacienţii cu tulburări ale metabolismului lipdic şi în alte situaţii în care emulsiile lipidice trebuie utilizate cu precauţie. Dacă pacienţilor li se administrează nutriţie parenterală este necesar să se ţină cont de cantitatea de lipide perfuzate ca parte a formulării Propofol Pfizer: 1,0 ml Propofol Pfizer conţine 0,1 grame de lipide. 7

8 Lipidele trebuie monitorizate după 2 zile de tratament în unitatea de terapie intensivă. Din cauza administrării unor doze mai mari la pacienţii cu obezitate severă, trebuie luat în considerare riscul efectelor hemodinamice asupra sistemului cardiovascular. O atenţie deosebită trebuie acordată pacienţilor cu presiune intracraniană crescută şi cu hipotensiune arterială, deoarece există riscul scăderii semnificative a presiunii de perfuzie intracerebrală. Pentru reducerea durerii la locul de injectare în timpul inducerii anesteziei cu Propofol Pfizer, lidocaina se poate injecta înainte de administrarea emulsiei cu propofol. La pacienţii cu porfirie acută ereditară nu trebuie utilizată soluţia de lidocaină. Copii şi adolescenţi Nu se recomandă utilizarea Propofol Pfizer la nou născuţi, deoarece administrarea la acest grup de pacienţi nu a fost complet investigată. Datele farmacocinetice (vezi pct. 5.2) indică faptul că, clearance-ul este redus considerabil la nou-născuţi, cu o variabilitate interindividuală foarte mare. Supradozajul relativ poate să apară prin administrarea dozelor recomandate pentru copii mai mari, determinând deprimare cardiovasculară severă. Pentru menţinerea anesteziei generale la copii nu se recomandă administrarea Propofol Pfizer cu un sistem de perfuzare controlată (TCI). Nu se recomandă utilizarea Propofol Pfizer 20 mg/ml emulsie injectabilă/perfuzabilă pentru anestezie generală la copiii cu vârsta sub 3 ani, deoarece concentraţia de 2% este dificil de titrat la copii mici, din cauza volumelor extrem de mici necesare. Utilizarea Propofol 1% (10 mg/ml) trebuie avută în vedere la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 lună şi 3 ani, dacă se anticipează, de exemplu, necesitatea administrării unei doze mai mici de 100 mg/oră. Nu se recomandă utilizarea Propofol pentru anestezie generală la copiii cu vârsta sub 1 lună. Siguranţa administrării propofolului pentru sedarea (de fond) la copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 16 ani nu a fost demonstrată. Deşi nu a fost stabilită o legătură de cauzalitate, la pacienţii cu vârsta sub 16 ani au fost raportate reacţii adverse grave, cu sedare (de fond) (inclusiv cazuri letale), în contextul utilizării neautorizate. Aceste reacţii adverse au constat, în special în apariţia acidozei metabolice, hiperlipidemiei, rabdomiolizei şi/sau insuficienţei cardiace. Aceste reacţii adverse au fost observate cel mai frecvent la copii cu infecţii ale tractului respirator, la care s-au administrat doze în exces faţă de cele recomandate la adulţi pentru sedare în unitatea de terapie intensivă. Raportări similare, foarte rare, au fost primite despre apariţia acidozei metabolice, rabdomiolizei, hiperpotasemiei şi/sau insuficienţei cardiace rapid progresive (în unele cazuri ducând la deces) la adulţii trataţi timp de peste 58 de ore cu doze de peste 5 mg propofol/kg şi oră. Aceasta depăşeşte doza maximă de 4 mg propofol/kg şi oră recomandată în mod obişnuit pentru sedarea în unitatea de terapie intensivă. Pacienţii afectaţi au fost în majoritate (dar nu exclusiv) pacienţii cu leziuni craniene grave cu presiune intracraniană (PIC) crescută. În aceste cazuri, insuficienţa cardiacă a fost, de obicei, refractară la tratamentul inotrop de susţinere. Anesteziştilor li se atrage atenţia să nu depăşească, dacă este posibil, doza de 4 mg propofol/kg şi oră. Anesteziştii trebuie să fie atenţionaţi despre aceste posibile reacţii adverse şi să ia în considerare reducerea dozei de propofol sau trecerea la un sedativ alternativ la primul semn de apariţie a simptomelor. La 8

9 pacienţii cu presiune intracraniană crescută trebuie administrat tratamentul adecvat pentru susţinerea presiunii de perfuzie cerebrală în timpul acestor modificări de tratament. O atenţie deosebită trebuie avută în vedere atunci când propofolul se utilizează pentru anestezie la sugari şi copii cu vârsta de până la 3 ani, deşi datele disponibile până în prezent nu sugerează diferenţe semnificative în ceea ce priveşte siguranţa administrării, comparativ cu copiii cu vârsta peste 3 ani. În cazuri rare, este posibil să apară o perioadă de inconştienţă post-operatorie, care poate fi însoţită de o creştere a tonusului muscular. Apariţia unui astfel de eveniment nu depinde de faptul că pacientul a fost sau nu conştient. Deşi conştienţa revine spontan, pacienţii inconştienţi trebuie menţinuţi sub observaţie atentă. Înainte de externare, trebuie confirmată revenirea completă din anestezia generală. Acest medicament conţine sodiu sub 1 mmol (23 mg) per 100 ml, adică este practic fără sodiu. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Propofol Pfizer poate fi utilizat în asociere cu alte medicamente pentru anestezie (premedicaţie, anestezice volatile, analgezice, miorelaxante, anestezice locale). Până în prezent nu au fost raportate interacţiuni severe cu aceste medicamente. Unele dintre aceste medicamente cu acţiune centrală pot exercita un efect de deprimare circulatorie şi respiratorie, ducând astfel la efecte crescute atunci când sunt utilizate împreună cu Propofol Pfizer. Dacă anestezia generală se efectuează în asociere cu anestezia regională pot fi necesare doze mai mici. S-a raportat că utilizarea concomitentă cu benzodiazepine, parasimpaticolitice sau anestezice inhalatorii prelungeşte anestezia şi reduce frecvenţa respiratorie. După pre-medicaţia suplimentară cu opioide, efectele sedative ale propofolului pot fi intensificate şi prelungite şi pot apărea o frecvenţă mai mare şi o durată mai lungă a apneei. Trebuie avut în vedere faptul că administrarea concomitentă a propofolului cu medicamente pentru premedicaţie, medicamentele inhalatorii sau medicamentele analgezice poate potenţa anestezia şi reacţiile adverse cardiovasculare. Administrarea concomitentă a substanţelor cu efect de deprimare a sistemului nervos central (de exemplu, alcool etilic, anestezice generale, analgezice narcotice) va determina intensificarea efectelor lor sedative. Când Propofol Pfizer este administrat în asociere cu medicamente cu acţiune deprimantă centrală administrate parenteral pot să apară deprimare respiratorie şi cardiovasculară severă. După administrarea de fentanil, concentraţia plasmatică a propofolului poate fi crescută temporar, cu o creştere a gradului de apnee. După tratamentul cu suxametoniu sau neostigmină pot să apară bradicardie şi stop cardiac. La pacienţii trataţi cu ciclosporină cărora li s-au administrat emulsii de lipide cum este propofolul s-a raportat leucoencefalopatie. 9

10 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Siguranţa administrării propofol în timpul sarcinii nu a fost stabilită. Prin urmare, propofol nu trebuie utilizat la femeile gravide decât dacă este absolut necesar. Propofolul traversează bariera placentară şi poate fi asociat cu deprimare respiratorie neonatală (vezi, de asemenea, pct. 5.3). Dozele mari (peste 2,5 mg/kg utilizate pentru inducţie sau 6 mg propofol/kg şi oră pentru menţinerea anesteziei) trebuie evitate. Alăptarea Studiile efectuate la mame care alăptează au arătat că propofolul este excretat în cantităţi mici în laptele matern. De aceea, mamele care alăptează trebuie să oprească alăptarea şi să arunce laptele matern timp de 24 de ore după administrarea propofolului. 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Propofol Pfizer are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. După administrarea Propofol Pfizer, pacientul trebuie ţinut sub observaţie o perioadă de timp adecvată. Pacientul trebuie instruit să nu conducă vehicule, să nu folosească utilaje sau să nu lucreze în situaţii potenţial periculoase. Nu trebuie să i se permită pacientului să plece acasă neînsoţit şi trebuie sfătuit să evite consumul de alcool etilic. 4.8 Reacţii adverse Cele mai frecvente reacţii adverse ale propofolului sunt hipotensiunea arterială şi deprimarea respiratorie. Aceste reacţii adverse depind nu numai de doza de propofol administrată ci, de asemenea, şi de tipul de premedicaţie şi de altă medicaţie concomitentă. În mod specific au fost observate următoarele reacţii adverse: În această secţiune, reacţiile adverse sunt definite după cum urmează: Foarte frecvente (> 1/10) Frecvente ( 1/100 şi <1/10) Mai puţin frecvente ( 1/1000 şi <1/100) Rare ( 1/ şi <1/1000) Foarte rare (<1/10 000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Tulburări ale sistemului imunitar: Rare: Caracteristici clinice de anafilaxie, care pot include edem Quincke, bronhospasm, eritem şi hipotensiune arterială. Tulburări metabolice şi de nutriţie: Frecvente: 10

11 Hipertrigliceridemie. Tulburări psihice: Rare: Euforie şi dezinhibiţie sexuală pe parcursul recuperării. Tulburări ale sistemului nervos: Frecvente: În timpul inducerii anesteziei, mişcări spontane şi mioclonii, excitaţie minimă. Rare: Cefalee, vertij, frisoane şi senzaţie de frig, în timpul perioadei de recuperare Mişcări epileptiforme, inclusiv convulsii şi opistotonus. Foarte rare: Episoade epileptice cu debut tardiv, perioada de apariţie variind de la câteva ore până la câteva zile. Risc de convulsii la pacienţii cu epilepsie după administrarea de propofol. Cazuri de inconştienţă post-operatorie (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare). Tulburări cardiace/tulburări vasculare: Frecvente: În timpul inducerii anesteziei, hipotensiune arterială, bradicardie, tahicardie, bufeuri Mai puţin frecvente: Hipotensiune arterială marcată. Aceasta poate impune o scădere a vitezei de administrare a Propofol Pfizer şi/sau reechilibrare hidrică sau, dacă este necesar, administrarea de medicamente vasoconstrictoare. Trebuie avută în vedere posibilitatea unei scăderi severe a tensiunii arteriale la pacienţii cu perfuzie coronariană sau cerebrală diminuată sau la cei cu hipovolemie. Bradicardie în timpul anesteziei generale cu severitate progresivă (asistolie). Trebuie avută în vedere administrarea intravenoasă a unui medicament anticolinergic înainte de inducţie sau în timpul menţinerii anesteziei (vezi, de asemenea, pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare). Rare: Aritmie în timpul perioadei de recuperare. Tromboză şi flebită. Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: Frecvente: În timpul inducerii anesteziei, hiperventilaţie, apnee tranzitorie, tuse, sughiţ. Mai puţin frecvente: Tuse în timpul menţinerii anesteziei. Rare: Tuse în timpul perioadei de recuperare. Foarte rare: Edem pulmonar. 11

12 Tulburări gastro-intestinale: Rare: Greaţă sau vărsături în timpul perioadei de recuperare. Foarte rare: Pancreatita a fost raportată după administrarea de propofol. Totuşi, nu a putut fi stabilită o legătură de cauzalitate. Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Foarte rare: Reacţii tisulare severe după injectarea paravenoasă accidentală. Tulburări renale şi ale căilor urinare: Rare: Cazuri de modificare a culorii urinei după administrarea prelungită a propofolului. Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: Foarte frecvente: Durere locală în timpul primei injectări. Pentru profilaxie sau tratament, vezi mai jos. Durerea locală, care poate să apară în timpul primei injectări cu Propofol Pfizer, poate fi redusă prin administrarea concomitentă a lidocainei (vezi, pct. 4.2 Mod de administrare, secţiunea Perfuzarea Propofol Pfizer diluat ), precum şi prin injectarea sau perfuzarea în vene mai mari, de la nivelul antebraţului sau fosei antecubitale. După administrarea concomitentă a lidocainei, următoarele reacţii adverse pot apărea în cazuri rare ( 1/ şi <1/1000) : ameţeli, vărsături, somnolenţă, convulsii, bradicardie, aritmie cardiacă şi şoc. Rare: Cazuri de febră postoperatorie. Tromboză şi flebită. Foarte rare: Au fost raportate cazuri izolate de reacţii adverse severe, manifestate sub forma unui complex de simptome, incluzând: rabdomioliză, acidoză metabolică, hiperpotasemie şi insuficienţă cardiacă, uneori cu deces. Majoritatea acestor reacţii au fost observate la pacienţii din terapie intensivă,după administrarea de doze mai mari de 4 mg/kg şi oră. Pentru mai multe detalii, vezi pct Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare. 4.9 Supradozaj Supradozajul poate provoca deprimare cardio-vasculară şi respiratorie. Deprimarea respiratorie este tratată prin ventilaţie artificială. Deprimarea cardiovasculară poate necesita poziţionarea pacientului cu capul mai jos decât corpul şi administrarea substituenţilor de volum plasmatic şi a medicamentelor vasopresoare. 12

13 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: anestezice generale; alte anestezice generale, codul ATC: N01AX10. Efectul hipnotic apare rapid după administrarea intravenoasă de Propofol Pfizer. În funcţie de viteza administrării, durata pentru inducerea anesteziei este cuprinsă între 30 şi 40 secunde. După o singură administrare în bolus, durata de acţiune este scurtă, din cauza metabolizării rapide şi eliminării (4-6 minute). Nu s-a observat o acumulare de propofol relevantă clinic în cazul utilizării schemei de dozare recomandate, după administrarea repetată de injecţii în bolus sau după perfuzare. Pacienţii îşi recapătă rapid starea de conştienţă. Ocazional, pot să apară bradicardie şi hipotensiune arterială în timpul inducerii anesteziei, probabil din cauza lipsei de acţiune vagolitică. Statusul cardiac şi circulator se normalizează de obicei în timpul menţinerii anesteziei. Copii şi adolescenţi Studiile limitate privind durata anesteziei induse cu propofol efectuate la copii şi adolescenţi indică faptul că siguranţa şi eficacitatea rămân nemodificate timp de până la 4 ore. Datele din literatura de specialitate privind utilizarea la copii şi adolescenţi confirmă utilizarea în cadrul procedurilor prelungite fără modificări ale siguranţei sau eficacităţii. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice După administrarea intravenoasă, aproximativ 98% din propofol este legat de proteinele plasmatice. După administrarea intravenoasă a unei doze unice de 3 mg/kg, clearance-ul propofolului/kg a crescut în funcţie de vârstă, după cum urmează: clearance-ul mediu a fost considerabil mai mic la nou-născuţii cu vârsta <1 lună (n = 25) (20 ml/kg şi min) comparativ cu copiii mai mari (n= 36, interval de vârstă cuprins între 4 luni - 7 ani). În plus, variabilitatea interindividuală a fost semnificativă la nou-născuţi (interval între 3,7-78 ml/kg şi minut). Din cauza datelor limitate din acest studiu clinic care indică o mare variabilitate, nu se pot da recomandări de doze la această grupă de vârstă. După administrare intravenoasă în bolus, concentraţia plasmatică iniţială de propofol scade rapid, din cauza distribuţiei rapide în compartimente diferite (faza α). Timpul de înjumătăţire plasmatică a fost calculat ca fiind 2-4 minute. În timpul eliminării, scăderea concentraţiei plasmatice este lentă. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare în timpul fazei β este cuprins în intervalul de minute. Ulterior, intervine un al treilea compartiment, care reprezintă redistribuirea propofolului din ţesutul slab perfuzat. Clearance-ul la copii este mai mare comparativ cu adulţii. Volumul de distribuţie central este cuprins în intervalul 0,2 0,79 l/kg, iar volumul de distribuţie la starea de echilibru este cuprins în intervalul 1,8 5,3 l/kg. Propofolul este distribuit în proporţie mare şi apoi este eliminat rapid din organism (clearance-ul total 1,5-2 litri/minut). Clearance-ul se efectuează prin procesele de metabolizare, în principal în ficat, unde este dependent de fluxul sanguin, pentru a forma glucuronoconjugaţi ai propofolului şi glucuronoconjugaţi şi compuşi sulfat ai metabolitului său quinol. 13

14 Toţi metaboliţii sunt inactivi. Aproximativ 88% din doza administrată se excretă prin urină, sub formă de metaboliţi. Doar 0,3% din doza administrată se excretă nemodificată în urină. 5.3 Date preclinice de siguranţă Datele pre-clinice, bazate pe cercetări convenţionale, privind toxicitatea în urma administrării repetate, sau genotoxicitatea nu au evidenţiat riscuri specifice pentru om. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate. Studiile privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere au evidenţiat efecte care sunt legate de proprietăţile farmacodinamice ale propofolului, doar la doze mari. Nu au fost observate efecte teratogene. În studiile de toleranţă locală, injectarea intramusculară a determinat afectarea ţesutului din jurul locului de administrare, iar injectarea paravenoasă şi subcutanată au indus reacţii histologice caracterizate prin infiltrat inflamator şi fibroză focală. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Ulei de soia, rafinat Trigliceride cu lanţ mediu Glicerol Lecitină din ou Oleat de sodiu Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea ph-ului) Apă pentru preparate injectabile 6.2 Incompatibilităţi Pentru 10mg/ml Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor enumerate la pct Pentru Propofol Pfizer 20mg/ml Propofol Pfizer nu trebuie amestecat cu alte soluţii injectabile sau perfuzabile. Pentru detalii suplimentare vezi pct Miorelaxantele cum sunt atracurium şi mivacurium trebuie administrate numai după curăţarea aceluiaşi loc de perfuzare utilizat pentru Propofol Pfizer. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani. După prima deschidere şi/sau diluare: se va utiliza imediat. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare A se păstra la temperaturi sub 25ºC. A nu se congela. 14

15 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Pentru Propofol Pfizer 10mg/ml Flacon din sticlă incoloră (tip II) cu capacitatea de 20 ml, prevăzut cu dop din cauciuc bromobutilic de culoare gri. Mărimea ambalajului: cutii cu 1, 5 sau 10 flacoane. Flacon din sticlă incoloră (tip II) cu capacitatea de 50 ml, prevăzut cu dop din cauciuc bromobutilic de culoare gri. Mărimea ambalajului: cutii cu 1 sau 10 flacoane. Flacon din sticlă incoloră (tip II) cu capacitatea de 100 ml, prevăzut cu dop din cauciuc bromobutilic de culoare gri. Mărimea ambalajului: cutii cu 1sau10 flacoane Flacon din sticlă incoloră (tip II) cu capacitatea de 50 ml, prevăzut cu dop din cauciuc bromobutilic de culoare gri. Mărimea ambalajului: cutii cu 1 sau 10 flacoane. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Flacoanele trebuie agitate înainte de utilizare. Pentru Propofol Pfizer 10 mg/ml Propofol Pfizer trebuie amestecat numai cu următoarele medicamente: soluţie injectabilă de glucoză 50 mg/ml (5%), soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), soluţie injectabilă de clorură de sodiu 1,8 mg/ml (0,18%) şi glucoză 40 mg/ml (4%) şi soluţie injectabilă de lidocaină, fără conservanţi 10 mg/ml (1%) (vezi pct. 4.2 Doze şi mod de administrare Perfuzarea Propofol Pfizer diluat ). Concentraţia finală de propofol nu trebuie să fie sub 2 mg/ml. Administrarea simultană a Propofol Pfizer împreună cu soluţie injectabilă de glucoză 50 mg/ml (5%), soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), soluţie injectabilă de clorură de sodiu 1,8 mg/ml (0,18%) şi glucoză 40 mg/ml (4%) este posibilă în apropierea locului de injectare, printr-un conector în formă de Y. Propofol Pfizer nu trebuie amestecat cu alte soluţii injectabile sau perfuzabile. Cu toate acestea, este posibilă administrarea simultană a Propofol Pfizer, împreună cu soluţie injectabilă de glucoză 50 mg/ml (5%), soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), soluţie injectabilă de clorură de sodiu 1,8 mg/ml (0,18%) şi de glucoză 40 mg/ml (4%) şi soluţie injectabilă de lidocaină, fără conservanţi 10 mg/ml (1%), în apropierea locului de injectare, printr-un conector în formă de Y. Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Pfizer Europe MA EEIG Ramsgate Road, Sandwich, Kent, CT13 9NJ Marea Britanie 15

16 8. NUMĂRUL (ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 3901/2011/ /2011/ DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Octombrie DATA REVIZUIRII TEXTULUI Februarie