Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale. Caracteristici. Lagărele cu alunecare prezintă la suprafaţa de contact frecarea cu alunecare.fusul se sprijină pe o suprafaţă cilindrică interioară,direct sau prin intermediul unui lubrifiant. Părţile componente ale unui lagăr sunt: "#corpul lagărului; "#capac; "#cuzinet(bucşă); "#ungător distanţier; "#şuruburi de fixare.
Părţi componente Materiale utilizate. Materialele utilizate la confecţionarea bucşelor şi cuzineţilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: $#coeficientul de frecare redus; $#rezistenţă la uzură ridicată; $#capacitate de aderenţă a lubrifiantului bună; $#conductivitate termică redusă; $#dilatarea termică redusă; $#prelucrabilitate bună prin aşchiere. Materialele utilizate pentru confecţionarea cuzineţilor şi bucşelor sunt: $#bronzuri cu plumb; $#aliaje antifricţiune; $#fonte şi oţeluri; $#materiale bimetalice; $#bronzuri grafitate; $#textolit; $#teflon.
! 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare. F recarea în lagăr.frecarea se produce între suprafaţa fusului şi a cuzinetului,aflate în contact.pentru ca mişcarea să fie posibilă,între diametrul fusului şi al cuzinetului,trebuie să existe relaţia D>d. Spaţiul dintre fus şi cuzinet este ocupat de lubrifiant.în cazul lagărelor hidrodinamice,în timpul funcţionării se disting trei stadii ale frecării: 1. Frecarea uscată. 2. Frecarea semilichidă. 3. Frecarea lichidă. În cazul lagărelor hidrostatice,funcţionarea cunoaşte numai frecarea lichidă,deoarece lubrifiantul este sub presiune. În timpul funcţionării lagărelor hidrodinamice,lubrifiantul este antrenat între fus şi cuzinet prin efectul de pană.
J ocul minim.pentru menţinerea peliculei de lubrifiant,între fus şi cuzinet trebuie să existe un anumit joc: j min =c(r z1 +R z2 ), unde: R z1 şi R z2 sunt rugozităţile celor două suprafeţe în contact; c este coeficient de siguranţă. P arametrul geometric.este o mărime exprimată de raportul: i ψ = d = 0,5...1,5 LAGĂRELE CU ROSTOGOLIRE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Clasificarea rulmenţilor.!" 25.3.Aplicaţii.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale Lagărele cu rostogolire evidenţiază în timpul funcţionării frecarea cu rostogolire. Rezultă că,randamentul transmisiei este superior,η=0,98...0,995. n rulment este constituit din următoarele părţi componente: U $#inelul exterior; $#inelul interior; $#calea de rulare; $#corpurile de rostogolire; $#colivia; $#capace de etanşare.
D imensiunile de bază ale rulmentului sunt: $#diametrul exterior al inelului exterior,d; $#diametrul interior(nominal) al inelului interior,d; $#lăţimea rulmentului,b. A M vantajele utilizării lagărelor cu rostogolire sunt: $#pierderi mai mici de putere; $#consum redus de lubrifiant; $#asigură condiţia de interschimbabilitate; $#turaţii mari. aterialele utilizate la confecţionarea rulmenţilor sunt: $#RUL1,RUL2 pentru inele şi corpurile de rostogolire; $#bronz,alamă pentru colivie.
! 25.2.Clasificarea rulmenţilor. Clasificarea rulmenţilor %#după forma corpurilor de rostogolire: cu bile; cu role; cu ace. %#după direcţia solicitării: radiali; axiali; radial-axiali. %#după mobilitate: fixi; oscilanţi. Rulmenţii pot fi cu un rând de bile,cu două rânduri de bile. Rulmenţii cu role cilindrice suportă sarcini de 1,7 ori mai mari decât cei cu bile. Rulmenţii cu două rânduri de corpuri de rulare suportă sarcini de 1,5 ori mai mari. Rulmenţii cu role conice,butoiaş,cu două rânduri suportă sarcini de 1,9 ori mai mari. Rulmenţii oscilanţi pot suporta înclinarea axei de rotaţie de 2-3 0.
!
! 25.3.Aplicaţii. Pentru detalii suplimentare se pot accesa: TEST5-Asamblarea lagărelor Power Point -Lagăre cu rostogolire